Închide

Ce au cerut activiștii în numele marginalizaților din Cluj și ce politică și-a asumat Primăria în fața lor

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - oct. 04, 2018 0 420

De Ziua Mondială a Locuirii, 3 octombrie, activiștii clujeni le-au cerut consilierilor locali și oficialilor Primăriei să le permită și celor care ocupă abuziv spații și sunt evacuați să aspire la o locuință socială. Solicitarea vine după ce, recent, Primăria a evacuat o familie cu 9 copii, din care 4 cu dizabilități, dintr-un spațiu de pe strada Meșterul, spațiul însemnând o singură cameră.

Aceștia ocupau locuința fără forme legale. Primăria și-a asumat, ca pe viitor, să facă și alte acțiuni de evacuare care afectează sute de persoane. În acest context, au arătat activiștii care militează pentru marginalizați, comunitatea de romi de la groape de gunoi Pata Rât nu va face decât să crească și nu va fi niciodată reintegrată în oraș. De cealaltă parte, reprezentanții Primăriei au fost de acord că oamenii amărâți trebuie sprijiniți, mai ales copiii care provin din aceste familii, însă au fost fermi pe poziție și au reiterat faptul că inclusiv cei care militează în numele celor cu venituri mici trebuie să încurajeze și să susțină politici care respectă legile țării.

Consilierul PNL Sabin Sărmaș  a enunțat clar politica Primăriei în privința solicitării de a se trece cu vederea gestul de ocupare abuzivă. Sărmaș i-a îndemnat pe activiști să nu se limiteze doar la proteste și să se preocupe să găsească și soluții pentru cei aflați în situații excepționale, subliniind că propunerile trebuie să fie legale și serioase, tocmai pentru ca Primăria să le poată implementa. „Varianta de a elimina din criteriile de alocare a locuințelor sociale criteriul de ocupare abuzivă este o propunere neserioasă. Orice ocupare abuzivă atrage după sine o încălcare a dreptului la proprietate, un drept fundamental la care dacă renunțăm putem renunța la tot. Există atâtea gesturi de disperare, foarte mulți oameni au probleme,  însă cu toții rămânem egali în fața legii. Cei care-i susțineți pe acești oameni, și care vă implicați, trebuie să veniți și cu alternative serioase și legale pentru ca noi să purtem lua decizii posibile. Nu e suficient doar să protestați”, a subliniat consilierul.

Primarul Emil Boc a arătat că evecuările nu sunt decât o urmare firească a respectării legii, însă a fost de acord (după întâlniri cu activiștii și cei evacuați de pe Meșterul Manole) că trebuie găsită o soliție pentru copiii din aceste familii, atunci când aceștia devin majori, să aibă o șansă și să poată aspira la o locuință socială.  Boc a mai repetat aceleași lucruri pe care Primăria le face pentru marginalizații (romii de la Pata Rât) din Cluj-Napoca: a lansat programul de subvenționare a chirilor (61 de cereri, 42 aprobate și 14 în plată), face licitație pentru construcția unor locuințe sociale pe Ghimeșului (cu dare în folosință începând din 2019) și își pune la bătaie centrele de găzduire temporară pentru cei care n-au unde locui.
În plus, față în față cu protestul romilor de pe Cantonului care au afișat mesaje împotriva discriminării comunității rome din Cluj-Napoca, viceprimarul Dan Tarcea s-a apucat să se contrazică cu activiștii și cu reprezentanți ai romilor pe tema salubrizării zonei Cantonului și să-i acuze că fac insinuări și că sunt mincinoși. Romii au spus că promisiunile primarului Emil Boc au fost deșarte și că zona nu s-a salubrizat, că e tot plină de gunoaie și șobolani, iar copiii lor se îmbolnăvesc pe capete. Managerul orașului Gheorghe Șurubaru a intervenit să explice că Primăria n-are obligații să salubrizeze terenul situat lângă cei din comunitate, dar că a făcut două acțiuni de curațare a zonei și opt acțiuni de deratizare, însă fără rezultat, mii de tone de gunoi fiind depozitate în continuare în zonă.
Ce vor activiștii 

Activiștii care au dat buzna în ședința Consiliului Local au adresat o scrisoare consilierilor prin care au cerut ca persoanele care ocupă abuziv o locuință să fie și lăsate să depună cereri pentru locuințe sociale. Ei au argumentat că cei care au ocupat abzuiv spațiile în care locuiesc au făcut acest gest din pricina disperării, neavând alte alternative. Reamintim că, în prezent, cei din această categorie sunt neeligibili în procedura obținerii unei locuințe sociale, inclusiv copiii din aceste familii.

”Administrația publică locală din Cluj-Napoca a evacuat o familie cu 9 copii, dintre care 4 cu dizabilități, dintr-o cameră de pe str. Meșterul Manole nr. 2 pe care familia a ocupat-o fără forme legale de trei ani, plătind lunar suma de 43 lei drept recompensă pentru că primăria nu și-a putut folosi spațiul. Familia este parte dintr-o familie extinsă cu contract de închiriere dintr-un apartament alăturat și a ocupat spațiul respectiv după ce acesta s-a eliberat, deoarece nu avea unde locui. Pentru persoanele cu venituri mici „ocuparea abuzivă” e un gest disperat prin care încearcă să aibă un adăpost în lipsă de altceva. În prezent și copiii minori devin neeligibili pentru că au „ocupat abuziv”! Este momentul să eliminați acest criteriu de neeligibilitate la locuința socială, un criteriu care nu apare în legea locuinței. Tot în preajma Zilei Mondiale a Locuirii, angajații primăriei au fost pe str. Stephenson nr. 15 să atenționeze locuitorii să își demoleze spațiile locative improvizate din jurul casei vechi. Acolo locuiesc circa 80 de persoane, dintre care 30 de copii. Alți angajați ai primăriei i-au vizitat pe ceilalți locatari cu sau fără acte de pe str. Meșterul Manole nr. 2, avertizându-i să se pregătească de evacuare: peste 100 persoane, dintre care 60 copii. Evacuări unifamiliale se mai petrec pe str. Anton Pann, str. Someșului, Calea Moților, str. Grapei și altele – mai ales în zone unde orașul se dezvoltă prin marii investitori imobiliari”, au atras atenția activiștii care militează pentru drepturile celor cu venituri mici din oraș și a marginalizaților social.

Aceștia au mai spus că oamenilor scoși în stradă li se oferă în cel mai bun caz un adăpost temporar, dar acesta nu reprezintă o soluție de integrare, ci de marginalizare a lor și trimitere în comunitatea de romi de la groapa de gunoi din Pata Rât.

”Consiliile locale sunt obligate să ia măsuri de asigurare a unei locuințe și a utilităților pentru persoanele marginalizate social. Subvenția de chirie nu funcționează așa cum e implementată. Dacă proprietarilor de pe piața privată a chiriilor din Cluj li se oferă alegerea între o familie de romi cu copii mai mulți sau altcineva, știm alegerea lor. E timpul să propuneți soluții reale de locuire pentru oamenii cu venituri mici, nu programe care par teste de cetățenie urbană. Cum ar fi dacă în loc de a da banii publici unor privați, ați găsi clădiri și terenuri care s-ar converti în locuințe sociale ce rămân în fondul locativ public administrat de Consiliul Local? Stabiliți-vă un plan multianual de producere anuală a măcar 50 de locuințe sociale. Să nu vă mirați dacă Pata Rât va continua să existe ca o zonă rezidențială ce adună laolaltă mii de persoane conectate la orașul Cluj prin muncă și școală, dar care nu au resurse să plătească costurile locuirii în acest oraș. Numărul locuitorilor din Pata Rât va continua să crească dacă veți continua să faceți evacuări din zonele ce se transformă în cartiere cu locuințe și birouri scumpe. Amintiți-vă aceste aspecte când aprobați autorizațiile de construcție pentru dezvoltatorii imobiliari: gândiți-vă cum ar putea ei să contribuie la creșterea fondului locativ public în orașul în care fac profit!”, au mai arătat activiștii consilierilor locali din Cluj-Napoca și primarului Emil Boc.

Situația de la Pata Rât, o pată pe obrazul lui Boc

Reprezentanți ai inițiativei ”Căși sociale ACUM”, printre care și profesoara de la UBB, Eniko Vincze, au venit cu pancarte în ședința Consiliului Local din 3 octombrie, când s-a celebrat Ziua Mondială a Locuirii. Aceștia au venit însoțiți de mai mulți romi care locuiesc pe strada Cantonului.

Romii vor să fie mutați în oraș, să aibă acces la locuințe sociale și cer administrației să salubrizeze zona în care au fost ridicate casele lor de termopane, având în vedere că prin depozitările necontrolate de gunoi aceasta a devenit un pericol pentru sănătatea lor și a copiilor care trăiesc acolo. Primarul Emil Boc a certat-o recent pe Eniko Vincze că îi încurajează pe romi să vină să protesteze la Primărie și să facă vâlvă, în loc să vină cu propuneri reale pentru a-i ajuta.

Pentru cauza romilor din Pata Rât a intervenit recent în spațiul public și deputatul independent din Cluj Adrian Dohotaru, care a anunțat că a depus alături de un deputat PSD din București o inițiativă legislativă prin care primăriile din țară să fie obligate să recunoască așezările informale de romi care însumează, potrivit cercetărilor făcute de organizații non guvernamentale, cel puțin 200.000 de oameni. Propunerea vizează modificarea Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul în sensul obligării administrațiilor locale de a recunoaște așezările informale, să le limiteze și să ofere accesul lor la utilități și la obținerea de către locuitori a unor acte de identitate.  Dohotaru s-a filmat pe teren în timpul acțiunii de evacuare a romilor de pe Meșterul Manole efectuată la finalul lunii septembrie de către Primărie.

La groapa de gunoi a orașului trăiesc trei comunități distincte de romi. O comunitate trăiește pe strada Cantonului și a fost creată temporar de primărie în 2000, prin contracte pe 5 ani pentru containere de termopan, care au rămas și în ziua de azi locuite. O altă comunitate locuiește mai aproape de goapa de gunoi și este botezată Dallas, fiind ridicată ilegal pe un teren privat cumpărat de un olandez. Cea de a treia cominitate viețuiește pe strada Platanilor (aproape de rampa noua temporară de gunoi) și a fost creată de Primărie în 2010 când a construit aici locuințe modulare pentru a muta romii pe pe strada Coastei (care aveau contracte de închiriere cu primărie) pe un teren care s-a oferit bisericii și pe care s-a construit Campusul studențesc Nicolae Ivan. Locuitorii din prima și din a doua comunitate și-au exprimat clar dorința de a se reîntoarce în oraș.

Romii sunt susținuți de Fundația Desire, inițiatorii campaniilor ”Căși sociale acum!” și ”Consultați-ne, Romii nu sunt gunoaie!” și de profesorul universitar de la Universitatea Babeș-Bolyai Eniko Vincze.

Romii de la Pata Rât sunt o forță de muncă la îndemână pentru Primărie, care preferă să îi țină lângă groapa de gunoi pentru a-i angaja ca zilieri la sortat gunoiul în rampa temporată a orașului administrată de Regia Autonomă a Domeniului Public.

Chiar în raportul de activitate a regiei pe 2017 se anunța că activitatea de colectare selectivă a gunoiului din Cluj-Napoca se face în principal la rampă prin sortarea gunoiului cu zilieri.

Romii au mai fost invitați de consilierul PNL Ovidiu Florian să dea dovadă de spirit civic și să-i reclame la poliția Primărie pe cei care aruncă gunoi lângă casele lor.

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu