Tags Posts tagged with "proiecte imobiliare Cluj"

proiecte imobiliare Cluj

by -
0 1804

După ce ani în şir s-au permis, cu lejeritate, construcții într-o zonă în care apartamentele au luat-o înainte utilităților și a infrastructurii (Bună Ziua, botezată de unii arhitecți “Pipera Clujului”), acum primăria anunță că s-au stopat temporar investițiile aici din cauza pericolului de a se bloca traficul și, între timp, se pregătesc soluții. Dar aceasta nu e singura zonă amenințată să fie paralizată de mașini, sub presiune imobiliară: se pare că Borhanciul se poate apropia la rândul său de limita “roșie” a traficului. Vorbim de o zonă unde mai sunt rezerve de teren neconstruit și unde dezvoltatorii se înghesuie acum să ridice noi locuințe. Asta în contextul în care piața Clujului a ajuns să fie cea mai scumpă din țară pe segmentul rezidențial, iar cererea de locuințe e încă mare. Doar în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism din această săptămână, trei din 13 proiecte au vizat zona Borhanci. Acum se așteaptă studii de trafic și se promit soluții: un sens giratoriu, un drum lărgit. Primăria dă vina pe autoritățile de la “”centru”: dacă nu se deblochează centura de sud, orașul nu prea are soluții, în vreme ce dezvoltatorii ar vrea să construiască cât de mult se poate.

Cu sau fără soluții de infrastructură de la municipalitate, proiectele private continuă să curgă.

Îndesire

În ședința Comisiei de Urbanism de joi, beneficiarul privat Dudaș Zoltan a venit cu un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de parcelare și construire în zona străzii Borhanciului – Recoltei. Mai precis, beneficiarul a venit cu un proiect care aduce modificări unui PUZ aprobat în 2015, conform căruia fiecare parcelă de pe terenul vizat primea câte o clădire cu subsol, parter, etaj și etaj retras. Proprietarul care a venit în CTATU cedează o suprafață mai mare de teren de la strada Borhanci decât se prevedea inițial, pentru servitute de utilitate publică, dar vrea și alte modificări. Față de PUZ aprobat, apare o construcție nouă și funcțiunea comercială la parterul uneia dintre clădiri. Deci în loc de două clădiri (cu 4 apartamente), pe terenul său apar 3 clădiri: 6 unități locative și un spațiu comercial. E vorba despre o regândire după dezvoltarea mai recentă a zonei, conform reprezentantului beneficiarului. Distanțele între clădiri sunt acum mai mici – „imobilele sunt mai îngrămădite”, constată arhitectul șef al orașului, deși indicii de construire sunt respectați.

Proiectul poate fi consultat AICI

Vecinii, însă, au reacționat la această îndesire. „Suntem nemulțumiți de modificarea PUZ, noua construcție nu respectă indicii, POT și CUT, avem distanță la limita posterioară de 3 metri în loc de 6 metri. Regimul de înălțime e în regulă, dar distanța la limita posterioară nu se respectată. Noua construcție adăugată are doar 4 parcări pentru două unități locative și spațiu comercial. Deci vom avea o situație similară celei din intersecția Romul Ladea – Borhanci, unde este un magazin la subsol și veșnic sunt parcate acolo mașini care blochează traficul”,  a intervenit unul dintre vecinii din zonă.

Primarul Emil Boc, cel care a condus orașul și ședințele de urbanism ani buni, inclusiv în momente de avânt imobiliar în Cluj-Napoca, se declară acum în favoarea calității și împotriva îndesirilor. „Nu cantitatea prevalează, în defavoarea calității. Preferăm să avem spații accesibile calitativ.  Dacă am aprobat conceptul cu două clădiri (în 2015), mi-e greu să vin acum și să adaug încă una. Nu aș opta pentru îndesire. Nu se poate cumpăra liniștea oamenilor cu o bucată de teren pe care beneficiarul o donează, dacă donează suplimentar teren. Aștept să aflu de la colegii arhitecți condițiile urbanistice, dar nu aș marșa pe ideea de a îndesi o structură deja stabilită. Lăcomia nu trebuie să prevaleze. Fiți mulțumiți cu ce aveți, nu vă puneți vecinii în cap! Chiar dacă fac pe omul rău, voi spune „stop la lăcomie”. Construiți cu ce e deja aprobat, mai mult câștigați așa, decât dacă vă hărțuiți cu vecinii, cu noi care nu aprobăm un astfel de proiect. Acesta este punctul meu de vedere. Ascult dacă, urbanistic, sunt alte puncte de vedere”, a spus Boc.

Beneficiarul și-a apărat însă noul proiect, cel cu o clădire în plus. „PUZ-ul din 2015, cel cu două unități locative a fost greșit, din punct nostru de vedere. Prin ce am cerut acum, nu încălcăm regulamentele”, a spus proprietarul.

Membrii comisiei de Urbanism au venit cu câteva propuneri de modificare a proiectului, fără să desființeze de tot propunerea proprietarului de teren de a construi mai mult decât putea în 2015. Mai mult, au fost de acord că un spațiu comercial e de dorit într-o zonă în plină dezvoltare rezidențială. Propunerea dvs nu e neaparat rea, se pot prelua de aici elemente care să aducă plus de valoare locuririi în zonă. Cu proprietatea de jos e o densitate prea mare. Puteți să încercați să renunțați la o clădire, dar să măriți imobilul de la stradă și să adăugați o funcțiune comercială; să modificați forma construcției”, a propus arhitectul Voicu Bozac, membru CTATU. Indicii urbanistici sunt respectați, a constatat și colegul de comisie Mihai Racu, dar a atras atenția că trebuie să se respecte și retragerea de 6 metri la limita posterioară, așa cum e prevăzut în Planul Urbanistic General.

Se justifică existența unui spațiu comercial, mai e nevoie de explicații în ceea ce privește accesul la parcări, lucrați pe clădirile existente, cu recomandarea de a nu interveni cu un bloc nou”, a sintetizat Boc, după intervențiile arhitecților din CTATU. Mai pe scurt, soluția propusă: beneficiarul ar trebui să renunțe la un corp de clădire și să rămână cu două, din care unul poate fi însă ceva mai mare.

Imobilul adăugat față de proiectul din 2015 și spațiul comercial propus au atras alte discuții. „Un spațiu comercial ca cel din intersecția Brâncuși – Romul Ladea atrage clienți care parchează peste tot și blochează artera de circulație. Acolo, pentru clienți nu e asigurat niciun loc de parcare. Înțeleg temerea locuitorilor. de aici. Dacă spațiul comercial e de interes pentru zonă, e adevărat că poate aduce și disconfort”, a admis Mirela Mărincean, seful Serviciului Siguranta Circulatiei Rutiere din cadrul Primariei Cluj-Napoca.

“Avem magazin, nu ne trebuie”, a intervenit o vecină, fără să țină cont de nevoile altor locatari din zonă ori de dezvoltarea cartierului. “E o plăcere acolo, e liniște, este frumos”, a mai spus aceasta. Fără să îi înfrunte pe vecini, primarul a încercat o mediere. “Nu putem opri oamenii să construiască pe parcela lor, dar nici să înghesuim. Avem exemplul Florești, avem și noi în oraș pe Câmpului zone care par aglomerate, ar trebui să temperăm aceste lucruri”, a spus Boc, primar vechi de Cluj-Napoca.

“Trebuie să mergem de la reguli, nu de la derogări.  Trebuie să avem o dată pentru totdeauna reguli. Dacă regimul a fost de două construcții, așa să rămână!”, a cerut unul dintre vecini.

“Prefer să cumpărăm parcela de servitute, decât să acceptăm o clădire în plus. Asta e respect pentru vecini și pentru zonă. Cum arată toate aceste zone? Eu nu voi susține în Consiliul Local 3 clădiri, în loc de două. Aveți două alternative – respectați proiectul din 2015 sau îl reconfigurați pe două clădiri. Sigur, decizia CL e suverană. Nu îi pot opri pe proprietari să construiască, aveți toată deschiderea să mergem mai departe, să găsim o soluție comună, un compromis rezonabil, vă așteptăm cu varianta aleasă”, a spus Boc.

Racu a mai sesizat o problemă: proiectul prevede că o clădire are 600 mp pentru… două apartamente. O altă temă care a rămas deocamdată în aer: încărcarea zonei cu trafic. “Trebuie să ne încadrăm în ce suportă orașul”, a spus edilul.

Și iar îndesire. “Se forțează mult”

Tot în Borhanci, Axa Imob Invest a venit cu un Plan Urbanistic de Detaliu pentru un teren cu acces la două străzi: Borhanci și Romul Ladea. Acesta este însă de mai mare anvergură: ar aduce 68 de apartamente noi în zonă. Sunt asigurate parcările pentru apartamente și încă 10 în plus pentru vizitatori, iar locuitorii ansamblului ar beneficia și de un părculeț de 1.100 mp, amplasat în mijlocul ansamblului.

“Se forțează mult”, a fost prima remarcă a arhitectului șef al Județului, Claudiu Salanță în fața proiectului, cu locuire de tip “japonez”. Proiectul poate fi consultat AICI

După ce au notat că proiectanții au forțat nota cu introducerea clădirilor în proiect, arhitecții din comisia de urbanism au avut observații și în ceea ce privește parcul privat. “Parcul ar merita folosit de cei din cartier, ar trebui să fie unul cu acces public, nu destinat doar celor care locuiesc în acel ansamblu. Să eliminați construcțiile dinspre Romul Ladea și să distanțați clădirile propuse spre Borhanci. Trei construcții de locuințe ar fi cel mult admise aici, cu parc ce să continue până la Romul Ladea”, a fost recomandarea arhitectului Voicu Bozac.

Sursa imagine: primariaclujnapoca.ro, proiect Axa Imob

Și, din nou, problema traficului. “Pentru tot ce a fost PUZ pe zonă s-a dat decizie de refacere a studiului de trafic, ținând cont de construcțiile aprobate”, a menționat şefa Serviciului Siguranţa Circulaţiei, Mirela Mărincean.

Ultimul proiect de pe ordinea de zi a ședinței CTATU de joi a fost tot o propunere pentru Borhanci, într-o zonă învecinată cu primul dintre proiectele discutate. Este vorba în acest caz de 12 parcele, care ar aduce 12 case cu câte două unități pe parcelă. De-a lungul pârâului învecinat s-a propus pistă de biciclete.

Proiectul poate fi consultat AICI

A rămas însă dilema: cât trafic mai suportă zona Borhanciului?

“Investițiile se vor face gradat, dacă așa o va cere traficul. E necesară corelarea de date, cu toate ansamblurile în construcție.  Ne apropiem și aici de asemenea soluții ca la Bună ziua – de a se stopa investiții. Studiul de circulație e în lucru, se adună toate construcțiile. Sunt condiționalități legate de transport. Centura ar debloca dezvoltarea Clujului. Zone ca Borhanci, Sopor, Bună Ziua au probleme din cauza nerealizării centurii metropolitane. Bună Ziua se apropia de grad de folosință de 96%. Vedem ce va spune studiul de trafic și despre Borhanci, dar, din ce intuiesc, și aici e aproape de zona roșie”, a spus primarul.

Vezi și:

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

și

Ministerul Transporturilor și-a asumat în buget proiectul Centurii Metropolitane a Clujului. Boc e tot nemulțumit

Despre Bună Ziua și soluții

Gradul de utilizare a străzii Buna Ziua, principala arteră a celui mai nou cartier al orașului, a trecut de 90%, semnala Nicolae Burnete, profesor la Universitatea Tehnică în cadrul departamentului de autovehicule rutiere și transporturi și membru nou în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a orașului. Un studiu făcut anul trecut de Universitatea Tehnică din Cluj a avertizat că în maxim doi ani zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului. Ca să salveze situația, Primăria a demarat proiecte punctuale (lărgirea străzii Bună Ziua – cum de altfel figura în documentațiile de urbanism prin care s-a legitimat acest cartier încă din anii 2000, dar de care primăria nu s-a procupat să fie respectate sau chiar stoparea eliberării de avize pentru proiecte noi de blocuri), dar are și un plan de salvare a cartierului. Intenția administrației locale este să realizeze un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de circulație care să aducă relații noi pentru traficul din Bună Ziua. Se mai pregătește și un sens giratoriul la intersecția dintre străzile Brâncuși-Borhanci-Romul Ladea, dar aici demersurile sunt încă în lucru, fiind necesar un teren recent intrat în administrarea USAMV.

 

Citește și:

Concursul care va salva traficul din “Pipera” Clujului de la colaps

 

 

by -
0 414

Peste 3.500 de locuințe amplasate în proiecte rezidențiale vor fi finalizate în acest an în Cluj-Napoca și împrejurimi, potrivit unei analize Coldwell Banker Affiliates of Romania privind piața rezidențială din România în 2016. Cea mai mare pondere a unităților care vor fi livrate în acest an sunt amplasate în Cluj Napoca, unde vor fi finalizate aproximativ 2.300 de locuințe, în creștere cu aproape 50% față de anul trecut. Printre apartamentele care urmează să fie livrate în perioada următoare se numără locuințe în proiecte ca Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia Residence.

Menționăm că pentru anul trecut Direcţia Judeţeană de Statistică a contabilizat un număr mai mic de locuințe finalizate în județ față de anul precedent, iar mediul rural „conducea” la cifre. Astfel, în cursul anului 2015, în judeţul Cluj s-au finalizat 3020 locuinţe, cu 484 locuinţe mai puţin decât în anul 2014. În mediul urban au fost finalizate 1402 locuinţe, iar în cel rural 1618 locuinţe.

”Gradul de absorbție al locuințelor finalizate anul anterior în Cluj Napoca este foarte ridicat, de aproximativ 95%, datorită cererii solvabile existente, în contextul majorării constant a investițiilor străine derulate în oraș. Proiectele aflate în construcție în acest moment ar urma să fie absorbite în următoarele 9 – 12 luni, chiar dacă vor exista și dezvoltatori care nu vor înregistra rezultatele scontate și asta din pricina unei neadaptări la cererea existentă, din punct de vedere al prețurilor de vânzare, suprafețelor sau finisajelor oferite”, a declarat Anamaria Burcă, managing partner Coldwell Banker Transilvania, biroul local al Coldwell Banker Affiliates of Romania.

“Construcția de locuințe a cunoscut o adevărată explozie, impulsionată de cererea solidă existentă, formată din persoane tinere care au absolvit o instituție de învățământ superioară în Cluj Napoca sau care lucrează într-una dintre multinaționalele care și-au deschis un birou în oraș în ultimii ani, numărul corporatiștilor fiind estimat la peste 20.000 de persoane”, susțin reprezentanții Coldwell Banker.

La nivel național vor fi finalizate în acest an peste 30.000 de locuințe în proiecte rezidențiale amplasate în marile orașe, cele mai dezvoltate piețe regionale fiind București, Cluj Napoca (peste 3.500 de livrări, incluzând și Floreștiul), Sibiu (aproximativ 3.500 de locuințe noi vor fi terminate în 2016), Constanța (peste 2.000 de unități în construcție) și Brașov (aproximativ 1750 de livrări programate pentru 2016). Alte piețe care au înregistrat creșteri în 2015 sau care vor crește în acest an sunt Târgu Mureș, Alba Iulia și Bistrița.

În ceea ce privește nivelul prețurilor, anul a început cu plusuri în pretențiile proprietarilor. Potrivit unei analize Imobiliare.ro realizată pe baza ofertelor intermediate prin portal, în primele trei luni din 2016, suma medie solicitată de proprietari la Cluj a crescut cu 7,2%. Mai precis: de la 1.117 euro pe metru pătrat (la finele lui decembrie 2015), până la 1.197 de euro pe metru pătrat (în martie 2016).

Citește și:

Un trimestru de scumpiri pentru apartamentele Clujului (Studiu)

by -
1 2200
Proiect The Office

La trei ani de la începerea șantierului, dezvoltatorii complexului de birouri The Office dau drumul ultimei etape de proiect. Potrivit informațiilor din piață, în câteva zile, constructorii încep lucrările pentru etapa a III-a din ansamblul imobiliar care a luat locul fostei fabrici Tricotaje Someșul. La finalizare, complexul ridicat de fondul sud-african de investiții NEPI în parteneriat cu omul de afaceri timișorean Ovidiu Șandor va fi cel mai mare ansamblu de birouri din Cluj: 59.000 mp, potrivit celor mai recente date. Cum pentru acest an nu s-a anunţat încă livrarea de proiecte de anvergură pe acest segment în Cluj, noul corp de clădire al ansamblului de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 este deocamdată cel mai important proiect din piața locală de birouri, ca suprafață închiriabilă. 

Pentru partea de structură, constructorii clujeni de la ACI vor fi responsabili de lucrări, aceștia urmând să înceapă lucrul în perioada imediat următoare. The Office primește acum încă aproximativ 18.000 mp – suprafață închiriabilă în etapa III. Lucrările se vor închide în 2017, iar locurile de parcare necesare se rezolvă în subteran: încă aproximativ 550 pentru noii locatari de spaţii. În ceea ce privește clădirile deja construite, birourile din etapa 1 sunt integral închiriate, iar spațiile din etapa 2 se apropie de 85%, potrivit informațiilor transmise de dezvoltatori.

Anul trecut , pe o altă fostă platformă industrială s-a încheiat o altă „fază II” de proiect: etapa nouă din Liberty Technology Park, centrul de afaceri gândit în locul fostei fabrici de mobilă Libertatea. La doi ani de la inaugurare, în „parcul tehnologic” se aflau 16 companii, cu peste 700 de angajați. Dezvoltatorii de la Fribourg au și ei în plan o a treia etapă de proiect: aceasta ar urma să aducă primele clădiri noi pe terenul fostei unități de producție, spațiile de birouri create până acum la Liberty fiind rezultate din reconversii. Repezentanții Fribourg nu au anunțat deocamdată un termen privind începerea lucrărilor, mai ales că după intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General la final de 2014, proiectul aprobat anterior va necesita unele modificări.

Potrivit consultanților imobiliari de pe piața locală, în 2016 nu sunt așteptate proiecte noi de anvergură, dar următoarele luni vor aduce finalizarea unora deja demarate.

Planuri cu vedere la The Office: birouri alături de filarmonică

Peste drum de cel mai mare complex privat de birouri, pe același bulevard 21 Decembrie, investitorii interesați de Cluj ar mai avea o oportunitate: terenul viitorului Centru Cultural Transilvania, proiect anunțat cu ani în urmă, dar care nici la început de 2016 nu avansează decât cu pași mici și doar pe hârtie. Luna trecută, primarul Emil Boc anunța că a semnat autorizația de construire pentru filarmonică și că, în câteva luni, primăria va lansa și licitația pentru atragerea unui investitor care să construiască parkingului subteran, să reabiliteze clădirii cazărmii militare și în contrapartidă să-și amenajeze propria investiție. Anul acesta, spune Boc, primăria va face licitația în așa fel încât potențialul partener privat să poată face o clădire de birouri și nu neaparat un hotel, cum se intenționa până în prezent. “Dacă până acum se voia hotel, se poate amenaja acum, cu noul PUG, și o clădire de birouri. Clujul are nevoie de clădiri de birouri de clasa A așa că vom oferi această posibilitate în cadrul licitației”, a menționat primarul Emil Boc.

Citește și:

Și 2016 e anul în care primăria “sapă” fundația sediului și sălii de concerte pentru Filarmonica Transilvania. Cum?

by -
0 1208
Sursa foto: The Office

Timișoreanul Ovidiu Șandor și partenerii de la NEPI inaugurează în ianuarie etapa II din complexul The Office, proiectul imobiliar care ia locul demult demolatei foste fabrici Tricotaje Someşul. Noua clădire, recent finalizată, are doi primi chiriași instalați și este, cu cei 18.000 mp, cel mai mare proiect de birouri ridicat la Cluj în 2015.

Prima etapă din cadrul proiectului, adică cei 19.000 mp livrați încă din luna mai a anului trecut, este acum integral închiriat, ultimii chiriași urmând să își instaleze efectiv birourile în perioada imediat următoare. Cea de-a doua clădire a complexului are 18.000 mp și va fi inaugurată în ianuarie. Aici, constructorii mai au de făcut acum „mici lucrări de finisare”, spun reprezentanții dezvoltatorilor. Cu toate acestea, primii chiriași deja s-au instalat în spații, birourile lor fiind funcționale.

 

Sursa foto: The Office

 

În ceea ce privește faza a doua, aveam doi chiriași grăbiți să se mute și deja au făcut-o în paralel cu finalizarea ultimelor retușuri și lucrări de finisare la clădire. Am semnat contracte de închiriere pentru aproximativ 2/3 din suprafața livrabilă în a doua etapă, reprezentând atât extinderi ale chiriașilor din prima fază, cât și câteva firme noi. Restul spatiilor sunt și ele în diverse faze de negociere, așteptarea fiind ca până în primăvară clădirea să fie închiriată aproape în întregime”, a declarat Ovidiu Șandor. Cea de-a treia etapă, și ultima, din cadrul ansamblului de birouri va fi demarată anul viitor.

“Tot anul acesta s-a mai încheiat o etapă din Liberty Technology Park (str Gării) și s-a lucrat la Europa Business Center (Ploiești-Constanța), dar proiectul The Office este cel mai mare proiect de birouri livrat în acest an la Cluj. Și aceiași dezvoltatori au planuri și pentru 2016. Din informațiile de până acum, nu avem alte proiecte de amploare, noi, care să fie lansate anul viitor. Mai degrabă vor fi spații de birouri în proiecte mixte, alături de apartamente și spații comerciale”, spune Cristina Gherman, manager al agenției REMS Imobiliare. De asemenea, dezvoltatorii de la Felinvest au mai ridicat o clădire de birouri și au anunțat că pregătesc și o componentă rezidențială a proiectului.

Tot despre piața de birouri, citește și:

De la producție de mobilă și piane la birouri: IT-ul ocupă 80% din spațiile centrului tehnologic de la Libertatea

 

O companie imobiliară lansează la Cluj un departament dedicat relocărilor, pe o piaţă locală în care în ultimii ani, o dată cu investitorii străini, în oraş se instalează tot mai mulţi expaţi. Anunţul a fost făcut joi seară, când agenţia imobiliară REMS şi-a inaugurat noul sediu de pe strada Brâncuşi.

Cu toate că fondatorii au background în imobiliare, compania e activă în Cluj de 4 ani în formulă nouă, şi-a început în anul 2012, cu 5 oameni şi a ajuns acum la 11. În sediu nou, cu pereţi de beton şi sticlă, imagini cu turnuleţe atârnate în tablouri şi un hol care te întâmpină cu un întreg oraş, alb-negru. Desenat cu cretă. “Ne-a fost destul de greu o vreme, piaţa a fost una până în 2007-2008, după care s-a schimbat. Piaţa imobiliara a fost o perioada lungă de timp cel mai popular domeniu de investiţii, unde până în anii 2007-2008 profitul pentru investitori a fost substanţial. Apoi a venit criza. Clienţii au fost reticenţi în a cumpăra unele imobile, dar acum piaţa s-a relansat. Aici a fost testul, în perioada de tranziţie spre vremurile mai bune care par să fi venit totuşi. Din felul în care se conturează acum lucrurile, preconizăm că şi anul viitor va fi activitate, noi avem deja proiecte bune, despre care ştim şi de care ne vom ocupa”, spune Cristina Gherman, fondatoare, alături de Cătălin Rus, a agenţiei.

Echipa lucrează acum la dezvoltarea noului departamentul de relocări, care ar urma să fie lansat în primăvara anului viitor, a anunţat Gherman, printre oaspeţii invitaţi – investitori, dezvoltatori imobiliari, notari ori reprezentanţi de bănci şi alături de echipa agenţiei. “În ultima perioadă companiile din domenii de top si-au dezvoltat afaceri profitabile aici. Vrem să venim în întâmpinarea pieţei. E nevoie de un pachet complet pentru cei care decid să se relocheze aici, iar asta înseamnă să te ocupi de diverse aspecte – închiriere sau achiziţii de proprietăţi, dar şi elemente care nu ţin exclusive de piaţa imobiliară: selecţia unei şcoli potrivite pentru cei mici, obţinerea documentelor necesare sau integrarea în comunitate”, detaliază Cătălin Elcean, resonsabilul de viitorul departament al REMS.

 

 

În 2016, pe piaţa clujeană urmează să apară noi proiecte rezidenţiale, spun reprezentanţii agenţiei. Dintre cele mai importante reprezentate de REMS, agenţii menţionează o construcţie de 8 etaje în zona Romul Ladea a omului de afaceri Dan Dunca şi un imobil de 4 etaje pe strada Someşului, care va fi construit de Beyfin, dezvoltatorul hotelului de 4* din Piaţa Avram Iancu.

Sursa foto: REMS Imobiliare

 

 

 

by -
1 992
Proiectul Nervia, prezentat de Arhimar

Au concesionat chiar de la municipalitate un teren de 5 ha în zona Expo Transilvania pentru un proiect imobiliar, dar jumătate din suprafață era încadrată în Planul Urbanistic General ca zonă verde, fiind, așadar neconstruibilă. Investitorii de la Nervia mizau pe noul PUG (aprobat la final de 2014) să schimbe situația în favoarea imobiliarelor, dar proiectanții responsabili de noile reguli de construire în oraș au ales să mențină „verdele”. Acum, Nervia a ajuns în Consiliul Local cu o plângere prealabilă și cere modificarea PUG-ului. În favoarea investitorilor a intervenit în ședința CL în care s-a discutat plângerea viceprimarul UDMR, Anna Horvath. Vezi AICI informarea transmisă către CL, plângerea prealabilă și documentațiile de urbanism.

Nervia a depus o plângere prealabilă împotriva instituirii prin noul PUG a funcțiunii de spațiu verde pentru jumătate din terenul de 5 ha concesionat de societate printr-un contract încheiat cu municipalitatea în 2009. Firma cere transfomarea spațiului verde în teren construibil, „conform obiectivelor de investiții agreate prin contractul de concesiune”. Membrii CTATU și ulterior Consiliul Local care au aprobat Planul Urbanistic Zonal (întocmit pentru proiect, n.red.) au agreat că pentru realizarea investițiilor figurate în proiectul prezentat este necesară schimbarea destinației spațiului verde parte din terenul concesionat în teren construibil, urmând ca acest demers să se realizeze prin noul PUG, susțin reprezentanții Nervia.

Citește și

Nervia a intrat în anul noului PUG cu o mare bucată de teren “verde” la Expo Transilvania: “Vrem să construim”

Informarea privind plângerea prealabilă a fost prezentată în ședința de marți a CL. Comisia de urbanism a propus menținera hotărârii inițiale. În proiectul de hotărâre se prezentau și argumentele direcției de specialitate din cadrul primăriei: reglementările urbanistice stabilite prin Planul Urbanistic Zonal și prin noul PUG nu sunt în contradicție cu obiectul contractului de concesiune și nu împiedică realizarea construcțiilor propuse. „Propunem Consliului Local respingerea plângerii prealabile ca nefondată și menținerea încadrării funcționale stabilite prin PUG”, susțin reprezentanții Direcției de Urbanism.

Consilierii locali nu au apucat însă să „respingă ca nefondatăcererea celor de la Nervia, în ședință intervenind viceprimarul Anna Horvath, care a solicitat lămuriri pe subiect. În adresa avocaților se arată că în PUZ-ul din 2010 s-a menționat explicit scoaterea zonei verzi. Că se va propune în noul PUG scoaterea terenului din încadrarea V. Ce valoare juridică are această mențiune? Cu ce ne obligă?”, a vrut să sublineze Horvath. Corina Ciuban, șeful Direcției de Urbanism, a încercat să susțină punctul de vedere exprimat și în documentul transmis consilierilor. „Pe planșa de reglementări scrie că e o propunere de schimbare a încadrării în PUG. E o propunere făcută de investitor, care a fost analizată de proiectantul PUG, pentru că a inclus toate PUZ-urile, și proiectantul a considerat că zona respectivă rămâne zonă verde”, a încercat să explice Ciuban. „Decizia de azi trebuie legată de discuția de la urbanism privind modificarea încadrării. A fost un angajament al consiliului pe acest subiect? În condițiile în care elaboratorul de PUZ a propus modificarea, iar CL a adoptat proiectul, cu tot cu planșele aferente”, a continuat viceprimarul. „În Hotărârea CL nu apare condiționarea de schimbare a încadrării. Se știa clar că e zonă verde acolo”, a spus Ciuban.

Pe mine nu mă interesează ce a condiționat cineva. În PUZ nu apare propunerea de schimbarea. Planșa de care se vorbește e cu propunerea investitorului. Dacă nu e în corpul PUZ-ului…”, a intervenit și consilierul PSD Claudia Anastase. Fără să se reușească ajungerea la un acord,  proiectul a fost amânat, la propunerea viceprimarului. Așa că Nervia mai are încă șanse să își realizeze proiectul și să “scape” de Verdele care stă în calea planurilor imobiliare.

Nervia vrea proiect imobiliar, PUG-ul a păstrat zona Verde

Şeful de proiect pentru noul PUG, Adrian Borda, a susținut încă de la vremea lansării discuțiilor că decizia de menţinere a spaţiilor verzi prevăzute în vechiul regulament ţine de interesul public. „Investitorii ne-au cerut astfel de modificări, pentru a putea construi mai mult, însă noi am optat pentru menţinerea spaţiilor verzi. Trebuie avut în vedere şi interesul public. Ce era zonă verde rămâne zonă verde. Puteam chiar să mai «luăm» din terenul construibil, dar nu am făcut-o, aşa că nu ar trebui să fie nemulţumiţi. Nu mi se pare normal ca într-o zonă densă de locuinţe să adaugi alte locuinţe. În nici o zonă de genul acesta nu am extins posibilităţile de construire în detrimentul zonelor verzi”, a menţionat Borda.

Reprezentanții Nervia lucrează de câțiva ani la un proiect pe întregul teren disponibil și au propus un complex cu funcțiuni mixte. Nervia a primit în noiembrie 2010 avizul Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) din cadrul primăriei pentru PUZ care vizează un proiect multifuncţional în zonă. Investitorul avea la dispoziţie 6,5 ha pentru acest complex, din care 5 ha concesionate de la municipalitate, iar restul, proprietate privată. Reprezentanţii Arhimar, biroul care s-a ocupat de proiect, au avut nevoie de cinci prezenţe în faţa CTATU înainte de a obţine avizul pentru PUZ. Proiectul Nervia prevedea un hotel de 200 de camere, servicii pe 39.000 mp, rezidenţial, comerţ, galerii expoziţionale și, într-o variantă – un magazin de tip discount. Proiectul propus ar trebui acum redimensionat. 

by -
0 763

 

Vitorul Ansamblu rezidențial PLATINIA, dezvoltat de grupul de firme SC FLORISAL SA si SC DRUSAL SA, va fi construit în centrul Clujului și va fi compus dintr-o galerie comercială cu o suprafață închiriabilă de 13.000 mp, 320 de apartamente și o parcare subterană pe două niveluri .

Proiectul este unul spectaculos și va revigora o zonă plină de istorie şi tradiţie din centrul orașului – fostul sit al fabricii de bere Ursus. PLATINIA vine cu un concept inedit pe piața imobiliară din Cluj, fiind singurul ansamblu rezidențial care va avea pe primele două niveluri un shopping mall care va însuma aproximativ 13.000 de mp de magazine, cafenele și restaurante.

Ansamblul va avea și 320 de apartamente cu 2, 3 și 4 camere, iar locația excelentă le va facilita accesul locatarilor la zona parcurilor, stadionului și Sălii Polivalente. Apartamentele vor beneficia de pachetul de servicii Platinia: paza non-stop, concierge si card de membru .

Investitorii au obținut autorizația pentru organizarea de șantier, lucrările urmând să înceapă imediat după obţinerea autorizaţiei de construire. Întreg proiectul va avea o suprafaţă construită de 55.000 de metri pătraţi, iar investiţia este estimată la 25 de milioane de euro.

Construcția apartamentelor va fi finalizată în luna septembrie 2016, iar complexul comercial în decembrie anul viitor.

 

au2 u1_crs_800x565

 

Mall-ul din centrul Clujului

Amplasat în centrul Clujului, pe locul fostei fabrici de bere Ursus, Ansamblul PLATINIA se află într-o locație excelentă, fiind aproape de cele mai mari trei parcuri și de cea mai nouă și cosmopolită zonă a orașului, cea a stadionului și a Sălii Polivalente.

Corpurile rezidențiale vor fi amplasate în zona dinspre stadion, ferite de traficul și aglomerația urbană. Apartamentele vor fi construite după aceleași standarde de calitate folosite și la celelalte două ansambluri realizate sub brandul Platinia: Platinia Lounge Residence (strada Dorobanților 33-35-37) și Platinia Elite Residence ( strada Constanța 12).

randare de noapte dinspre berarie_800x565

 

Se fluidizează traficul

Investitorii au donat Primăriei Cluj-Napoca o parte din terenul pe care va fi realizată investiția pentru a fluidiza traficul în zonă. Astfel, va fi construit un drum de patru benzi care va uni strada Calea Mănăștur de strada Oțetului și va face legătura cu zona stadionului și a Sălii Polivalente. Se rezolvă astfel o problemă pentru care Primăria a căutat de multă vreme o soluție.

Mai multe informatii despre noul ansamblu veti gasi in curand pe www.platinia.ro

by -
0 1039
Foto Mihai Hendea

Un bloc de nouă etaje propus în cartierul Gheorgheni a fost întors din ședința din această săptămână a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU). Primarul Emil Boc, primar aproximativ 7 ani la Cluj, și cel care și conduce ședințele de urbanism în care se prezintă proiectele imobiliare ale orașului a avut și câteva argumente și „revelații”: trebuie anunțați vecinii (deși o procedură în acest sens a fost impusă și până acum), e nevoie de dezbatere publică, nu trebuie „mers pe maxim” în toate proiectele, Gheorgheniul e “singurul cartier neafectat” al orașului, iar zona aceasta e viitoare zonă de agrement.

Beneficiarul proiectului, o societate controlată de Dan Dunca, a ridicat deja o serie de ansambluri rezidențiale în oraș, e partener de afaceri și în alte proiecte și deține în familie restaurantul Baracca. Noul proiect al omului de afaceri vizează un teren de 3.600 mp (un fost amplasament Feleacul) care este situat pe Aleea Herculane, la intersecție cu Slănic, în cartierul Gheorgheni. Având ca beneficiar societatea Duncan Real Estate, Planul Urbanistic Zonal pentru imobilul mixt- rezidenţial, comerţ, servicii – a fost prezentat în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) din această săptămână. Propunerea a mai fost discutată în ședință a CTATU, care a dat un aviz de oportunitate și a solicitat întocmirea unui PUZ și studierea unei zone mai extinse. Ca urmare a acestor solicitări, proiectanții de la Arhimar au venit în ședință cu documentația pentru PUZ și au propus lărgirea str. Herculane.

Vecinii sunt aici?” și cu întrebarea aceasta a edilului s-a deschis dezbaterea pe subiect. Sau, mai bine zis, s-a oprit. Fiindcă după ce a venit și precizarea privind regimul de înălțime a imobilului propus (două niveluri de subsol, parter, mezanin, 8 etaje și încă unul retras), proiectul nu a mai avut parte de nicio analiză în ședința CTATU. „Vreau o dezbatere publică serioasă! Nu! Stop joc! Nu putem pune așa un bloc de 8 etaje în Gheorgheni, vreau să fie vecinii prezenți aici! E cartierul Gheorgheni, trebuie să ne gândim la circulații, la cum arată zona, să nu promovăm proiectul fără dezbatere publică reală. Să se afișeze anunțul, să se știe!”, a spus Boc. În vecinătate sunt blocuri de 4-10 etaje. Ședințele CTATU sunt deschise și în cazul multor proiecte, atunci când au obiecții, locuitorii din zona în care sunt propuse ansambluri imobiliare, vin să își exprime pozițiile. Cu toate acestea, vecinii din Gheorgheni nu și-au făcut apariția la ședința din acceastă săptămână a comisiei pentru proiectul propus pe aleea Herculane.

 

Foto Mihai Hendea
Foto Mihai Hendea

 

În acest context, nici măcar șefa Direcției de Urbanism din primăria pe care o conduce Emil Boc nu a reușit să îl convingă pe primar că procedura de informare a cetățenilor a fost respectată și că ar fi suficientă. „Vecinii au fost anunțați”, a spus Corina Ciuban. „E singurul cartier care a rămas neafectat”, a admis chiar primarul de 7 ani al orașului. Poate (investitorii, n.red.) au dreptate cu regimul de înălțime, dar să ne uităm cum arată traficul. Cum vor fi intrările – ieșirile. Nu respingem proiectul, dar trebuie discutat. Dacă există un regim maxim admis, nu înseamnă că trebuie să fie atât și în proiect. Să mergi pe 10 etaje acolo…”, cade pe gânduri primarul – șef al comisiei de urbanism.

Noul proiect vine pe reglementări de „centru de cartier”, o Unitate Teritorială de Referință care nu mai există în noul PUG, dar pe baza căreia s-au construit ansambluri cu indici generosi de construire, în special apartamente, fiindcă ar fi oferit , cel puțin teoretic, spații de servicii care să deservească zone mai ample. Tocmai fiindcă în realitate aceste intenții ale „centrelor de cartiere” nu prea s-au regăsit, proiectanții au renunțat la acest UTR în noul PUG.

„Să se anunțe la toate blocurile din preajmă, să vină vecinii! Nu întotdeauna trebuie să mergem pe maxim! Gândiți-vă, oameni buni! Clujul ăsta e constituit. O fi afacere benefică din punct de vedere investițional, dar să aglomerezi zona, care e și viitoare zonă de agrement… să fie o săptămână în informare. Să vă pregătiți să negociați cu comisia. 11 niveluri… îmi pare rău! Într-o zonă deja constituită, singura oază de verdeață și liniște ce a rămas în Gheorgheni”, recunoaște chiar primarul orașului. În concluzie, proiectul va fi discutat într-o altă ședință, când sunt chemați să își exprime părerile despre noua apariție imobiliară de 9 etaje și locutorii din zonă.