Închide

Pietonala nouă propusă în Mărăști, pe strada Molnar Piuariu, model pentru alte zone din cartierele clujene. Cum văd riveranii proiectul

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - aug. 08, 2018 5 1357

Riveranii de pe artera Molnar Piuariu din cartierul Mărăști pe care Primăria vrea să o transforme în zonă pietonală au încă probleme serioase de conviețuire unii cu alții. Universitatea Tehnică (cu două cămine mamut în zonă) este obtuză și departe de a fi pregătită să-și deschidă curtea, să dea gardul jos și să renunțe la parcările la sol (7 locuri pentru studenții eminenți), studenții sunt la fel de nepregătiți să renunțe la mașinile personale, iar riveranii doresc să scape de veneticii care parchează pe toată strada în fața curților proprii.

Acestea sunt câteva dintre concluziile dezbaterii-prezentare făcute de Primăria Cluj chiar pe strada Molnar Piuariu din cartierul Mărăști, zonă pe care administrația locală vrea să o transforme într-o piațetă publică pietonală.

Arhitectul Eugen Pănescu de la biroul de proiectare Planwerk, cei care au realizat proiectul, a explicat că propunerea de transformare a străzii Molnar Piuariu dă prioritate pietonilor și mijloacelor nemotorizate și că oferă un spațiu comun tuturor riveranilor de pe stradă pentru activități diverse de petrecere a timpului liber.

Pe artera sufocată de mașini parcate cu doar 7 copăcei urmează să apară lucruri normale – per total un număr de 50 de copaci, pe primul tronson o piațetă publică cu verdeață și spații de stat jos, iar pe alt doilea tronson rămân cele 50 de locuri de parcare, asfalt (având în vedere că e silențios și din acest punct de vedere câteoadă e și el bun), totul se ordonează cu marcaje coerente, vor fi puse dale, iarbă și zona întreagă urmează să primească mobilier urban normal. „În cartierele clujene nu s-a mai văzut mobilier urman din anii ’80. Ceea ce propunem noi aici sunt lucruri normale. Această dezvoltare poate fi un model pentru alte zone din cartierele clujene”, a subliniat Pănescu.

Arhitectul a mai spus chiar că prin proiect se pregătește și o deschidere a curții Universității Tehnice către noul spațiu pietonal, fiind prevăzuți copaci în zona de lângă actualul gard. „Și eu am învățat la această Universitate. Cred că este un gest bun să deschidă curtea și să facem împreună locuri apropiate de cei din jur”, a mai spus arhitectul.

În cifre, situația de transformare propusă arată așa:

sursa: proiect Planwerk

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În imagini simulate, strada ar arăta cam așa:

Tronson I – sursa foto – Planwerk – simulare

sursa foto: proiect Planwerk

sursa foto: proiect Planwerk

sursa foto: proiect Planwerk

sursa foto: proiect Planwerk

sursa foto: proiect Planwerk

Acum strada arată așa:

Calendarul oferit de Primărie pentru finalizarea proiectului este următorul: sfârșit de septembrie e gata studiul de fezbailitate, apoi el merge spre aprobare la o ședință a Consiliului Local din octombrie încolo. După votul de intrare în vigoare, Primăria pregătește licitația de proiectare și execuție și o lansează în SEAP. Potrivit lui Cîmpean, o astfel de procedură se finalizează în 5-6 luni. Deci undeva în a doua parte a anului 2019. Apoi Primăria se apucă de lucrări. Deci undeva în 2020 se va lucra efectiv. Urmând ca în anii următori să fie gata și strada.

Dezbaterea-prezentare a proiectului de transformare a străzii a avut loc în curtea căminelor studențești deținute de Unviersitatea Tehnică pe strada Molnar Piuariu.

Adică aici:

Adevărata dezbatere a avut loc însă tot în respectiva curte, însă la finalul celei organizate. Arhitectul Eugen Pănescu, arhitetcul Mihai Racu (cel care a lucrat anul trecut cu studenții și cu asociația Centrul Cultural Clujean și a aplicat 120 de chestionare riveranilor de pe stradă privind patru scenarii de transformare a arterei Molnar Piuariu), câțiva riverani, niște studenți care ar deține locuri de parcare în curte (cel puțin așa reieșea din discuție), directorul tehnic al UTCN Mureșan Cornel, și directorul Direcției de Dezvoltare și Proiecte din cadrul Primăriei, Ovidiu Cîmpean,  au discutat aprins despre mașini, locuri de parcare, parkinguri.

Pe parcursul dezbaterii organizate, directorul tehnic al UTCN spunea că instituția pe care o reprezintă nu este de acord cu proiectul în orice condiții. Mureșan a spus clar că în căminele studențești sunt cazați 1800 de studenți în anul universitar care vin cu mașini și aparținători când se cazează și au nevoie de alternativă, apoi că cele 7 locuri de parcare din curte pentru studenții excepționati trebuie să rămâna și că UTCN se guvernează după alte legi care nu o lasă, din motive de siguranță și păstrare a portarului de la intrare, să renunțe la gard.

Mai mult, tot în cadrul discuțiilor, Valentin Buzilă – consilier și senator al studenților – a cerut o alternativă de parcare de la Primărie, motivând că administrația nu poate interzice accesul mașinilor fără să facă un parking în zonă. Studenții au mai spus că sunt pregătiți să plătească, doar să aibă unde parca. În schimb, riverani de la case de pe artera Molnar Piuariu sau președinți de blocuri din zonă au spus că agrează proiectul, mai ales că s-au săturat de mașinile altora (studenților) care parchează în fața curților sau pe locurile de parcare pe care ei le au, pun bilețele în parbriz, dar nu răspund niciodată la telefon să-și mute mașinile. În plus, el atrage atenția că în zona arterelor Dâmbovița, Teleorman nu există mijloace de transport în cumun care să circule în zonă.

Oamenii au mai spus că pe stradă sunt trei guri de canal asfaltate și că atunci când plouă apa merge în curțile lor. ”Am ajuns într-o aglomerație insuportabilă.  Înainte se făceau blocuri bune. Acum se tot bagă între ele alte blocuri și vin mașini și nu mai există niciun fel de spațiu pentru locatari”, a spus și Constantin Pascalău, administrator de bloc în zonă. 

Politica enunțată de Pănescu a fost: „oamenii, restul și apoi mașinile”. La fel,  Ovidiu Cîmpean a menționat că în străinătate lucrurile sunt complet pe dos față de situația de la Cluj și că cei cu mașini mai degrabă se chinuiesc când utilizează mașinile.

„Eu nu îmi iau mașină pentru că stau într-un bloc comunist unde nu pot fi asigurate locuri de parcare. Dacă mi-aș lua mașină aș face un abuz asupra spațiului public. Am venit aici cu bicicleta. Am una electrică și circul cu o viteză mai mare decât cea a taxiurilor din Cluj”, a militat pentru spațiul pietonal și Mihai Racu.

Cu toate acestea, la finalul dezbaterii, în curtea cu dale și copăcei a UTCN (amenajată, dar extrem de neracordată la modernitate) s-a format un grup de discuție aprins mașini vs oameni, restul și mașini.

Studenții și-au exprimat nemulțumirea că Primăria nu oferă nicio alternativă celor care au mașini, vin de la sute de kilometri pentru că ajung cu autoturismele mai repede decât cu trenul. În schimb, arhitetcul Eugen Pănescu l-a întrebat clar pe directorul tehnic ce face Univesitatea pentru cei 1800 de studenți din cămine în ceea ce privește asigurarea locurilor de parcare. „Oferim 7 locuri pentru cei cu rezultate deosebite”, a fost răspunsul lui Cornel Mureșan.

Directorul tehnic a mai spus că oricum la intrarea în acest campus există și o parcare de biciclete. Și el a așteptat de la Primărie o alternativă de parcare. Studenții au mai spus că ar fi dispuși să plătească pentru parcare, numai să aibă undeva locuri asigurate.

În schimb, Ovidiu Cîmpean le-a explicat studenților că niciunde în lume nu se folosește mașina în loc de transportul public sau cel nemotorizat. El a exemplificat o experiență proprie pe care a avut-o când a studiat în Franța, la Paris, când toată lumea din campus circula cu transportul public sau cu bicicleta. „În campusul UTCN din Observator pregătim un proiect îndrăzneț. Cu piste de biciclete, cu piste de alergat. Facultatea de Arhitectură a Universității, cu studenții, face proiectul pentru Univesitate”, a spus arhitectul Mihai Racu, cel care predă și la Facutatea de Arhitectură din cadrul Universității Tehnice.

 

 

 

 

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

5 comentarii

  1. UTCN-ul sa asigure locuri de parcare pentru studenti pe terenul lor, nu pe domeniul public. Ce a abuzul asta? daca n-au loc de parcare, studentii sa-si lase masinile acasa.

  2. Evident ca ați făcut ce ați dorit și cu povestea din curte, la fel cum in cadrul “dezbaterii”, care a fost Înștiințare mai degeaba, domnii au mințit, ei au venit cu duba poliției locale sa aducă stativele și aparatura și cu mașini personale parcate pe Dâmboviței. Apoi, niciun student prezent la dezbatere nu avea loc de parcare in incinta caminului care, apropo, are 20 de locuri de parcare, nu 7. Apoi, in zona nu este niciun mijloc de transport in comun, au insirat tot ce e in Cluj, dar pe fabricii de zahăr, Dâmboviței, Teleorman, nu exista niciun autobuz. Da, creăm mai multe probleme, iar soluții 0.

  3. După ce ca locurile de parcare sunt putin acum vreti sa le scoateți și pe acelea? Ar trebui sa cărăm bagajele in brate și după noi kilometrii ca sa ce? Cum a zis si colegul mai sus, nu avem nici un mijloc de transport in comun in apropiere. Cea mai aproape este stația din arte plastice. As zice sa va gândiți de doua ori înainte de a lua măsurile astea și sa va puneți și in locul studenților, pentru ca inteleg ca prin toate astea vreti sa faceți clujul mai frumos dar daca acest proiect ne privește și pe noi studenții, zic sa va puneți și in situația noastră.

  4. Felicitari primariei pentru proiectul propus. Este o initiativa pozitiva pentru acest cartier cu prea putine spatii verzi sau de promenada.
    E trist ca managerii UTCN nu imbratiseaza aceasta idee. Gardul care delimiteaza zona caminelor ar fi trebuit desfiintat de mult sau cel putin primaria sa ceara universitatii sa il inlocuiasca. Aminteste de gardurile vechilor fabrici comuniste dar care erau situate la periferia orasului si nu in cadrul unui cartier locuit de oameni decenti. Probabil pe vremuri era considerat favorabil de cei care plecau cu portbagajele pline de la cantina, dar in 2018, universitatea ar trebui sa se alinieze standardelor europene si sa dea dovada de transparenta – campusurile universitatilor respectabile din vest au spatii deschise si cladiri cu multa sticla. Mediul creeaza comportamente. Mentinerea unor garduri de asemenea maniera nu cred ca are un impact psihologic pozitiv asupra rezidentilor din camine. In plus, conducerea universitatii ar putea sa se inspire din modelul altor universitati clujene, care pe langa management (care are ca scop mentinerea unor practici) aplica si un model eficient de leadership – care are rolul de a inspira studentii.
    Problema parcarilor a existat si pana acum si acest proiect poate reprezenta un pretext favorabil pentru autoritatile locale in gasirea unor solutii sustenabile atat pentru studenti cat si pentru riveranii din zona.
    Referitor la studentii care merg cu masina la cursuri cred ca este de simt comun faptul ca reprezinta o minoritate in randul studentilor din camine. Majoritatea colegilor lor merg pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport in comun. Parerea lor ar trebui sa conteze cel putin la fel de mult, chiar daca colegii lor cu masini sunt mai vocali si mai incisivi.
    Asteptam cu interes demersurile primariei si speram sa modernizeze zona, chiar si doar cat este posibil in spatiul public, deoarece ar fi un avantaj pentru cei care locuiesc in zona – in prezent nu sunt locuri usor accesibile pentru plimbarile cu caruciorul de exemplu.
    Proprietarii din zona, care isi platesc taxele si contribuie la intretinerea putinelor spatii verzi existente, sustin aceasta initiativa si opinia lor ar trebui ascultata.

Scrie un comentariu