Închide

Retrospectivă 2018. Ce să recitești în 2019. Recomandările Luminiței

ActualitateAdministrație by Luminiţa Silea - dec. 31, 2018 0 177

Spectacolul făcut în 2018 de liderii administrației locale din Cluj, pe rețelele de socializare, la emisiunile radio, la festivaluri sau în stradă a fost pus în umbră de cea mai spectaculoasă instalație adusă în oraș de un fost om de media – luna din Biserica Piariștilor. Luna („Museum of the moon”, o lucrare a artistului britanic Luke Jerram, ce măsoară șapte metri în diamentru și prezintă trăsături în detaliu ale satelitului natural al Pământului, așa cum apar acestea în imagistica obținută de NASA) a fost cea care a creat isterie și un efect de „wow.” Chiar a demonstrat că deocamdată vizitorii sunt încă departe de a fi un public civilizat. Cei  3000 de oameni care au mers zilnic  în biserica romanocatolică să vadă luna au generat chiar și închiderea pentru câteva zile a expoziției pentru public prin comportamentul nepotrivit.

Revenind la liderii din administație, 2018 a fost anul în care s-a vorbit așa de mult și s-au repetat câteva cuvinte cheie pe Facebook, la emisiuni radio sau în presa centrală, că s-a ajuns chiar să se creadă că avem în Cluj-Napoca metrou, tren metropolitan dar și că suntem smart city. Dar și că aveam Spital Regional de Urgență și că, deodată, nu mai avem.

Viceprimarul Dan Tarcea și șeful poliției locale, ”pensionarul din poliție” Marcel Bonțidean, au fost cei care s-au pozat de zeci de ori cu primarul Emil Boc, i-au share-uit spusele sau i-au copiat stilul populist sau cel vestimentar ajungând să creadă că au făcut deja cele de mai sus pentru a rezolva problemele de trafic și de mobilitate ale Clujului.

Deși s-au făcut câțiva pași buni care să aducă rezolvări ale unor probleme sau îmbunătățiri ale traiului clujenilor, în continuare acțiunile liderilor Primăriei și Consiliului Județean țin de calcule politice pe care aceștia și le-au făcut, având în vedere evenimentele electorale sau la nivel european care urmează în 2019 sau în 2020.

Primarul Emil Boc a marșat pe componenta europeană. Ba, în plus, echipa din spatele lui a fost atât de îndârjită să-l facă cel mai tare primar din România în spațiul virtual că i-a inventat o fană pe Facebook căreia i-a atribuit o fotografie a unei femei înalte, celebrul fotomodel britanic Cara Delevingne.

Detalii despre Eliza Budică, ”fana”care l-a ajutat tot anul pe Boc pe Facebook să ajungă la inima internauților ca cel mai tare primar din țară:

Strașnicul primar al Clujului, sub asaltul celebrului model internațional Cara Delevingne

Cuvintele obsesive ale primarului au fost, printre altele, ”smart city”, ”metrou”, ”calitatea vieții”, ”inovare”, ”28 milioane de euro luați de Guvern”, ”inovare”. Acest ultim concept a fost deja confiscat de câțiva oameni pricepuți care au reușit să atragă bani europeni pe un proiect din care nu se știe exact ce va câștiga Clujului.

Dar, în ciuda repetițiilor, traficul și locuirea rămând principalele probleme care vor bântui și în 2019 locuitorii și viitorii rezidenți ai Clujului.

De ce? Să ne reamintim:

Când va exista o nouă simulare de traseu fezabil și costuri pentru Centura Metropolitană a Clujului gândită din anii ’60

De ce avem prețuri exorbitante la apartamente și chirii. Cine e “vinovat” și ce soluții văd specialiști din Cluj

Ce au cerut activiștii în numele marginalizaților din Cluj și ce politică și-a asumat Primăria în fața lor 

Președintele Consiliului Județean Alin Tișe a făcut, în schimb, multe conferințe de presă, dar a strâns puține puncte de imagine. La final de an, s-a strâns o ”normă” serioasă și obsesivă la comunicate de presă privind reabilitarea unor tronsoane de drumuri județene, dar anul s-a terminat cu un protest al unor oameni care deplâng gropile de pe acestea. Președintele Județului mai are o performanță în a ”’ține în brațe” un primar care generează numai probleme de trafic municipiului. Horea Șulea a reușit să ”sufoce” un cartier emblemă din Cluj-Napoca, Grigorescu, să îngroape proiectul centurii Floreștiului și să autorizeze turnuri pe bandă rulantă în comuna Florești, lângă Cluj, pe cel mai aglomerat drum din România. Toate în 2018.

Vezi și:

Două comune de lângă Cluj au stopat dezvoltarea urbanistică haotică. În schimb, în cea mai mare comună din țară, turnurile sunt la putere

Trebuie amintit că, la Consiliul Județean, 2018 a fost anul în care s-a vorbit atât de mult de Spitalul Regional de Urgență încât cei ade la PNL, în frunte cu Daniel Buda, Emil Boc sau Alin Tișe nu s-au mai sinchisit să lupte ca să rezolve problemele punctuale ale proiectului și s-au apucat să folosească nerealizarea proiectului cu bani europeni ca ”artilerie” electorală împotriva PSD.

Gunoiul rămâne și el principala problemă a municipiului și a județului pe care nici Boc, nici Tișe nu au reușit să o controleze. Nici măcar firmele care au contracte pe bani grei cu Primărianu mai sunt disciplinate ca pe vremuri ca să ridice gunoiul. Pata Rât e o bombă ecologică în continuare, cu lac de levigat și un munte (la propriu) de gunoi clădit la ordinul lui Boc de regia Primăriei. Ideea depozitului ecologic pentru gunoi e departe de realitate și toate comunele au probleme la acest capitol.

La Județ s-a semnat de către Compania de Apă Someș un contract de finantare de 150 de milioane de euro, din care 85% fonduri nerambursabile, pentru racordarea populației la rețelele de apă și canalizare. Un proiect similar are și Compania de Apă Arieș, de 175 de milioan de euro pentru zona Turda, Câmpia Turzii. La finalul celor două proiecte, în 2023, Clujul va deveni primul județ din țară racordat 100% la apă și canalizare.

Ca să înțelegem că cei din administrație au acționat în spiritul calculelor politice și mai puțin a rezolvării problemelor reale ale orașului, avem un exemplu. La final de an s-a lansat Alința Vestului între primarii PNL din Cluj, Oradea, Timișoara și Arad. Înainte, Primăria lui Boc semnează un contract ”gras” cu o firmă de casă a primăriei din Arad, condusă de Gheorghe Falcă. O firmă din Oradea ”îngroapă” puncte gospodărești în Cluj-Napoca pe alt contract ”frumușel” iar lista poate continua.

Exemple. De revăzut:

Cui dă Boc o ”afacere” de 10 milioane de euro în Cluj

Napoca Construcții, controlată de condamnatul Ioan Bene, fugit în Italia și de fostul primarul Sorin Apostua, face legea în Primăria lui Boc sau afaceri grele cu gunoiul, tot pe banii publici.

Vezi și:

Firma care vrea împreună cu Bene o felie din cel mai scump parking face pasajele rutiere anunțate de Boc pentru calmarea traficului

Cum a răspuns Primăria propunerii condamnatului Bene de a face sală de nunți cu vedere spre lac în cartierul armatei

(proiectul a fost într-un final aprobat, într-o formulă despre care nici arhitecții din Comisia de Urbanism a Primăriei n-au mai fost siguri că nu va aduce, la autorizare, chiar sala care se dorea inițial)

 

La capitolul urbanism, la Județ se lucra profesionist, până spre final de an (revenim în 2019 cu detalii) iar la Primărie nu s-a făcut mare lucru, decât paradă la ședințele de urbanism unde s-a tot repetat că se urmărește ”calitatea” proiectelor.

VIDEO Încotro merge, moral, urbanismul girat de Primăria Boc?! Proiect Bogart în Borhanci, pretext de enunțare a unor principii pentru dezvoltarea Clujului

2018 râmâne anul în care principala opozantă a urbanismului deșănțat sau ”ghimpele din coasta deszolvatorilor imobiliari”, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului a fost învinsă în instanță, în celebrul proces al blocurilor de pe Măceșului care a dus și la înființare ei.

”Casele” de pe Măceșului au pierdut în fața ”blocurilor”. Care e viitorul Asociației care a speriat urbanismul din Cluj cu blocuri între case

Cluj-Napoca rămâne însă orașul paradoxurilor urbanistice. Și la final de 2018:

Orașul paradoxurilor. Țeparii imobiliari, urbanismul ilegal și cumpărătorii fraieri fac cea mai bună casă la Cluj-Napoca

Trebuie punctate și câteva plusuri pentru care se simt responsabili mulți oameni din spatele lui Boc.

Primăria din Cluj-Napoca și-a însușit practica de a organiza concursuri de soluții pentru transformarea spațiilor publice din oraș. Sau chiar să dezbată și să contracteze firme care să genereze proiecte de spații în comun pentru piertoni și mașini.

Mai mult, administrația s-a angajat să pună și în operă proiectele, cu bani europeni.

Clujul întors cu fața la apă. Ce va încerca să facă într-o primă etapă Primăria cu bani europeni din propunerea arhitecților spanioli de la Practica

Cea mai frumoasă stradă din centrul Clujului e aproape de pietonalizare. Cine a câștigat concursul pentru transformarea zonei Kogălniceanu-Cipariu și care e viziunea propusă

Pietonala nouă propusă în Mărăști, pe strada Molnar Piuariu, model pentru alte zone din cartierele clujene. Cum văd riveranii proiectul

Cel mai ambițios proiect asumat pentru un concurs de soluții, anunțat deja, dar care urmează să fie lansat în 2019 este regândirea de la 0 a unui cartier ade 214 hectare în Sopor:

Primăria vrea concurs internațional de soluții pentru desenarea unui nou cartier în zona Sopor, de două ori mai mare decât Mănășturul

Tot pe lista de lucruri bune care s-au făcut în oraș sunt achizițiile de autobuze electrice, autobuze articulate sau nearticulale noi, troleibuze sau tramvaie. Și pornirea unor proiecte de benzi dedicate în Cluj-Napoca. Transportul public este însă departe de a fi performant sau a fi preferat de clujeni în detrimentul mașinilor personale. Sistemul de stații sau de rute nu a fost regândit în așa fel încât să răspundă nevoielor reale ale pasagerilor.

De recitit:

Cu cât va crește în 3 ani numărul de călători care vor circula cu autobuzele Mercedes în detrimentul mașinilor personale

Clujul se inundă la fiecare ploaie serioasă iar firmele de salubritate sunt codașe la deszăpezire. La fel ca în 2017.

S-au scumpit biletele de autobuz.

S-au majorat taxele de parcare în centrul Clujului.

Clujul e orașul festivalurilor.

Citește și:

Retrospectivă Actual: ce să recitești din 2018. Recomandările Cosminei Fernoagă

Retrospectivă Actual: ce să reciteşti din 2018. Recomandările Kristinei Reştea

Retrospectivă Actual: ce să recitești din 2018. Recomandările lui Cătălin Suciu

 

Retrospectivă Actual: ce merită să reciteşti din 2018. Recomandările lui Mihai Prodan

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare