Închide

VIDEO Încotro merge, moral, urbanismul girat de Primăria Boc?! Proiect Bogart în Borhanci, pretext de enunțare a unor principii pentru dezvoltarea Clujului

Actual de ClujAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - sept. 19, 2018 0 649

Un imobil de locuinţe colective, masiv, cu demisol, parter, două etaje şi mansardă propus pe strada Borhanci – Bicaz prin schimbare reglementărilor PUG din zonă  a fost prilej pentru primarul Boc de a ”bate în cuie” noile principii de dezvoltare ale Clujului. ”Unde-i prevăzut punct îngropat pentru gunoi, unde-i parcarea pentru biciclete”, condiţii obligatorii pentru toate proiectele de urbanism dorite în oraş, după cum a spus primarul.

În schimb, arhitecţi din comisie i-au pus în faţă o dilemă morală privind urbanismul practicat şi autorizat la Cluj-Napoca, unde toată lumea vrea să facă şi i se permite să facă blocuri.

Primarul Boc s-a apărat cu argumentul legal: ”Legal poate? Poate. Atunci i se va aproba. Vorbim aici de legalitate. Dacă este pe lege, nu putem să nu autorizăm”.

Planul Urbanistic Zonal din Borhanci (Plan Urbanistic zonal pentru schimbare încadrare teritorială în vederea construirii unui imobil cu funcţiuni mixte într-o zonă de-a lungul arterelor principale şi instituirea unei zone verzi) a fost realizat de firma de proiectare Bogart pentru un beneficiar privat, Cristian Mitu. Acest beneficiar a reiterat în faţa comisiei un alt principiu după care se lucrează în urbanismul clujean: parcele unde vrea să ridice imobilul cu 15 apartamente sunt înconjurate de construcţii similare. Deci el nu poate fi ”prostul” care să ridice o locuinţă individuală, acesta fiind şi principiul după care a acţionat când a decis să investească în achiziţionarea terenului: să poată ridica un bloc. După construcţia dorită de el, pe strada Bicaz, sunt doar locuinţe individuale.

Bilanţul construcţiei însumând 15 apartamente, cu demisol, parter, două etaje şi mandardă, propusă prin PUZ în Borhanci pe o parcelă de peste 1100 de metri pătraţi arată aşa:

 

Vizual, imobilul propus prin PUZ de către Bogart şi discutat în Comisia Tehnică de Urbanism arată aşa:

Primarul Boc a ţinut să se intereseze unde propun arhitecţii parcarea de biciclete şi dacă punctul gospodăresc este îngropat. Potrivit lui Boc acestea sunt condiţii obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească toate proiectele imobiliare din oraş.

Un alt principiu care ar trebuie respectat ar fi cel legat de trotuare, ca acestea să nu mai fie segmentate sau întrerupte din loc în loc de accesele în parcajele private cum se întâmplă în prezent în tot oraşul, a subliniat arhitectul Mihai Racu, membru în comisie.

Primarul s-a mai interesat asupra locurilor de parcare propuse, 17 la număr – 15 în parcaj subteran şi două la sol, pentru vizitatori.

Arhitectul Voicu Bozac a adus în atenţia lui Boc şi a comsiei chestiuni care ţin de moralitatea urbanismului dorit de investitori, proiectat de firmele de profil şi avizat de Primărie.

”Problema de fond nu o reprezintă parcările. Problema de fond care pe mine mă macină este alta. Continuăm să jucăm cartea aceasta a nesimţirii faţă de context cu blocuri sinistre în zone care ar trebuie să fie cu un caracter mult mai decent. În plus este o problemă tehnică uriaşă. E un teren instabil, cu construcţii învecinate în şantier de care ştiu că au avut probleme. E trist şi ştiu că e pur retoric pentru că ştiu că terenul permite. Neînţelegerea şi nepăsarea faţă de oraş pentru că e o formă de nepăsare şi de presiune care este foarte gravă prin ce propuneţi. Aceasta ar trebuie să fie o zonă de legătură. La 50 cm pe planşe e strada Bicaz cu locuinţe individuale, oamenii au case, fac credite scumpe şi vor avea în fundul grădinii un bloc. Planul Urbanistic General permite, dar moral e un mare păcat. N-ar fi trebuit să fie aşa o construcţie lungă şi masivă”, a subliniat arhitectul Voicu Bozac.

Boc s-a interesat dacă proiectul, în forma propusă, este potrivit legii. A aflat că da, este.

”Spuneţi tot ce gândiţi, important este să avem argumente legale, nu iarăşi să ajungem de unde am pornit”, a îndemnat Boc membrii comisiei care i-au dat cuvântul beneficiarului investiţiei.

Cristian Anghel Mitu, beneficiarul, a luat cuvântul şi a spus că deja sunt ridicate blocuri de o parte şi de alta a terenului său, chiar un bloc cu două etaje pe strada Bicaz (invocată de Bozac) şi că nu mai poate să facă o casă cum intenţiona când al luat terenul.

”Discuţia e închisă”, a mai spus Boc, acesta a indicat arhitectul şef să tragă o concluzie.

Daniel Pop a formulat concluzia potrivit căreia, într-adevăr blocul propus de Bogart pentru Miru e o construcţie masivă, dar nu e percepută aşa de la stradă, ci doar de cei care sunt în vecinătate. În plus, problemele tehnice comportate de terenul predispus la alunecări de teren ţin de expertize şi de beneficiar, iar proiectul este permis de PUG, s-a mai pronunţat primarul.

Boc l-a invitat pe Bozac să lase retorica pentru seminarii. Bozac i-a amintit că există şi nuanţe. ”Nuanţele sunt pe lege. Dacă îmi daţi un argument legal, vă susţin până în pânzele albe”, a mai completat Boc.

Pentru proiect s-a pronunţat arhitectul Adrian Iancu, aşezat la masa de şedinţe de partea legalităţii (lângă şefa serviciului juridic, Alina Rus). Iancu a proiectat şi el în Borhanci, chiar a venit cu propuneri de şi grădiniţă într-o documentaţie (ca ofertă pentru oraş ca să i se aprobe proiectul, un principiu folosit de ochii lumii pentru acceptare unor proiecte imobiliare) care oricum, în realitate, nu s-a făcut niciodată.

Iancu i-a cerut chiar primarului Boc să-i felicite pe investitori că fac o zonă verde de 480 mp cu acces public neîngrădit, în afară de spaţiul verde pe care trebuie să-l asigure pe parcela unde se dorește construirea blocului. De fapt, parcela în cauză se află în spatele construcţiei şi nu poate fi utilizată în alte scopuri, fiind un teren în pantă, într-o zonă sensibilă, cu alunecări de teren.

Arhitectul Iancu este cel care a militat şi în vechea comisie de urbanism din care a făcut parte pentru crearea de zone verzi sau plantare de arbori şi tuia în anumite proiecte urbanistice. Provocat să meargă pe teren să contabilizeze astfel de câştiguri pentru oraş, Iancu a spus pentru Actualdelcuj.ro, pe vremea când nu era decan al Facultăţii de Urbanism din Cluj, că nu poate nominaliza cazuri concrete.

Iniţial, Boc a afirmat că nu va felicita niciodată normalitatea şi obligaţiile legale pe care le au investitorii. Însă Iancu a spus că parcul verde cu acces public este în plus, faţă de spaţiul verde la care este obligat investitorul de regulementul PUG pentru zona instituită prin PUZ. Arhitetcul şef Claudiu Pop a semnalat că investitorul putea să-şi construiască o casă pe parcele de 480 mp. Aşa că, în final, Boc i-a dat dreptate ”domnului profesor” (adică arhitectului Adrian Iancu).

Proiectul a fost avizat. Primarul a plecat după discuţii, având o întâlnire, dar nu înainte de a se opri şi a-i strânge mâna lui Iancu.

Moralitatea a fost adusă în dicuţie tocmai la acest proiect făcut de Bogart. La final, șefa de proiect din partea Bogart, Mirela Petrina, s-a oprit pe hol cu Voicu Bozac pentru a afla de ce acesta s-a opus proiectului. Bozac a adus argumente legate de faptul că imobilul propus este prea masiv.

Firma Bogart, reprezentată de Bogdan Petrina (fiul lui Mircea Petrina, prorector la Universitatea Tehnică), a fost implicată în dosarul de corupţie al primarului Apostu, fiind percepută ca o firmă de casă a municipalităţii căreia i se autorizau facil proiectele. Chiar în momentul în care dosarul Apostu a fost instrumentat, s-a anunţat public că din el a mai disjuns un dosar care îl avea în atenţie, printre alţii, pe Bogdan Petrina, pe care procurorii îl cercetau pentru dare de mită. Acest dosar nu a mai fost instrumentat. În 2015, DNA susţinea că este în lucru respectivul dosar.

 

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare