Închide

Borhanci, destinație de șantiere de locuințe – noul „Bună Ziua” al traficului de Cluj?

AdministrațieTop News by Kristina Reştea - aug. 11, 2017 0 3868

După ce ani în şir s-au permis, cu lejeritate, construcții într-o zonă în care apartamentele au luat-o înainte utilităților și a infrastructurii (Bună Ziua, botezată de unii arhitecți „Pipera Clujului”), acum primăria anunță că s-au stopat temporar investițiile aici din cauza pericolului de a se bloca traficul și, între timp, se pregătesc soluții. Dar aceasta nu e singura zonă amenințată să fie paralizată de mașini, sub presiune imobiliară: se pare că Borhanciul se poate apropia la rândul său de limita „roșie” a traficului. Vorbim de o zonă unde mai sunt rezerve de teren neconstruit și unde dezvoltatorii se înghesuie acum să ridice noi locuințe. Asta în contextul în care piața Clujului a ajuns să fie cea mai scumpă din țară pe segmentul rezidențial, iar cererea de locuințe e încă mare. Doar în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism din această săptămână, trei din 13 proiecte au vizat zona Borhanci. Acum se așteaptă studii de trafic și se promit soluții: un sens giratoriu, un drum lărgit. Primăria dă vina pe autoritățile de la „”centru”: dacă nu se deblochează centura de sud, orașul nu prea are soluții, în vreme ce dezvoltatorii ar vrea să construiască cât de mult se poate.

Cu sau fără soluții de infrastructură de la municipalitate, proiectele private continuă să curgă.

Îndesire

În ședința Comisiei de Urbanism de joi, beneficiarul privat Dudaș Zoltan a venit cu un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de parcelare și construire în zona străzii Borhanciului – Recoltei. Mai precis, beneficiarul a venit cu un proiect care aduce modificări unui PUZ aprobat în 2015, conform căruia fiecare parcelă de pe terenul vizat primea câte o clădire cu subsol, parter, etaj și etaj retras. Proprietarul care a venit în CTATU cedează o suprafață mai mare de teren de la strada Borhanci decât se prevedea inițial, pentru servitute de utilitate publică, dar vrea și alte modificări. Față de PUZ aprobat, apare o construcție nouă și funcțiunea comercială la parterul uneia dintre clădiri. Deci în loc de două clădiri (cu 4 apartamente), pe terenul său apar 3 clădiri: 6 unități locative și un spațiu comercial. E vorba despre o regândire după dezvoltarea mai recentă a zonei, conform reprezentantului beneficiarului. Distanțele între clădiri sunt acum mai mici – „imobilele sunt mai îngrămădite”, constată arhitectul șef al orașului, deși indicii de construire sunt respectați.

Proiectul poate fi consultat AICI

Vecinii, însă, au reacționat la această îndesire. „Suntem nemulțumiți de modificarea PUZ, noua construcție nu respectă indicii, POT și CUT, avem distanță la limita posterioară de 3 metri în loc de 6 metri. Regimul de înălțime e în regulă, dar distanța la limita posterioară nu se respectată. Noua construcție adăugată are doar 4 parcări pentru două unități locative și spațiu comercial. Deci vom avea o situație similară celei din intersecția Romul Ladea – Borhanci, unde este un magazin la subsol și veșnic sunt parcate acolo mașini care blochează traficul”,  a intervenit unul dintre vecinii din zonă.

Primarul Emil Boc, cel care a condus orașul și ședințele de urbanism ani buni, inclusiv în momente de avânt imobiliar în Cluj-Napoca, se declară acum în favoarea calității și împotriva îndesirilor. „Nu cantitatea prevalează, în defavoarea calității. Preferăm să avem spații accesibile calitativ.  Dacă am aprobat conceptul cu două clădiri (în 2015), mi-e greu să vin acum și să adaug încă una. Nu aș opta pentru îndesire. Nu se poate cumpăra liniștea oamenilor cu o bucată de teren pe care beneficiarul o donează, dacă donează suplimentar teren. Aștept să aflu de la colegii arhitecți condițiile urbanistice, dar nu aș marșa pe ideea de a îndesi o structură deja stabilită. Lăcomia nu trebuie să prevaleze. Fiți mulțumiți cu ce aveți, nu vă puneți vecinii în cap! Chiar dacă fac pe omul rău, voi spune „stop la lăcomie”. Construiți cu ce e deja aprobat, mai mult câștigați așa, decât dacă vă hărțuiți cu vecinii, cu noi care nu aprobăm un astfel de proiect. Acesta este punctul meu de vedere. Ascult dacă, urbanistic, sunt alte puncte de vedere”, a spus Boc.

Beneficiarul și-a apărat însă noul proiect, cel cu o clădire în plus. „PUZ-ul din 2015, cel cu două unități locative a fost greșit, din punct nostru de vedere. Prin ce am cerut acum, nu încălcăm regulamentele”, a spus proprietarul.

Membrii comisiei de Urbanism au venit cu câteva propuneri de modificare a proiectului, fără să desființeze de tot propunerea proprietarului de teren de a construi mai mult decât putea în 2015. Mai mult, au fost de acord că un spațiu comercial e de dorit într-o zonă în plină dezvoltare rezidențială. Propunerea dvs nu e neaparat rea, se pot prelua de aici elemente care să aducă plus de valoare locuririi în zonă. Cu proprietatea de jos e o densitate prea mare. Puteți să încercați să renunțați la o clădire, dar să măriți imobilul de la stradă și să adăugați o funcțiune comercială; să modificați forma construcției”, a propus arhitectul Voicu Bozac, membru CTATU. Indicii urbanistici sunt respectați, a constatat și colegul de comisie Mihai Racu, dar a atras atenția că trebuie să se respecte și retragerea de 6 metri la limita posterioară, așa cum e prevăzut în Planul Urbanistic General.

Se justifică existența unui spațiu comercial, mai e nevoie de explicații în ceea ce privește accesul la parcări, lucrați pe clădirile existente, cu recomandarea de a nu interveni cu un bloc nou”, a sintetizat Boc, după intervențiile arhitecților din CTATU. Mai pe scurt, soluția propusă: beneficiarul ar trebui să renunțe la un corp de clădire și să rămână cu două, din care unul poate fi însă ceva mai mare.

Imobilul adăugat față de proiectul din 2015 și spațiul comercial propus au atras alte discuții. „Un spațiu comercial ca cel din intersecția Brâncuși – Romul Ladea atrage clienți care parchează peste tot și blochează artera de circulație. Acolo, pentru clienți nu e asigurat niciun loc de parcare. Înțeleg temerea locuitorilor. de aici. Dacă spațiul comercial e de interes pentru zonă, e adevărat că poate aduce și disconfort”, a admis Mirela Mărincean, seful Serviciului Siguranta Circulatiei Rutiere din cadrul Primariei Cluj-Napoca.

„Avem magazin, nu ne trebuie”, a intervenit o vecină, fără să țină cont de nevoile altor locatari din zonă ori de dezvoltarea cartierului. „E o plăcere acolo, e liniște, este frumos”, a mai spus aceasta. Fără să îi înfrunte pe vecini, primarul a încercat o mediere. „Nu putem opri oamenii să construiască pe parcela lor, dar nici să înghesuim. Avem exemplul Florești, avem și noi în oraș pe Câmpului zone care par aglomerate, ar trebui să temperăm aceste lucruri”, a spus Boc, primar vechi de Cluj-Napoca.

„Trebuie să mergem de la reguli, nu de la derogări.  Trebuie să avem o dată pentru totdeauna reguli. Dacă regimul a fost de două construcții, așa să rămână!”, a cerut unul dintre vecini.

„Prefer să cumpărăm parcela de servitute, decât să acceptăm o clădire în plus. Asta e respect pentru vecini și pentru zonă. Cum arată toate aceste zone? Eu nu voi susține în Consiliul Local 3 clădiri, în loc de două. Aveți două alternative – respectați proiectul din 2015 sau îl reconfigurați pe două clădiri. Sigur, decizia CL e suverană. Nu îi pot opri pe proprietari să construiască, aveți toată deschiderea să mergem mai departe, să găsim o soluție comună, un compromis rezonabil, vă așteptăm cu varianta aleasă”, a spus Boc.

Racu a mai sesizat o problemă: proiectul prevede că o clădire are 600 mp pentru… două apartamente. O altă temă care a rămas deocamdată în aer: încărcarea zonei cu trafic. „Trebuie să ne încadrăm în ce suportă orașul”, a spus edilul.

Și iar îndesire. „Se forțează mult”

Tot în Borhanci, Axa Imob Invest a venit cu un Plan Urbanistic de Detaliu pentru un teren cu acces la două străzi: Borhanci și Romul Ladea. Acesta este însă de mai mare anvergură: ar aduce 68 de apartamente noi în zonă. Sunt asigurate parcările pentru apartamente și încă 10 în plus pentru vizitatori, iar locuitorii ansamblului ar beneficia și de un părculeț de 1.100 mp, amplasat în mijlocul ansamblului.

„Se forțează mult”, a fost prima remarcă a arhitectului șef al Județului, Claudiu Salanță în fața proiectului, cu locuire de tip „japonez”. Proiectul poate fi consultat AICI

După ce au notat că proiectanții au forțat nota cu introducerea clădirilor în proiect, arhitecții din comisia de urbanism au avut observații și în ceea ce privește parcul privat. „Parcul ar merita folosit de cei din cartier, ar trebui să fie unul cu acces public, nu destinat doar celor care locuiesc în acel ansamblu. Să eliminați construcțiile dinspre Romul Ladea și să distanțați clădirile propuse spre Borhanci. Trei construcții de locuințe ar fi cel mult admise aici, cu parc ce să continue până la Romul Ladea”, a fost recomandarea arhitectului Voicu Bozac.

Sursa imagine: primariaclujnapoca.ro, proiect Axa Imob

Și, din nou, problema traficului. „Pentru tot ce a fost PUZ pe zonă s-a dat decizie de refacere a studiului de trafic, ținând cont de construcțiile aprobate”, a menționat şefa Serviciului Siguranţa Circulaţiei, Mirela Mărincean.

Ultimul proiect de pe ordinea de zi a ședinței CTATU de joi a fost tot o propunere pentru Borhanci, într-o zonă învecinată cu primul dintre proiectele discutate. Este vorba în acest caz de 12 parcele, care ar aduce 12 case cu câte două unități pe parcelă. De-a lungul pârâului învecinat s-a propus pistă de biciclete.

Proiectul poate fi consultat AICI

A rămas însă dilema: cât trafic mai suportă zona Borhanciului?

„Investițiile se vor face gradat, dacă așa o va cere traficul. E necesară corelarea de date, cu toate ansamblurile în construcție.  Ne apropiem și aici de asemenea soluții ca la Bună ziua – de a se stopa investiții. Studiul de circulație e în lucru, se adună toate construcțiile. Sunt condiționalități legate de transport. Centura ar debloca dezvoltarea Clujului. Zone ca Borhanci, Sopor, Bună Ziua au probleme din cauza nerealizării centurii metropolitane. Bună Ziua se apropia de grad de folosință de 96%. Vedem ce va spune studiul de trafic și despre Borhanci, dar, din ce intuiesc, și aici e aproape de zona roșie”, a spus primarul.

Vezi și:

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

și

Ministerul Transporturilor și-a asumat în buget proiectul Centurii Metropolitane a Clujului. Boc e tot nemulțumit

Despre Bună Ziua și soluții

Gradul de utilizare a străzii Buna Ziua, principala arteră a celui mai nou cartier al orașului, a trecut de 90%, semnala Nicolae Burnete, profesor la Universitatea Tehnică în cadrul departamentului de autovehicule rutiere și transporturi și membru nou în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a orașului. Un studiu făcut anul trecut de Universitatea Tehnică din Cluj a avertizat că în maxim doi ani zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului. Ca să salveze situația, Primăria a demarat proiecte punctuale (lărgirea străzii Bună Ziua – cum de altfel figura în documentațiile de urbanism prin care s-a legitimat acest cartier încă din anii 2000, dar de care primăria nu s-a procupat să fie respectate sau chiar stoparea eliberării de avize pentru proiecte noi de blocuri), dar are și un plan de salvare a cartierului. Intenția administrației locale este să realizeze un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de circulație care să aducă relații noi pentru traficul din Bună Ziua. Se mai pregătește și un sens giratoriul la intersecția dintre străzile Brâncuși-Borhanci-Romul Ladea, dar aici demersurile sunt încă în lucru, fiind necesar un teren recent intrat în administrarea USAMV.

 

Citește și:

Concursul care va salva traficul din “Pipera” Clujului de la colaps

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare