Închide

“Orașele-magnet” ale României, printre care și Clujul, pierd din turație din cauza îmbătrânirii demografice, dar forța de muncă înalt calificată rămâne principalul motor de creștere

Actual de ClujEconomie by Actual de Cluj - ian. 03, 2024 0 272

Toate orașele mari au pierdut populație în ritm mai ridicat decât media națională, iar în ultimul deceniu România a cunoscut cel mai amplu fenomen de suburbanizare din istorie, arată analiza unor consultanți, care lucrează inclusiv pentru Banca Mondială, realizată pe baza datelor de la recensământul din 2021, conform Economedia. “Orașele-magnet” ale României pierd din turație din cauza îmbătrânirii demografice, iar forța de muncă înalt calificată rămâne principalul motor de creștere, mai arată datele prezentate în cadrul unui eveniment UrbanizeHub, organizat luna trecută, la Cluj.

Datele recensământului mai arată că tot mai mulți oameni cu studii superiorare pleacă în afara țării, iar navetismul pentru locul de muncă a crescut semnificativ. În intervalul 2011- 2021, toate orașele mari din țară au pierdut populație în ritm mai ridicat decât media națională. Astfel, orașele importante în economia României înregistrează minusuri semnificative: Timișoare are peste 20% scădere a populatiei, Clujul peste 10%, Bucureștiul aproximativ 9%.

“Perceptia e de aglomerare. Dar depinde cum te uiti. De fapt, am avut în ultimul deceniu cel mai amplu fenomen de suburbanizare din istorie”, spune Marius Cristea, consultant pentru biroul din București al Băncii Mondiale. În 2021, dacă ne uităm la municipii și inelul de comune din jurul acestora – Iași, Sibiu, Cluj, Brașov au înregistrat creșteri față de acum 10 ani, dar Bucureștiul, Constanța, Timișoara, Craiova, Galați au continuat să piardă locuitor. În ciuda posibilelor probleme cu datele recensământului, tendința evidentă este de scădere a populației. “Avem de-a face cu o scădere a populației, nu o putem nega. Iar orașele mari nu puteau fi decuplate de aceasta dinamică”, spune Cristea.

Forta de muncă se concentrează tot mai puternic în câțiva poli urbani: București- Ilfov, Cluj, Timiș Prahova. În primele trei județe, numărul de persoane rezidente ocupate a crescut în interval de 10 ani. “Avem o foarte mare scădere pe industrie si servicii cu valoare adăugată mică, dar avem creștere a populatiei ce lucrează în servicii cu valoare adăugată mare”, a spus Cristea. Orașele-magnet pierd din turație din cauza îmbătrânirii demografice. Spre exemplu, în zona București-Ilfov, numărul de persoane cu vârsta de 20-34 de ani se apropia de 600.000 în 2011, dar era de numai aproximativ 400.000 în 2021. “Ce locuințe se cer? Toti vor case, dar scade nucleul familial, avem tot mai multe persoane singure. De asemenea, orașele studențesti și-au pierdut din avânt, pentru că din bazinele tradiționale nu mai au de unde sa vină tineri. Așa că va trebui să vină de afară”, a menționat expertul.

România a pierdut din populație și pe fondul migrației. Italia, Germania și Marea Britanie sunt principalele țări de destinație pentru persoanele temporar absente plecate in străinătate, dar peisajul diferă la nivel național. “Cei din Transilvania, din Vest, din Banat sunt foarte atrași de modelul german, de Austria, cei din Moldova merg spre Italia. În zona de sud peisajul e pestriț – se merge spre Spania, Germania. Pentru cei din București și Ilfov apare ca destinație Marea Britanie, pentru că mulți merg la studii. Am găsit mult mai mulți oameni cu studii superiorare plecați – la studii, pentru un loc de muncă, fie și temporar”, a menționat Cristea.

Forța de muncă înalt calificată rămâne principalul motor de creștere, subliniază specialiștii Băncii Mondiale: procentele persoanelor cu studii superioare a crescut în marile orașe. “Centrul universitar e cel mai strâns legat de oameni cu studii superioare, care rămân, care câștigă aici, ei sunt cei care antrenează un tip de cerere, de servicii, de spații”, spune Cristea. Avem o creștere modestă, de 4% la nivel național, iar ca distribuție teritorială ierarhia e următoarea: București-Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Constanța sunt județele cu cele mai mari prcente de persoane cu studii superioare. Orasele cu cei mai multi oameni cu studii sunt si cele cu cea mai mare creștere economică.

Un alt fenomen interesant surprins de recensământul din 2021: navetismul e în creștere. Astfel, dacă în 2011 aproximativ 80% dintre români lucrau în localitatea unde locuiau, acest procent a scăzut cu 10% în zece ani. “80-120.000 de oameni fac naveta din județul Ilfov în București. Oamenii au început să se miște mult mai mult. Orașele preponderent de servicii nu au o mobilitate atât de mare, locuitorii își permit să trăiscă în oraș, unde e scump. Unde e salariu mediu pe economie, oamenii sunt nevoiti să se deplaseze. Navetismul pe distanțe mici e intens în judetele puternic industrializate – în Argeș, unul din trei locuitori face naveta. În Argeș, Prahova, Bihor se face naveta către orasele mari, Clujul e mai mult oraș de servicii”, spune Cristea. Localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt orașul Popești Leordeni din județul Ilfov, comuna Florești, din imediata vecinătate a județului Cluj și comuna Chiajna, tot din Ilfov.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu