Închide

Două comune de lângă Cluj au stopat dezvoltarea urbanistică haotică. În schimb, în cea mai mare comună din țară, turnurile sunt la putere

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - nov. 04, 2018 1 1233

Două comune satelit ale Clujului au pus piciorul în prag și au impus reguli stricte pentru construirea de locuințe, având în vedere problemele de trafic care există pe drumurile de legătură cu municipiul.

În schimb, în cea mai mare comună din România, Florești, se construiește în neștire, în condițiile în care traficul e infernal (cu recorduri naționale). Ultimul proiect mare autorizat în comuna Florești vizează edificarea a trei turnuri de 12 etaje care deja au intrat în șantier într-o zonă unde deja sunt construite blocuri cu patru și cu opt etaje dar și în care urmează să se facă Spitalul Regional de Urgență. În plus, primarul Horia Șulea a afirmat public (în cadrul unor emisiuni radio) că ar susține și construcții P+foarte multe etaje în comună deoarece astfel de construcții lasă mai mult teren pentru parcuri, parcări și alte dotări. De cealaltă parte, primarul de la Cluj și oamenii săi unși în funcții se întrec în declarații privind colaborări pentru o dezvoltare unitară a municipiului și a comunelor încevinate.

Administrația din comuna Baciu a conștientizat pericolul dezvoltării urbanistice haotice și a decis, temporar, să nu mai autorize blocuri în comună până nu este rezolvată problema utilităților. Mai ales că drumul național care tranzitează comuna Baciu și o leagă și de municipiul Cluj-Napoca este blocat la orele de vârf, iar traficul se sugrumă la intrarea în oraș, formându-se coloane pe kilometri întregi. Recent, punerea în circulație a tronsonului de autostradă Gilău-Nădășel a generat și mai multe blocaje pe ruta Baciu-Cluj-Napoca. Administrația locală avansează cifre de peste 15.000 de mașini care circulă zilnic pe ruta Baciu-Cluj. La începutul lunii octombrie, primarul Ioan Mureșan chiar a făcut un apel public și a cerut Direcției de Drumuri să nu mai permită în zilele lucrătoare ca traficul de pe autostradă să vină prin comuna Baciu.

Încă de la începutul lunii iulie, Consiliul Local din Baciu a adoptat o hotărâre temporară prin care s-au impus o serie de condiții stricte pentru locințele colective care se doresc a fi edificate în comună, dar și pentru casele unifamiliale sau cele cuplate. Blocuri se pot construi doar dacă se asigură utilitățile și se fac dotări pentru viitorii locuitori – de la parcuri, la funcțiuni de învățământ. Pentru locuințele unifamiliale se impune ca suprafața parcelei să fie de minim 500 de metri, iar pentru cele cuplate de 1000 de metri.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O hotărâre similară a adoptat și administrația locală din comuna Gilău. De asemenea, se pregătesc măsuri pentru dezvoltarea urbanistică nehaotică și în celelalte comune de lângă Cluj, Feleac, Apahida sau Chinteni. Toate acestea au Planuri Urbanistice Generale care fixează regulile generale de construire, iar respectivele hotărâri vin în completarea documentațiilor de urbanism.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În schimb, în cea mai mare comună din România, Florești, care generează cele mai mari probleme de trafic, atât pentru locuitorii proprii, cât și pentru cei din Cluj-Napoca, se autorizează proiecte imobiliare pe bandă rulantă.

Chiar a unor turnuri de 12 etaje între mall și amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgență, într-o zonă unde deja sunt autorizate construcții de patru sau de opt etaje. Documentația urbanistică pentru proiectul celor trei turnuri de 12 etaje s-a aprobat anul acesta și deja șantierul a fost autorizat și a început luna aceasta. În 2010, pe amplasamentul actual s-a anunțat public un proiect cu trei turnuri de 32 de niveluri marca Bogart Construct despre care firma de proiectare spunea chiar că vor fi ca în Dubai.

Activiști din Florești și oamenii din ansamblurile deja edificate pe laturile de est și vest ale viitoarelor turnuri au atras atenția public că ansamblul imobiliar a fost autorizat într-o zonă cu grave ambuteiaje de trafic, cu probleme legate de canalizare care refulează constant, dar și privind rețelele de apă sau curent care cedează frecvent. ”Cu toate acestea Primăria Florești a aprobat în acest an documentația urbanistică și a eliberat si autorizația de construire în ciuda Inspectoratului de Stat în Construcții care cere suspendarea construcțiilor până la elaborarea noului PUG al comunei. Nu contează că ne sufocăm zilnic în trafic ore în șir, nu contează că apa se întrerupe constant, nici canalizarea care refulează, nici străzile care sunt inundate la fiecare ploaie, Primăria Florești a dat zilele acestea autorizația de construire pentru blocurile de 12 etaje de pe str. Avram Iancu. Administrația locală din Florești nu respectă nici decizia Inspectoratului de Stat în Construcții care a statuat că este nevoie de un nou PUG și că nu se mai pot emite autorizații de construire și certificate de urbanism. Conducerea Floreștiului nu dă doi bani nici pe oamenii care locuiesc în blocurile de trei etaje lângă care, aproape lipite, se vor construi blocurile turn de 12 etaje. Acestea vor avea parterul supra-înălțat până aproape de primul etaj al blocurilor de trei etaje. În consecință, alte sute de oameni cu sute de mașini se vor muta într-o zonă gândită prost, aglomerată, fără spații verzi, fără utilități decente, fără drum care să asigure o circulație normală”, au semnalat activiștii.

Deja apartamentele din ansamablul de turnuri din Florești s-au scos la vânzare. Ca termen de finalizare s-a anunțat vara-toamna anului 2019.

În momentul în care s-a aprobat documentația de urbanism a viitoarelor turnuri, primarul din Florești Horia Șulea declara că nu are nicio problemă cu construcțiile pe înălțime și că ar susține și P+20 sau P+multe etaje deoarece în acest fel ar rămâne mai mult teren pentru edificarea unor dotări pentru viitorii locuitori – spații verzi, parcări etc.

În schimb, dezvoltările urbanistice din comunele satelit de lângă Cluj generează probleme de trafic municipiului Cluj-Napoca. Drumul național de intrare în oraș dinspre comuna Florești deține recordul de trafic național cu peste 70.000 de mașini care tranzitează zona.

Chiar primarul Emil Boc a anunțat recent că se va pune la masă cu primarii din comunele limitrofe pentru a gândi împreună o dezvoltare unitară, pentru a se evita probleme viitoare, cum ar fi cele care privesc traficul. Declarativ s-a făcut acest lucru. Culmea, primarii PSD din comunele limitrofe Clujului (Baciu Gilău, Feleac, Chinteni) au înțeles că dezvoltări urbanistice haotice vor aduce numai probleme, mai puțin primarul Horea Șulea care provine din PNL.

Mai mult, Boc a spus că n-are pârghii legale să convingă primarii să ia sau să nu ia anumite decizii pe teritoriile pe care le păstoresc deoarece nu s-a realizat reforma administrativă în România.

Cu toate acestea, Cluj-Napoca și 18 comune limitrofe ( Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești,Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Sânpaul, Săvădisla , Tureni, Vultureni) au o Asociație, Zona Metropolitană și o strategie 2014 -2020 (2023) cu bătaie până în 2035. În respectiva strategie s-a propus chiar înființarea unei structuri de guvernanță locală la nivelul Clujului care să se asigure că respectivele comune colaborează pentru dezvoltarea unitară și să pun în operă proiecte comune.

Asociația Zona Metropolitană are și un director Zoltan Coroian care era nelipsit de la aparițiile publice lângă primarul Boc în 2016 când a primit binecuvântarea să ia postul de director, dar care a dispărut ca discurs din spațiul pulic.  Asociația spune pe site-ul propriu că face proiecte, însă acestea nu prea au legătură cu realitățile din comunele învecinate sau cele propuse prin strategia pe care și-a propus-o.

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Un comentariu

Scrie un comentariu