Municipalitatea clujeană și-a asumat să subvenționeze cu sume între 900 și 1400 de lei chiria pentru săracii din oraș.

Primarul Emil Boc spune că măsura va atinge 400-500 de beneficiari, potrivit estimărilor de la nivelul instituției. Sunt vizați tinerii proveniți din casele de copii, victimele violenței domestice și familiile cu mulți copii care au venituri până la 783 lei per membru de familie. În cazul tinerilor și victimelor violenței, venitul maxim pentru care se acordă subvenția este de 1500 lei. Despre romii care trăiesc lângă groapa de gunoi a Clujului de la Pata Rât, primarul Emic Boc a evitat public să facă orice referire.

Consilierii locali au aprobat la ședința ordinară din 12 februarie un proiect de hotărâre pentru subvenționarea chiriei clujenilor aflați în prag de marginalizare socială. Acesta stabilește și criterii și fixează punctaje pentru persoanele care pot să beneficieze de subvenție. Primarul Emil Boc a spus că în primul rând beneficiarii direcți sunt tinerii proveniți din centre de plasament, apoi, în premieră, victimele violenței domestice, iar în al treilea rând, famiiliile cu mulți copii și părinți care nu au loc de muncă.

Dosarele vor putea fi depuse începând din 19 februarie la Direcția de Asistență Socială și la primăriile de cartier. Persoanele în cauză trebuie să depună un dosar (să fac ădovada că au domiciului sau reședința în Cluj de 2 ani de zile, să aducă declarații notariale că nu au avut o locuință în proprietate, să facă dovada că nu au loc de muncă etc), după care se vor face anchete sociale iar comisia Primăriei va stabili lista de beneficiari.

Persoanele selectate au timp apoi să-și caute în decursul a 3 luni zile chirie, iar apoi să vină să depună contractul de închiriere inregistrat la Finanțe, după care primarul emite dispoziția de acordare a subvenției pentru plata chiriei.

Acest ajutor se poate acorda pe un an de zile, cu posibilitatea prelungirii la 2 ani.

Primarul Boc a spus că este conștient că mulți îl critică pentru această decizie, însă a menționat că preocuparea sa ca primar este că promoveze solidaritatea cu cei care trăiesc la limita subzistenței. „Dacă aș fi bogat și aș trăi într-un oraș cu oameni săraci nu m-aș simți bine”, a menționat primarul la Realitatea FM.

Boc nu a făcut niciun fel de referire la romii de la groapa de gunoi de la Pata Rât și la integrarea lor în oraș (cerută de societatea civilă clujeană) prin acest proiect.

În 2016, lideri ai romilor care trăiesc la Pata Rât – groapa de gunoi a orașului –  au venit la Consiliul Local cu diferite mesaje adresate consilierilor locali: anti segregare, pro condiții mai bune de locuire și obținerea de locuințe sociale. Cele câteva comunități distincte de la marginea orașului au cerut chestiuni diferite: unii să se întoarcă în oraș prin obținerea de locuințe sociale, alții să intre în legalitate și să li se recunoască urbanistic casele construite deja. Primăria i-a tratat cu clișee: discuții, deschidere, preocupare permanentă, s-a luptat mult pentru ameliorarea lucrurilor, facem tot ce putem. Primarul a recunoscut, însă, că orașul are o problemă la capitolul incluziune.

Vezi și:

Primăria îi discriminează pe săracii și needucații Clujului. A luat amendă și trebuie să schimbe criteriile pentru locuințe sociale

FOTO/VIDEO Viaţă şi GuNoi, la periferia Clujului. Duminica la Pata Rât, cu Dan Perjovschi şi casele din visele copiilor care trăiesc lângă rampa de gunoi

Ce au cerut săracii și marginalizații orașului și cum au fost primiți la primărie

La groapa de gunoi a orașului de la Pata Rât trăiesc trei comunități distincte: una pe strada Cantonului creată temporar de primărie în 2000, prin contracte pe 5 ani pentru containere de termopan care au rămas și în ziua de azi locuite, una mai aproape de goapa de gunoi și botezată Dallas ridicată pe un teren privat cumpărat de un olandez și una pe strada Platanilor (aproape de rampa noua temporară de gunoi), creată de primărie în 2010 când a construit aici locuințe modulare pentru a muta romii pe pe strada Coastei (care aveau contracte de închiriere cu primărie) pe un teren care s-a oferit bisericii și pe care s-a construit Campusul studențesc Nicolae Ivan.

Romii au fost susținuți de Fundația Desire, inițiatorii campaniilor Căși sociale acum! și Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie! și de profesorul universitar de la Universitatea Babeș-Bolyai Eniko Vincze.

Vincze a criticat proiectul primăriei privind subvenționarea chiriei menționând că inițiativa e departe de a aduce soluţii pentru persoanele marginalizate social sau pentru cele care trăiesc în sărăcie. Acesta a a spus că e o măsură care ar contribui la menţinerea nivelului chiriilor în oraş, ajuns deja la un nivel greu de suportat pentru mulţi dintre locuitori. De asemenea, reprezentanţii USR Cluj au transmis că propunerea primăriei ar fi chiar „iresponsabilă” și că banii ar putea fi direcţionaţi, în schimb, spre construirea de locuințe sociale, exproprierea şi recondiţionarea unor clădiri nefolosite pentru a fi folosite drept locuințe sociale sau chiar pentru achiziţionarea de apartamente de pe piața liberă pentru a revitaliza zone subfolosite pentru a crește stocul de locuințe sociale.

Detalii:

Criză de locuinţe sociale în cea mai scumpă piaţă imobiliară a ţării. Reacţii împotriva propunerii primăriei de a subvenţiona chirii

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.