În ce condiţii se pot accepta derogări pentru imobiliarele din oraş? Proiect de birouri şi apartamente în zona Clujana, blocat la Urbanism
EconomieTop NewsUrbanism by Kristina Reştea - apr. 07, 2019 0 977
O firmă vrea să construiască o clădire cu birouri pentru IT-iști și apartamente în Piața 1 Mai și a revenit cu proiectul în ședință a Comisiei de Urbanism luna trecută, pentru avizele necesare. Specialiștii au constatat că proiectul are o serie de probleme și că, deși beneficiază de condiții favorabile ca „Plan Urbanistic de Urbanizare”, nu oferă, în schimb, mai nimic orașului. În plus (în minus, mai precis), proiectul nu aduce lămuriri în ceea ce priveşte încadrarea clădirii în ansamblul Clujana, au mai atras atenţia membrii CTATU. Printre semnatarii proiectului se numără și fosta decană a Facultății de Arhitectură din Cluj, Adriana Matei, ca urbanist. Pe de altă parte, proprietarul terenului se plânge că de ani de zile încearcă să pună pe picioare acest proiect, iar reprezentanții primăriei nu i-au spus de la început ce ar fi trebuit să facă.
Oficial, documentația întocmită pentru firma LAV&M e numită „PUZ de urbanizare”, cu desfiinţarea unor construcții existente, pentru realizarea unei clădiri multifuncţionale, cu 8 etaje. Numai că membrii Comisiei de Urbanism nu s-au lămurit ce beneficii aduce pentru oraș „urbanizarea”.
Întocmirea acestui PUZ a fost generată de necesitatea clarificării detaliilor de amplasare a unei clădiri multifuncționale cu două etaje cu funcțiunea de birouri cu specific IT, un parking pe 2 nivele in subsol și apartamente la etajele superioare (E3-E7), în Piaţa 1 Mai nr. 4-5. Pe amplasament se află în prezent trei construcţii (parter) cu diverse funcțiuni – birouri, magazie ambalaje, magazie. Beneficiarul vrea o clădire 2S+P+7E+R, sunt propuse 100 locuri de parcare la subsolurile clădirii. În incinta parcelei se va amenaja accesul la parcajul subteran, spaţii verzi şi acces pietonal, conform documentației prezentate. Proiectanții mai precizează că în 2018 a fost obținut un aviz de oportunitate care a clarificat teritoriul ce urma a fi reglementat prin PUZ-ul de restructurare urbană, acesta fiind compus doar din parcelele proprietate ale SC LAV&M.
La precedenta şedinţă, proiectul fusese reprezentat chiar de beneficiar, iar arhitecţii din Comisie ceruseră ca documentaţia să fie prezentată de arhitectul (urbanistul) care a semnat documentaţia, pentru a discuta în termeni de specialitate. Ca şef de proiect figurează arhitecta Adriana Matei, fost decan al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism, însă aceasta nu a fost prezentă nici de această dată. La şedinţa din martie, ea a fost reprezentată de unul dintre inginerii care au lucrat la proiect.
Vor condiţii mai favorabile de construire. Ce folos pentru oraş?
O primă observaţie a membrilor CTATU a fost că un teren cu o asemenea poziţionare şi potenţial merită mai multă atenţie – zona Clujana ar trebui să se restructureze în totalitate, aşa că ar fi nevoie de un masterplan care să aducă o viziune pe o zonă mai extinsă decât parcela beneficiarului. „Ce oferă oraşului acest proiect prin restructurare? Servituţile?”, a întrebat şi arhitectul şef al municipiului, Claudius Pop. Proiectantul Lav&M a ţinut să precizeze că suprafaţa cedată pentru aceste servituţi ar fi „imensă” – 800 mp. Ar fi necesară o viziune pe teren extins, fără ca aceasta să aducă reglementări obligatorii pentru alţi proprietari – adică un masterplan, au cerut specialiştii. Arhitecţii din comisie au mai remarcat că proiectul beneficiază de indici favorabili, ca proiect de „restructurare”, fără ca, de fapt, să aducă mari beneficii zonei. „Aveţi două etaje în plus faţă de regulament. Aţi primit un Coeficient de Utilizare a Terenului mai mare decât în mod obişnuit, ca şi cum se face restructurare pe tot UTR-ul (Unitate Teritorială de Referinţă). Pentru restructurarea unei zone, PUZ-ul dă indici mai favorabili, dar asta e o „monedă de schimb”. Am putea să zicem că trotuarul e în beneficiul oraşului, dar de el vor beneficia locatarii celor 8 etaje pe care vreţi să le construiţi”, a menţionat Mihai Racu, membru CTATU.
Pe de altă parte, proprietarul terenului, prezent şi el la şedinţă, s-a arătat scandalizat de repetatele rechemări în şedinţe. „Am început acest proiect în 2015, de atunci tot venim în comisii. Din 2900 mp de teren cedez 800 mp. Nu înţeleg de ce se opun membrii comisiei. Ce au cu mine? Trebuia să îmi ceară din prima să studiez toată Clujana”, a spus reprezentantul firmei. Membrii CTATU au încercat să îi explice beneficiarului că problema cu acest proiect este că el nu aduce beneficii oraşului, deşi cere derogări şi că nu se îmbunătăţeşte, conform recomandărilor. „Sunt aceleaşi planşe pe care le-am văzut şi data trecută. Aţi fost respins, iar dvs aţi venit acum cu acelaşi proiect”, a constatat Racu. „Aveţi coeficienţi derogatorii de la derogatorii”, a menţionat şi Cludiu Salanţă, arhitectul şef al judeţului. „Concesia ultimă pe care o poate face comisia este să vă ceară să faceţi studiu pe toată incinta Clujana, ceea ce se poate face relativ simpu. Ca să putem judeca corect acest proiect, trebuie privită în ansamblu zona Clujana. Dacă nu se face acest studiu, vorbim de o dublă încălcare a regulamentului UTR-ului”, a conchis arhitectul Voicu Bozac, membru CTATU.
Discuţii tensionate pe marginea subiectului au avut loc şi la precedenta şedinţă:
