Închide

Criză de locuinţe sociale în cea mai scumpă piaţă imobiliară a ţării. Reacţii împotriva propunerii primăriei de a subvenţiona chirii

EconomieSocial by Kristina Reştea - ian. 04, 2018 0 1140

 

Primăria Cluj-Napoca are în plan să subvenţioneze chiria în oraş pentru locuitori care nu au primit locuinţe sociale, potrivit declaraţiilor făcute de primarul Emil Boc la şedinţa de Consiliu Local de la final de 2017. Inițiativa e departe de a aduce soluţii pentru persoanele marginalizate social sau pentru cele care trăiesc în sărăcie, susţine Eniko Vincze, profesor la UBB şi una dintre iniţiatoarele campaniei Căşi Sociale ACUM; dimpotrivă – e o măsură care ar contribui la menţinerea nivelului chiriilor în oraş, ajuns deja la un nivel greu de suportat pentru mulţi dintre locuitori. De asemenea, reprezentanţii USR Cluj au transmis că propunerea primăriei ar fi chiar „iresponsabilă”. Banii ar putea fi direcţionaţi, în schimb, spre construirea de locuințe sociale, exproprierea şi recondiţionarea unor clădiri nefolosite pentru a fi folosite drept locuințe sociale sau chiar pentru achiziţionarea de apartamente de pe piața liberă pentru a revitaliza zone subfolosite pentru a crește stocul de locuințe sociale.

Primăria a pus deoparte 1 milion de euro pentru 2018 “înainte de prevederile care au luat 28 de milioane de euro din bugetul Clujului” pentru a subvenţiona o parte din chirie pentru persoanele active, dar care sunt cu risc de marginalizare, a declarat primarul Emil Boc, citat de presa locală.

„Dincolo de faptul că o astfel de inițiativă ar direcționa o sumă de bani de la bugetul public în buzunurale proprietarilor privați în loc ca din acești bani să crească fondul public de locuințe; dincolo de faptul că astfel primăria ar contribui la menținerea nivelului chiriilor în oraș (care sunt deja enorm de greu de suportat pentru cei mai mulți locuitori) în loc ca ea să contribuie la reducerea chiriilor prin mărirea stocului de locuințe sociale; dincolo de faptul că inițiatorii poate se așteaptă că după un an o persoană marginalizată social ar deveni o persoană de clasă de mijloc și s-ar descurca singură pe piaţa clujeană de locuințe, și vor blama, eventual, persoana care nu reușește acest lucru în pofida acestui ajutor primit – această inițiativă nu este soluție pentru persoanele marginalizate social sau pentru cele care trăiesc în sărăcie din cauza veniturilor mici pe care le câștigă și din cauza costurilor foarte mari ale locuirii. Pentru persoanele aflate în sărăcie (cei 25% din populația României), din punct de vedere locativ, soluția este creșterea fondului de locuințe sociale din fondul public și criterii de atribuire care să îi susțină pe cei cu un venit sub 60% din venitul median”, susţine Eniko Vincze. Aceasta face şi o „simulare”, cu calcule. „Hai să spunem că persoana interesată de această subvenție, cu o familie de 4 membrii, va avea norocul să găsească un apartament de 2 camere în Mănăștur cu 300 de euro. Dacă, să presupunem, din această sumă se subvenționează două treimi (adică primăria plătește din bugetul public unui proprietar privat 200 de euro), la rândul ei familia va trebui să plătească chirie de 100 de euro, adică 450 lei proprietarului. Dacă familia are un singur venit, și acesta este venitul minim pe economie (căci, din păcate, doar atât se plătește la cam 30% dintre angajații din România, iar pe strada Cantonului putem spune că toți cei care sunt angajați primesc doar atât), atunci, în cel mai bun caz, din 1 ianuarie 2018, familia va mai rămâne din netul de 1160 de lei cu 710 de lei (crescând numărul celor care se confruntă cu supraîncărcarea cu costurile locuirii, cheltuind peste 40% din venituri pe locuire). În condițiile în care, conform INS, în ianuarie 2017, coșul minim de consum pentru o familie de 4 membrii a fost de 1842 lei, familia noastră ar rămâne cu 2.5 ori mai puțini bani decât ar avea minim nevoie pentru utilități, hrană, îmbrăcăminte, medicamente și altele necesare. Să nu uităm că toate aceste calcule ar arăta altfel în cazul în care familia noastră ar primi o locuință socială pentru care, conform legii locuinței, se plătește o chirie de 10% din venituri, adică ar costa 116 lei în loc de 450 de lei ce ar trebui să plătească pe lângă partea de chirie subvenționată, nemaivorbind despre faptul că ar putea locui în acea locuință socială în condițiile în care își plătește chiria, până când condițiile sale nu se vor îmbunătăți în mod considerabil. Dacă familia noastră, fiind un caz de marginalizare socială sau așa-numit consumator vulnerabil ar mai beneficia de subvenții pentru costurile de apă, gaz, electricitate, atunci ar ajunge să rămână lunar cu o sumă ce se apropie mai mult de coșul minim de consum. În schimb, schema subvenționării chiriilor pe piața privată îl aruncă mult sub această sumă”, arată Vincze. „Locuința socială din fondul locativ public al municipiului este soluția, pentru că este o măsură prin care se poate contribui în mod efectiv și adecvat la reducerea (riscului reproducerii) marginalizării sociale”, consideră reprezentanţii  mișcării Căși sociale ACUM / Social housing NOW , care au şi participat la ședința Consiliului Local din 19 decembrie.

 

Poziţie împotriva propunerii de la primărie au luat şi reprezentanţii USR Cluj, care au propus câteva soluţii alternative. „Considerăm iresponsabilă propunerea administrației de a dedica 1 milion de euro pentru subvenționarea chiriilor celor în stare de nevoie dar care nu primesc o locuință socială. Trebuie crescut fondul de locuințe sociale, dar prin măsuri cu efecte pe termen lung”, transmit cei de la USR. „În contextul în care 5667 de locuințe din patrimoniul public al orașului au fost înstrăinate în ultimii 20 de ani, iar orașul are abia 1325 de locuințe sociale disponibile, considerăm că alternativele disponibile sunt mijloace mai responsabile pentru creșterea fondului de locuințe sociale”, adaugă aceştia.

Propuneri USR Cluj:

  • Un milion de euro poate fi dedicat anual construirii de locuințe sociale, pentru refacerea stocului de locuințe. Printr-o licitație desfășurată corect, prețul final de construire poate fi coborât sub 400 EUR/mp incluzând finisarea, iar cu această sumă se pot construi 2500 mp de locuințe anual. În acești 20 de ani în care problema locuirii a fost ignorată, cu această sumă anuală s-ar fi putut construi de la zero mai mult de 1200 de apartamente cu o suprafață medie de 40 de mp, media locuințelor de la noi din țară.
  • Un milion de euro poate fi dedicat exproprierii și recondiționării clădirilor nefolosite sau subfolosite din patrimoniul administrației pentru a fi folosite drept locuințe sociale.
  • Un milion de euro poate fi dedicat chiar și achiziționării de apartamente de pe piața liberă pentru a revitaliza zone subfolosite pentru a crește stocul de locuințe sociale.

Precizăm că vorbim despre Cluj-Napoca, oraş declarat “campion absolut în ceea ce privește creșterile de prețuri pe segmentul rezidențial”, în analiza de final de an a portalului Imobiliare.ro. Mai precis: în 2017, așteptările vânzătorilor de apartamente s-au ridicat cu aproximativ 16,84%, de la 1.247 la 1.457 de euro pe metru pătrat. Chiar şi oraşul Capitală e în urma Clujului la preţuri cerute: Bucureştiul a ajuns la o medie de 1256 euro/mp. Mai menţionăm aici şi că nu doar rapoartele de piaţă realizate pe baza preţurilor afişate pun Clujul în topul preţurilor, ci şi datele evaluatorilor. Potrivit Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România, în Cluj-Napoca apartamentele sunt evaluate la 1.272 de euro pe metru pătrat, în timp ce în Bucureşti valoarea este 1.114 de euro pe metru pătrat.

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare