În cel mai scump oraş din ţară nu s-au mai realizat locuinţe sociale de 3 ani. Locuitorii de lângă groapa de gunoi vin în Consiliul Local, primarul acuză ONG-iştii de demagogie

„Capitala Transilvaniei”, capitala festivalurilor, dar şi a preţurilor din piaţa imobiliară pare să îi lase mult în urmă pe cei mai nevoiaşi oameni ai Clujului: comunitatea care trăieşte lângă groapa de gunoi a oraşului se extinde, soluţiile concrete pe acest subiect se tot amână, iar în oraş locuinţe sociale nu s-au mai inaugurat din 2015, după cum atrag atenţia ONG-iştii care merg în aceste comunităţi marginalizate. Din când în când, reprezentanţii locuitorilor din cele mai defavorizate zone ale Clujului, alături de activişti apar la câte o şedinţă de Consiliu Local, să mai adreseze întrebări administraţiei şi să îi amintească de existenţa lor. Asta s-a întâmplat şi la şedinţa de miercuri, 1 august 2018, când câţiva locuitori din zona Cantonului, alături de reprezentanţii mişcării civice Căşi sociale Acum s-au prezentat în sala de sticlă a primăriei. Edilul Emil Boc le-a reamintit că primăria a lansat recent un program de subvenţii a chiriilor şi i-a acuzat de demagogie pe reprezentanţii societăţii civile care vin cu pancarte, declaraţii şi broşuri.

Alexandru Mureșan, unul dintre locuitorii de pe strada Cantonului, una dintre cele mai defavorizate zone din Clujul „de 5*”  l-a întrebat pe primar în ce stadiu se află proiectul de locuinţe sociale anunţat pe strada Sighişoarei şi dacă există vreo speranţă pentru cei care aşteaptă ajutor pentru o locuinţă decentă. De asemenea, acesta i-a amintit primarului că au primit promisiuni că administraţia îi va ajuta cu salubritatea în zonă.

În replică, primarul Emil Boc a dat câteva date despre proiecte sociale, fără să anunţe însă vreun termen de finalizare pentru vreun bloc şi le-a amintit în schimb celor nevoiaşi de programul primăriei cu subvenţia chiriilor.

„În ceea ce priveşte locuinţele sociale, cea mai avansată situaţie o avem la strada Ghimeșului, până în 1 septembrie va fi finalizată licitația. Proiectul de pe strada Sighisoare se va realiza la pachet cu un parking, pentru a oferi soluţii celor din zonă. Se vor realiza la pachet. Am demarat un proiect social care vizează subvebţia chiriilor. Sunt, până acum, 54 cereri depuse, din care 37 aprobate. Am încercat să venim cu o soluţie ca să rezolvăm acum din probleme. În paralel, mergem înainte şi cu locuinţele sociale, dar asta e ceva de durată. Acest proiect care subvenţionează chiriile ar trebui să fie mediatizat mai mult. Nu sunt epuizaţi toţi banii. Merg înainte și proiectele sociale, şi cel de pe Ghimeșului, sunt zone unde putem cumpăra terenuri, lucrăm la soluţii care vizează achiziționarea sau găsirea de soluții pentru locuinţe sociale, se vor regăsi în bugete viitoare. Această temă e o preocupare pentru noi. Sper ca și guvernul să aibă soluţii de locuinţe sociale la nivel național”, a spus Boc.

O altă locatară de pe strada Cantonului, a expus o altă problemă: deşi familia sa a întocmit dosar pentru a i se desemna locuinţă de necesitate, nu i se aprobă pentru că nora sa are buletin cu reşedinţă în Baciu.”Ce e de făcut?”, întreabă Ana Adam. „Am trecut şi printr-un incendiu, am pierdut bani, mașină de spălat. Aștept de doi – trei ani casă socială. Cel mic (nepotul, n.red.) e internat în spital cu infecție”, spune femeia, atrăgând atenţia că întreaga zonă e focar de infecţii.

La o astfel de problemă, primarul Emil Boc aminteşte că administraţia pune la dispoziţie şi un centru de găzduire temporară, cu acces la igienă și căldură, până se rezolvă situația.

Primarul le-a sugerat activiştilor de la Căşi Sociale ACUM, cei care îi însoţesc pe cei din comunitatea defavorizată la astfel de şedinţe să îi ajute mai mult pe cei nevoiaşi.

„Să îi fac eu buletin de Cluj? Să asigur eu condițiile pe care ar trebui să le asigure administraţia? Să construiesc eu locuințe?”, a replicat Eniko Vincze, profesor la UBB şi una dintre iniţiatoarele campaniei Căşi Sociale ACUM.

„Dacă vă erijați în persoană care vrea binele comunității, ajutați-i! Să faceți mai mult și să vorbiți mai puțin! Să veniți cu o listă, cu 20 persoane care au nevoie urgentă, să căutaţi soluţii, să veniţi cu propuneri, vă primesc la orice oră. Dar nu îmi place ipocrizia. Ajutați-ne să îi ajutăm! Cum o pot ajuta pe doamna? Primăria nu se poate implica, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale să se dea acest ajutor. Implicaţi-vă ca să găsim o soluţie”, a spus Boc, acuzându-i de demagogie pe activişti. Consilierul Radu Moisin a amintit că există ONG-uri care chiar se implică în construirea de locuinţe sociale. Merită totuşi menţionat în acest context că luna trecută mișcarea Căși sociale ACUM a anunțat că i-a asistat pe locuitorii unora dintre cele mai dezavantajate zone din Cluj – locuințele modulare, Pata Rât, Cantonului – în depunerea de cereri pentru locuințe sociale. S-ar fi întocmit nu mai puţin de 120 de dosare.

Vezi și:

Orașul premierelor. Primăria plătește chiria victimelor violenței domestice

După multe discuţii în contradictoriu, în sfârşit viceprimarul Olah Emese, a venit cu o sugestia: cererea să fie făcută în numele cetăţenilor cu buletin de Cluj, din familie – adică Ana Adam şi soţul.

„Cât vor mai sta oamenii acolo, pe Cantonului? Sunt mulți copii mici, unii de numai câteva luni, le ies pete roșii”, spune unul dintre locuitori. „Am dispus dezinsecţie, deratizare, pentru a elimina surse de infecție”, a fost răspunsul viceprimarul Dan Tarcea.

În 2016, lideri ai romilor care trăiesc la Pata Rât – groapa de gunoi a orașului –  au venit la Consiliul Local cu diferite mesaje adresate consilierilor locali: anti segregare, pro condiții mai bune de locuire și obținerea de locuințe sociale. Cele câteva comunități distincte de la marginea orașului au cerut chestiuni diferite: unii să se întoarcă în oraș prin obținerea de locuințe sociale, alții să intre în legalitate și să li se recunoască urbanistic casele construite deja. Primăria i-a tratat cu clișee: discuții, deschidere, preocupare permanentă, s-a luptat mult pentru ameliorarea lucrurilor, facem tot ce putem. Primarul a recunoscut, însă, că orașul are o problemă la capitolul incluziune.

La groapa de gunoi a orașului de la Pata Rât trăiesc trei comunități distincte: una pe strada Cantonului creată temporar de primărie în 2000, prin contracte pe 5 ani pentru containere de termopan care au rămas și în ziua de azi locuite, una mai aproape de goapa de gunoi și botezată Dallas ridicată pe un teren privat cumpărat de un olandez (teren înadrat într-un UTR care nu permite locuirea)  și una pe strada Platanilor (aproape de rampa noua temporară de gunoi), creată de primărie în 2010 când a construit aici locuințe modulare pentru a muta romii pe pe strada Coastei (care aveau contracte de închiriere cu primărie) pe un teren care s-a oferit bisericii și pe care s-a construit Campusul studențesc Nicolae Ivan.

Citeste și:

FOTO/VIDEO Viaţă şi GuNoi, la periferia Clujului. Duminica la Pata Rât, cu Dan Perjovschi şi casele din visele copiilor care trăiesc lângă rampa de gunoi

Primăria îi discriminează pe săracii și needucații Clujului. A luat amendă și trebuie să schimbe criteriile pentru locuințe sociale

Cum locuiesc cei fără casă în cel mai scump oraş imobiliar din ţară?

Ce au cerut săracii și marginalizații orașului și cum au fost primiți la primărie

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.