Tags Posts tagged with "Adrian Iancu"

Adrian Iancu

Fostul teren industrial al fabricii Argos, vecin cu imobilul de birouri care a luat locul fostei fabrici Tricotaje Someşul pe B-dul 21 Decembrie, se pregăteşte să urmeze traseul, clasic de acum, al fostelor fabrici bine poziţionate în oraş: de la industrie la Imobiliare. După ce Jolidon (care a preluat Argos cu ani în urmă) a mutat producţia, proprietatea a rămas disponibilă. Noul proiect a fost prezentat în ședința Comisiei de Urbanism din această săptămână: un ansamblu cu funcțiuni mixte, dar și cu spații pentru artiști, cu funcțiuni de sport și cu zone publice, cu scuar și promenadă pe Canalul Morii, conform expunerii proiectantului. După prezentarea cu randări colorate, mai mulți arhitecți din Comisia de Urbanism au atras însă atenția că proiectul e departe de a fi ideal. Mai mult, ar încălca o serie din regulile aduse de noul Plan Urbanistic General al orașului, la care Planwerk a și lucrat de altfel. Printre problemele marcate în ședința de Urbanism: dimensiunea ansamblului e prea mare, lipsesc spațiile verzi în forma cerută de regulamentul de urbanism și nu se respectă retragerea necesară față de Canalul Morii.

 

Investitorii străini au venit la primărie. Ce proiect au adus

Prezent la şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a primăriei din această săptămână, dezvoltatorul belgian, Didier Balcaen, CEO al companiei Speedwell, a precizat că pe terenul Argos se doreşte un ansamblu cu funcţiuni mixte, fiind o investiţie de tip brownfield (care valorifică un teren anterior utilizat). “Vrem funcţiuni mixte, un loc unde să se poată face de toate: e şi spaţiu de locuinţe şi de birou, va exista şi grădiniţă, vrem un loc unde să se poată ajunge pe jos şi cu bicicleta. Suntem atenţi la trecutul parcelei (fostul ştrand Record era în zonă) şi vom avea şi facilităţi de relaxare”, a spus Balcaen. După o scurtă introducere făcută de reprezentantul dezvoltatorilor, salutată, în engleză, de primarul Emil Boc, prezentarea proiectului a fost preluată de arhitectul Eugen Pănescu, de la Planwerk, care a expus intenţiile de restructurare a parcelei vizate. “Proiectul rezolvă o situaţie urbană într-o zonă centrală prin restructurarea unei zone industriale. Am cercetat în arhive, e parcela unei unităţi industriale şi de depozitare. Una dintre clădirile pe care le mai avem a putut fi identificată în planuri de arhivă. Această clădire e o clădire de patrimoniu industrial neclasată, în situaţie fragilă, care a fost conservată în forma ei de azi; prin funcţiunea pe care o prevede proiectul, acest spațiu se conectează direct la proiectele strategice din dezvoltarea oraşului: vor fi acolo spaţii pentru industrii creative, ateliere pentru cercetare, spaţii care fac legătura între Tehnologie, artă şi cultură. Acest proiect sprijină din zona privată proiectele publice”, a susţinut Pănescu. Arhitectul a făcut referire şi la partea de circulaţii şi accese. “Acest proiect deschide legătura către Mărăşti, există posibilitatea legăturii cu transport în comun și se conectează cu un proiect mare în curs de finalizare, The Office. Prin reîntregirea parcelei iniţiale acest proiect devine transparent şi zona devine accesibilă 24 de ore din 24”, a subliniat Pănescu. S-a făcut referire şi la spaţiile comune şi zonele verzi, ar exista acces pentru pietoni şi biciclişti. De-a lungul Canalului Morii se păstrează profilul unei promenade, cu vegetaţie. Vor mai fi amenajate două poduri, conform proiectului. De asemenea, a fost elaborat şi un studiu de trafic, a mai precizat Pănescu. Fosta bază Record, împărţită între doi proprietari, e un alt subiect de menţionat. “Acest proiect a putut să cumpere jumătate din terenul bazei sportive şi să îl amenajeze ca parc, cu acces public”, a mai spus Pănescu, completând că noul proiect îmbină funcţiuni de locuire, muncă, agrement şi cultură. Conform prezentării, proiectul prevede şi un scuar public, are aviz de la Mediu, iar construcţia clădirilor va urma procedura de certificare pentru clădiri “verzi”, conform standardelor BREEAM. Noul ansamblu va avea şi apartamente. 250, mai precis.

 

 

După derularea imaginilor cu spaţii verzi şi prezentarea în care s-a vorbit de spaţii pentru artă, accese publice şi promenadă pe Canalul Morii, a urmat însă reacţia CTATU. Unul dintre membrii Comisiei, arhitectul Vlad Negru, a “desfiinţat”, rând pe rând, o serie de aspecte ale proiectului, arătând că acesta nu respectă norme din Planul Urbanistic General, la care biroul Planwerk chiar a lucrat.

“Sunt lucruri de principiu, care, venind de la proiectantul PUG, mi se par periculoase”.

“Tata locuieşte pe strada Onisifor Ghibu. Suntem în total accord cu propunerile dvs, dar ar fi nişte probleme. Între ce vedem în planşe şi regulamentul de urbanism aferent PUG există mari discrepanţe”, a început Negru. “Regimul maxim de înălţime e de 9. Nu P+5. Accesul la spaţii verzi trebuia să fie public şi nelimitat. La UTR (Unitate Teritorială de Referinţă) Argos, vedem 0 procent de spaţii verzi, necum 30%. 0 mi se pare foarte puţin. Sunt lucruri de principiu, care, venind de la proiectantul PUG, mi se par periculoase. Un principiu ce se regăseşte în toate UTR-urile din PUG e retragerea garajelor de la frontul străzii. În proiectul dvs, la strada Onisifor Ghibu se prevede un front perfect opac. Aici ar putea fi locul ideal pentru desenatorii de grafitti. Vizavi de un liceu, acest front opac e o vecinătate neprimitoare şi unde controlul social devine redus”, a menționat arhitectul din Comisie. Proiectul redefineşte principiile a ceea ce înseamnă un etaj retras, creându-se premisa ca acestea să devină etaje, a mai remarcat Vlad Negru, adăugând că distanţa dintre clădiri impusă în regulament nu va putea fi respectată de acest proiect. “Distanţa între clădiri nu poate fi asigurată, nu văd de ce am deroga de la principiul PUG. Se redefineşte “aliniamentul”. Venind de la proiectantul PUG, asta mi se pare grav”, a spus arhitectul din CTATU. Un alt aspectat punctat de acesta: valorificarea spaţiului dinspre Canalul Morii. Asta în contextul în care Eugen Pănescu e unul dintre arhitecţii care se implică în activităţi ce promovează deschiderea oraşului spre apă (Someş Delivery, de ex.). “Se defineşte acest spaţiu ca aliniament, nu ca limită posterioară de proprietate. Clădirea The Office are 12 metri retragere, acest proiect are mult mai puţin. Pe 5 metri nu se pot asigura promenade, spaţii verzi. Dacă merge această reglementare aşa, toţi posesorii de parcele lângă Nadăş, Canalul Morii vor veni să construiască pe partea din spate. Mai există și problema de reconfigurare a terenului Argos”, a mai spus Negru. “Ca această parcelă să fie construibilă, trebuie să îşi asigure acces auto. Asta înseamnă un fir de intrare, două de ieşire. Al doilea se rezolvă prin UTR de spaţiu verde (V). Alei carosabile se pot face doar pentru a deservi funcţiuni de V. O altă problemă e regimul de înălţime excesiv. Pentru această clădire e nevoie de un adăpost de protecţie civilă de mari dimensiuni, care se amplasează la distanţă de h/3 de clădiri. Nu poate fi realizat. E vorba şi de nerespectarea avizului de oportunitate unde se prevăd spaţii publice cu acces nelimitat.  În “UTR Argos”, spaţiul verde nu există”, a constatat Negru. Şi problemele nu se opresc aici, potrivit acestuia. “Profilele stradale nu sunt respectate, conform PUG, nici nu e necesar, fiind un număr mare de parcări. Dar se ratează oportunitatea de piste de biciclete, care ar putea lega inclusiv liceele din zonă. Grav mi se pare că am cerut la alte proiecte ca restructurea să se refacă conform procedurii din PUG – conform unui contract de restructurare.  Să nu facem excepţii! Documentaţia în forma asta nici nu ar fi trebuit să ajungă aici”, a conchis Vlad Negru.

După prezentarea extinsă, primarul Emil Boc a intervenit, cu un comentariu care a părut să atenueze gravitatea situaţiei: o parte din aspectele prezentate de arhitectul Vlad Negru ar fi fost “exagerate”. “Consider că o parte din lucruri trebuie verificate, o parte le consider exagerate şi nu cred că pot pune piedici proiectului, dacă se respectă legalitatea. Zidul de grafitti mi se pare o chestiune neimportantă vorbind de regenerarea unei zone mari. Aţi amestecat lucrurile serioase cu cele mai puţin serioase. Aţi alunecat pe o pantă a can-can-ului”, a susţinut primarul care conduce şedinţele de Urbanism. “Distanţele de la Canalul Morii sunt importante”, a admis totuşi Boc.

Negru nu a fost însă singurul membru CTATU care a avut de semnalat probleme în documentație. Nicolae Burnete, profesor la Universitatea Tehnică în cadrul departamentului de autovehicule rutiere și transporturi și membru CTATU, a atras atenţia că sunt probleme şi la studiul de trafic: acesta e nesemnat şi nu are precizată perioada în care a făcut, potrivit lui Burnete. Voicu Bozac a intervenit şi el cu mici observaţii. “Apare o legătură carosabilă pe sub Canalul Morii între parking-ul The Office şi acest ansamblu. E necesară? Mie personal mi se pare un lucru bun că se deschide o zonă”, a intervenit Bozac.

Proiectul vizează parte din baza sportivă Record, au mai sesizat membrii CTATU, iar schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive se pot face doar cu hotărârea guvernului şi cu construirea în prealabil a unor baze sportive similare. Pănescu a intervenit însă cu o precizare. “Această funcţiune se păstrează – bazin, teren de sport. Dar bazinul de înot are o situaţie aparte, e tăiat în două, între doi proprietari”, a menţionat Pănescu.

Pe parcursul prezentării proiectului, primarul Boc a anunţat că se retrage pentru a ajunge la un alt eveniment, dar a precizat că la şedinţa următoare proiectul va fi rediscutat. Nu a uitat să mai facă o remarcă despre importanţa zonei şi a proiectului. “E un proiect important, e vorba de o zonă ce are nevoie de restructurare. Totul trebuie făcut cu respectarea tuturor elementelor legale şi a PUG-ului”.

Întrebare de la arhitectul șef al Județului: Ce câștigă comunitatea?

Arhitectul şef al Judeţului, Claudiu Salanţă, a avut şi el de făcut o serie de precizări. “Nu înţeleg. Sunt 86 de UTR-uri în PUG. De ce acesta trebuie să fie “UTR Argos”?”, s-a întrebat Salanţă. “Se propune şi se realizează Record-ul?”, a mai vrut să se lămurească arhitectul. Pănescu a menţionat că proiectul se va realiza doar pe terenul beneficiarului. Salanţă a adus şi el în discuţie lipsurile proiectului. “Practic, proiectul aduce trei construcţii mari, cu CUT de 3, peste cel din PUG de 2,8 (3 e CUT-ul din studiul de oportunitate, a precizat Pănescu, n.red.). Dacă îl dezbrăcăm de imaginile frumoase pe care le-am văzut şi lăsăm ce se va întâmpla prin proiect o să constatăm că avem 3 clădiri şi una reabilitată. Ţin minte tot discursul de la PUG, cu spaţii publice, cu ceea ce trebuie să se întâmple cu zona de râu şi un pic parcă e un moment pierdut. The Office dă o retragere, clădirea lungă din proiectul dvs nu se retrage nici măcar ca imobilele existente. Văd acelaşi lucru, aceeaşi atitudine: “de ce să nu?” Aş vedea această investiţie, dar trebuie să punem în balanţă ce pierde oraşul. De la Canalul Morii nu ne retragem 9 metri, ci 5 metri. Şi ce câştig? Un spaţiu de birouri P +6, o super parcare dedesubt şi încă două blocuri. Ce câştig, ca comunitate?”, a spus Salanţă. În replică, Pănescu a ţinut să precizeze că în şedinţă s-au făcut afirmaţii care nu sunt exacte.

După Negru şi Salanţă, şi fostul arhitect şef Adrian Iancu a avut de ridicat o serie de probleme. Menţionăm că Iancu a contestat aspecte ale PUG-ului încă din perioada elaborării acestuia şi după intrarea sa în vigoare, având divergenţe cu echipa de proiect. “Numai PUG-ul poate schimba UTR V. Spaţiile verzi trebuie să fie 30% pe UTR-ul respectiv, fără nimic dedesubt (de pildă parcări). Grădiniţa trebuie să asigure suficiente locuri raportat la numărul de locuitori pe care îi va aduce noul ansamblu și trebuie să aibă și spațiu verde. Ieşirea din parking nu e în regulă, unul face plajă în zona de relaxare – altul iese cu maşina”, a remarcat Iancu. Pănescu a precizat însă că cele două garaje sunt despărţite şi au acces propriu. “Regimul de înălţime poate fi schimbat prin PUZ. CUT-ul poate fi atins. Pentru respectarea normei de spaţiu verde şi a UTR-ului V insist. E foarte interesant cum se dă aviz de la Mediu pentru aşa ceva”, a mai observat Iancu. Acesta a ţinut să amintească şi de o recomandare pe care ar fi făcut-o elaboratorilor PUG, în contextul propunerii acelui nou mod de lucru: “contractul de restructurare”, pe care beneficiarii ar trebui să îl încheie cu municipalitatea. “Printre observaţiile mele apropo de PUG era şi cea în care spuneam să eliminaţi prevederi care nu sunt cuprinse în legi. Nu aţi făcut-o”, a amintit Iancu. “Acel contract de restructurare a fost discutat, e la dosar”, a răspuns Pănescu.

Discuţia pe acest subiect s-a încheiat fără ca proiectul să primească girul CTATU – urmează ca membrii Comisiei să îşi formuleze în scris întrebările şi observaţiile, iar proiectanţii Planwerk să vină cu răspunsuri.

Documentația urbanistică de regenerare a unei zone din cartierul Mănăștur – situată între arterele primăverii-aleea peana -răvașului – comandată de primărie pentru a putea face loc unui parking între blocurile existente este în continuare privită cu scepticism de riverani. Proiectul a revenit la urbanism, după ce la o ședință precedentă oamenii care locuiesc în zonă s-au plâns că noua parcare le ia soarele, că va distruge spațiile verzi, că va crea trafic suplimentar sau că le va pune în pericol copiii care merg la școala de cartier din vecinătate. Riveranii au reproșat, însă, că va aduce mai multe locuri de parcare decât este necesar și asta cu jertfirea unor zone verzi din cartier.

DETALII DESPRE NEMULȚUMIRILE OAMENILOR: Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

Proiectanții de la K&K Studiou de Proiectare cei care au câștigat licitația pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal de regenerare cu parcare a zonei Primăverii – Aleea Peana au modificat proiectul inițial. Arhitectul Kulcsar Andras a explicat că, la solicitarea locuitorilor, s-a renunțat la ieșirea spre strada Primăverii în favoare unui acces în dublu sens de pe aleea Peana la viitorul parking care și el s-a micit de la 5 etaje la două etaje, plus o terasă verde gândită pe un demisol, în continuare corpului cu etaje. De asemenea, a spus arhitetcul, s-a încercat o intervenție minoră asupra vegetației și aleilor dintre blocuri și, într-o etapa a doua a PUZ-ulu s-a mai gândit o parcare micuță cu 50 de locuri spre strada Răvașului. Proiectantul a mai afirmat că, într-o altă etapă s-ar putea lua în calcul și un spațiu limitrof nefolosit al școlii din zonă pentru o viitoare parcare, dar și că în cazul PUZ-ului s-au configurat și foarte multe locuri de parcare la sol.

sursa: PUZ K&K Studiou de Proiectare

Potrivit noii propuneri au rezultat două parkinguri, unul cu 270 de locuri, respectiv unul cu 50 de locuri. În prima variantă a proiectului se propuneau 600 de locuri de parcare. Pe terenul studiat există 164 de garaje, potrivit proiectanților, din care 107 în zona parkingului mare. Toate garajele sunt propuse, etapizat spre a fi desființate, iar proprietarii vor primi locuri de parcare în viitorul parking.

În favoarea proiectului a intervenit arhitectul Adrian Iancu (proaspăt revenit în Comisia mare de urbanism după ce la o ședință precedentă a fost muștruluit de primarul Emil Boc și a plecat înainte ca respectiva ședință să se termine) care a subliniat că proiectanții nu știu să-și vândă marfa și că trebuie să spună că au făcut locuri de parcare la sol și pentru fiecare loc de parcare a propus plantarea unui copac ceea ce duce la creșterea calității spațiului urban.

Așa Kulcsar Andras a spus că la sol sunt propuse 255 de parcări la care se adaugă peste 100 de parcări existente la subsolul blocurilor. Numărul total de apartamente din zone este de peste 1000.

“Un lucru excepțional. Noi nu ne propunem să facem monștri în mijlocul cartierelor ci să dublăm numărul de parcări în zonele studiate. Este un câștig, mai ales că aducem și un plus de calitate pentru spațiul urban”, a ținut să sublinieze și primarul Emil Boc.

Profesorul de la UTCN Mihail Abrudean, administrator pe Peana 7, a ținut să salute modul în care s-a ținut cont de obiecțiile locatarilor, după ce s-a renunțat la breteaua de trafic cu strada Privăverii și s-au mutat locuri de parcare. El a cerut, însă, relocarea altor parcări din zona blocurilor R15, R14, R16 care au garaje la sol pe o zonă de la blocul D14 unde deja se parchează.

Un alt opozant al proiectului inițial al primăriei, avocatul Dan Stegăroiu, a intervenit și el în ședință și a reproșat primarului că proiectul încă are hibe și că propune locuri de parcare cu tăierea unor copaci vechi de 45 de ani din cartier. El a recomandat primarul Boc chiar să aibă un reprezentant de la mediu invitat în Comisia de Urbanism, mai ales că în cazul proiectului refăcut prin propunerile de amplasare a parcărilor la sol se vor tăia zeci de copaci și că parkingul și locurile de parcare propuse vor fi o sursă de noxe. “Pentru ce folosesc așa de multe parcări la sol dacă cei care au parcări în garaje vor avea prioritate în viitorul parking iar restul avem parcări la demisolul blocurilor? Nici nu îmi imaginez ce ar fi cu atâtea locuri de parcare la sol”, a mai completat Stegăroiu.

 

Un alt riveran, Doina Sasu, inginer constuctor, a subliniat că viitorul parking e prea aproape de blocuri și că o soluție era ca parcare să aibă cele două nivele gândite deasupra solului să treacă în subteran și doar un singur nivel suprateran să rămână și acesta să fie inierbat. Propunerea sa a fost și pe gustul altor riverani care au subliniat și ei că vor în cartier cât mai puține noxe și trafic în favoarea unor zone verzi cu locuri de joacă. Adică parking îngropat și la sol să fie terasă înierbată. Dar și că parkingul ar trebui să se depărteze de blocurile în care ei locuiesc, de școala cu 700 de copii, sau că n-ar trebui să genereze trafic tot în zona aglomerată de pe Peanu unde deja există trafic generat de școala din zonă.

Arhitectul Voicu Bozac, membru în comisia de urbanism, a reamintit că s-a cerut un studiu dendrologic privind vegetația care există în zona Peana-Primăverii despre care oamenii au spus deja că e o oază verde pe care o prețuiesc extrem de mult. Proiectanții au menționat că n-a fost posibilă realizarea studiului.

Kulcsar a mai spus că s-au prevăzut parcări la sol cu arbori pentru ca părinții care își lasă copiii la școală să le folosească. Ca să mai calmeze spiritele a intervenit și arhitectul Iancu care a recomandat oamenilor să meargă în cartierul Gherogheni și să studieze parkingul Băișoara ca să aibă un model asupra traficului care este generat de o astfel de parcare, unul foarte redus. Riveranii l-au contrazis și au spus că și ei au modelul parkigului deja amplsat la Minerva care generează trafic.

Viceprimarul Da Tarcea a spus și el că în prezent sunt parcate mașini peste tot care se vor scoate din zona blocurilor și că, în plus, vor fi și mai multe spații verzi, ceea ce va aduce doar câștiguri în cartier. Avocatul Stegăroiu i-a amintit că astfel de regenerări și reglementări ale unei zone n-ar trebui să se facă cu distrugerea locurilor verzi deja amenajate.

Arhitetctul Adrian Iancu a cerut proiectanților să detalieze propunerea ca aceasta să poată să se pună pe site-ul primăriei, să fie o consultare clară iar riveranii să vadă exact ce distanțe există și cum sunt influențați de proeict. Proiectanții i-au amintit că ei realizează un PUZ, nu un Plan Urbanistic de Detaliu. Apoi Boc a intervenit și el și a precizat că nu e cazul de niciun PUD și că discuțiile tehnice sunt treaba comisiei operative de urbansim. “AIci (în comisia mare – n.red.) discutăm principii”, a completat edilul.

Lămurit de specialișri de la Direcția de Urbansim că doar PUD-ul e cel care îi poate lămuri pe oameni asupra distanțelor și a modelul de amplasare al viitorului parking, primarul a revenit și a cerut proiectanților și un PUD, oferind ca termen data de 10 iunie pentru finalizarea lui. Boc a mai solicitat și studiul dendrologic, menționând că după 10 iunie va mai fi convocată o comisie de urbanism unde se va rediscuta proiectul parkingului de pe Primăverii nr.8 – Aleea Peana.

 

 

 

 

 

Noua comisie de urbanism care va emite avize consultative pentru prospătul arhitect-șef al municipiului Daniel Claudius Pop s-a întrunit în prima ședință oficială în 14 martie.

Ședința a fost condusă de primarul Emil Boc. Deși acesta nu mai este membru al noii CTATU a primăriei, regulamentul asumat de Consiliul Local stipulează că, dacă va fi prezent la lucrări, le va și conduce. La ședință a luat parte și viceprimarul Dan Tarcea și președintele comisiei de consilieri, Radu Rațiu.

Primarul Boc a ținut să prezintă noii membri ai Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism, validați prin vot la ședința Consiliului Local din 28 februarie.

Detalii despre componența CTATU: Cine vor fi cei chemați să păzească legea în urbanismul din Cluj-Napoca

Primarul a enunțat și modalitățile de lucru ale noii comisii.

Lucrările noii comisii au debutat chiar în forță. Nu s-au disuctat proiectele în ordinea propusă pe ordinea de zi anunțată. Potrivit unei practici deja încetățenite de către edilul Emil Boc la ședințele vechii comisii, după ce s-a discutat primul proiecte, ordinea de zi s-a luat în funcție de numărul de cetățeni cointetesați sau afectați de proiect și prezenți în Sala de Sticlă a Primăriei unde a și avut loc ședința.

Primelele trei proiecte discutate au fost respinse. Două PUZ-uri noi propus de armată în zona parcului amenajat de primărie în Gherogheni și susținut de arhitecta Florina Florian, soția consilierului local Ovidiu Florian. Al doilea proiect a fost propus de Tektum Real Estate în zona pacului Feroviarilor.

CUM A ÎNCEPUT ȘEDINȚA NOII COMISII DE URBANISM

Cel de al patrulea proiect respins pe bandă rulantă a fost cel propus de Pitas Investment în Bună Ziua, lângă magazinul Lidl, unde se doresc peste 250 de apartamente.

MAi jos, despre proiectul din Bună Ziua:

 

AIci detalii:

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Care a fost oridinea de zi:

urbanism martier

Dan Pop (stânga) și Titus Pop, sursa: colaj Facebook, plus Yardi

Cu legea urbanismului modificată, primăria clujeană nu are încotro și trebuie să renunțe la serviciile de arhitect-șef ale Ligiei Subțirică. Aceasta ocupă fără concurs postul de arhitect-șef la Cluj-Napoca din 2009, deci de aproximativ șapte ani, fiind încadrată acum ca personal contractual în primărie. Noua lege impune ca, dacă autoritățile locale n-au arhitect-șef prin concurs, să lanseze acest concurs în maxim 6 luni. Până la adjudecare concursului, legal, frâiele urbanismului pot fi coordonate de un funcționat public cu studii de arhitectură sau urbanism. Potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, cel care va prelua mandatul de la Ligia Subțirică va fi Dan-Claudius Pop, un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” angajat ca inspector principal la Serviciul de Autorizări din cadrul Direcției de Urbanism a primărie care întrunește condițiile cerute de noua legislație și este și fiul unui angajat apreciat de la Direcția Tehnică a Primăriei.

Oficialii primăriei au tot promis că vor angaja un arhitect-șef cu acte în regulă. De la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie, care a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU). După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009.

Cum e la Cluj “cuplul” care ar trebuie să vegheze la dezvoltarea orașului pe termen lung

Actualul arhitect-şef, Ligia Subţirică, a acceptat să lucreze în primărie la insistenţele fostului primar, Sorin Apostu, în 2009, când activa, la fel ca Iancu, în CTATU, în calitate de consultant. Subţirică nu excludea posibilitatea de a prelua funcţia de arhitect-şef al municipiului pe o perioadă nedeterminată, având în vedere că la vremea respectivă a fost transferată de la Inspectoratul de Stat în Construcţii doar pentru un an. A rămas, în aceleaşi condiţii, să lucreze în primărie, până în prezent. Boc nu a mai organizat concursul promis (și normal) pentru ocuparea postului de arhitect-şef.

Primul an cu noul PUG, din interior. Prin vârful stiloului arhitectului-șef al orașului

“Ligia Subțirică nu mai poate fi arhitect-șef al orașului deoarece nu este funcționar public. Noi suntem acum obligați de lege să organizăm în maxim șase luni concurs, timp în care cel care va coordona activitatea de la urbanism va fi un funcționar din cadrul direcției care are studii de specialitate și este arhitect. Desigur, Ligia Subțirică va rămâne în cadrul Direcției de Urbanism, experiența sa fiind utilă instituției”, au spus sursele Actualdecluj.ro.

 Ligia Subțirică
Ligia Subțirică

Alegerea noului funcționar care să preia prerogativele funcției de arhitect-șef nu a fost dificilă, mai ales deoarece din cele circa 40 de persoane care lucrează la Direcția de Urbanism (serviciul urbanism, autorizări și strategii urbane), 6 ar avea studii  superioare de arhitectură și urbanism, restul fiind de specialitate inginer construcții, instalații, topografie și geologie (potrivit datelor primite la început de 2016 de către Actualdelcuj.ro de la primărie – n.red.).

Campanie Actualdecluj.ro. Așteptăm adevăratul Urbanism de Bun-Simț! De ce avem arhitect-șef angajat la poliția locală, fără concurs. Varianta primarului

Sursele din administrație ne-au informat că primarul Emil Boc l-a ales pe Dan-Claudius Pop pentru a exercita poziția de arhitect-șef al orașului, “un băiat tânăr, pe care-l duce capul, dinamic și care va face treabă”, după cum a fost descris de sursele noastre. Acesta este arhitect și fiul unui funcționar apreciat din primăriei, Titus Pop, care lucrează la Direcția Tehnică a primăriei, la Serviciul de Investiții, ca referent de specialitate.

Dan Claudius Pop, sursa Facebook
Dan Claudius Pop, sursa Facebook

În maxim 6 luni primăria va lansa și concursul pentru postul de ahitect-șef, așa cum spune legea.

Tot surse apropiate redacției ne-au informat că este posibil ca anul acesta Ligia Subțirică să se pensioneze, mai ales că și soțul acesteia, șef în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții Cluj-Napoca se va pensiona.

 

Ce spune Legea 350 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, modificată în 15 decembrie

“În cazul existenţei unei poziţii de arhitect-şef/urbanist-şef vacante sau temporar vacante, până la ocuparea prin concurs în condiţiile legii, atribuţiile pot fi exercitate de către un funcţionar public din cadrul aparatului de specialitate al primarului, având formaţia profesională prevăzută la art. 36^1, numai prin exercitarea cu caracter temporar a funcţiei publice de conducere vacante sau temporar vacante, pe o perioadă de maximum 6 luni, în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

ART. 36^1 Funcţia de arhitect-şef/urbanist-şef este ocupată, în condiţiile legii, de un funcţionar public, specialist atestat de Registrul Urbaniştilor din România, având formaţia profesională după cum urmează: a) de arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licenţă şi master ori studii postuniversitare în domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului, la nivelul judeţelor, municipiilor reşedinţă de judeţ, municipiului Bucureşti şi sectoarelor municipiului Bucureşti;

A

Fostul arhitect-șef Adrian Iancu, acum decan al facultății de Ahitectură și Urbanism din Cluj, critică modul în care Ministerul Dezvoltării a propus modificarea regulamentului general de urbanism, cel care stă la baza tututor documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism. Iancu spune că a făcut propuneri pentru îmbunătățirea lui, însă atât Ministerul cât și organizațiile profesionale le-au ignorat. Mai mult, arhitectul care este și expert judiciar pe urbanism, spune că mule dintre propunerile făcute sunt neconstituționale, dar și că, de maniera în care au fost prezentate, ar putea fi plătite de dezvoltatorii imobiliari pentru că, de fapt, sunt făcute în așa fel încât îi avantajează pe aceștia.

Arhitectul Adrian Iancu a subliniat că regulamentul general de urbanism (definit conform legii 350/2001 ca un sistem unitar de norme tehnice, economice și juridice care stă la baza întocmirii documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism) e foarte important deoarece fixează regulile generale care trebuie respectate în orice fel de documentație de urbanism, fie că este PUG, PUZ sau PUD. Acesta a ținut să ofere un exemplu de conținut care, dacă ar fi fost preluat la nivel local, nu mai crea probleme de trafic în centru sau legate de lipsa școlilor și grădinițelor în cartiere. “Câți dintre voi știați că există o normă care să zică că distanța până la grădiniță e maxim 500 metri iar cea până la școală maxim 1 kilometru? Câți ați văzut-o preluată în PUG? Aceasta trebuia să fie preluată și odată preluată împingea autoritatea locală să nu mai lăse să se dezvolte cartiere de case fără școală și grădiniță. Marile probleme actuale ale orașelor aproape de circulația și nebunia din centru sunt generate de migrația părinților care nu-și mai duc copii la școală decât cu mașina. Și trebuie să înțelegem pentru că toți au făcut în calitate de părinți și bunici gesturi din astea. Nu mai merge să lași copilul cu cheia la gât. E o altfel de societate”, a atras atenția Iancu.

Fost arhitect-șef la primăria Cluj, acum decan al Facultății de Arhitectura și Urbanism din Cluj, Iancu predă studenților regulamente urbane și spune că a recomandat Ministerului Dezvoltării (în faza de consultări pe Strategia de Dezvoltare a Teritoriului României) modificare acestul Regulament General de Urbanism elaborat în 1996, pe considerentul că el trebuie actualizat având în vedere că au trecut 20 de ani și e vechi.

Ministerul Dezvoltării a scos în consultare publică la final de aprilie nouă propunere de Regulament, despre care Iancu spune că a amendat-o deoarece este mult mai prostă.

“Regulamentul General de Urbanism este propus din aprilie spre modificare. Am aflat întâmplător prin consultarea site-ului Ministerului Dezvoltării. Eram curios, după ce s-a anunțat că se face Strategia de dezvoltare a teritoriului în România, din ce e compusă. Am constatat că e compusă din multe studii de fundamentare făcute de familia Popescu-Criveanu care nu s-au materializat în nimic concret. Doar cu promisiuni că o să facem niște modificări în lege. Acum un an și jumate s-a terminat consultarea populației privind strategia. Apoi a intrat în faza de mediu. Și a mai fost o consultare afișată de site-ul ministerului. Atunci am scris că trebuie revizuit și Regulamentul General de Urbanism. E singurul document, set de reguli, apropo de urbanism. Nu mai este altul. Normativul de sănate mai are prevederi, dar nu e opozabil decât se obține avizul de acest gen de la sănătatea populației. Am văzut decizii ale instanței, de exemplu, în Hunedoara s-a tăiat prin instanță din Certificatul de Urbanism obligativitatea unui astfel de aviz pentru că nu scrie în lege. Întotdeauna m-am întrebat cine face acest Regulamentul General de Urbanism. Colectivul format din… Numele ar trebui să apară în normative. Alte acte normative asumate de Minister și făcute de Mincu, au autorii. Este o chestiune minimă de respect. Regulamentul General de Urbanism a fost aprobat prin HG 526/1996, e foarte vechi și are unele probleme care la vremea respectivă n-au fost sesizate. De exemplu lipsește o definire a CUT sau a unor  norme privind coeficientul de utilizare a terenului. Cei de la Minister m-au anunțat că se va pune în dezbatere propunerea de modificare și apoi am văzut pe site și am consultat-o, punând-o în paralel cu legea. L-am parcurs și am constatat că forma inițială e minunată față de propunerile făcute”, a subliniat arhitectul.

Ca exemple el s-a referit la faptul că, de exemplu, Coeficientul de Utilizare a Tenenului (CUT) n-a fost tratat drept un capitol separat, mai ales că aici presează imobiliarii când vor să construiască. “Prin indicatorii urbanistici se ține în frâu dezvoltarea unei localități și avântul deosebil al dezvoltatorilor imobiliari care vor să mărească CUT cât mai mult.  La zonele rezidențiale, sunt trei prevederi privind Procentul de Ocupare a Terenului (POT) în actualul regulamentul actual, pentru P+2 e 35%, la peste P+3 sau mai mare e 20% iar pentru locuințe și dotări este de 40%. Era una din puținele reguli apărute în locuire. Pentru că locuirea e cea mai deranjață de toate ambițiile imobiliare. În propunerea nouă nu mai apare niciun fel de condiție. Până la P+2 se permite 35%, iar pentru mai mult de P+2, POT este de 40%, fără niciun fel de condiție. Aceste propuneri mă fac să mă întreb ce dezvoltator imobiliar i-a plătit pe oamenii care au făcut propunerile astea. Eu am făcut propuneri și critici pentru îmbunătățirea rugulamentului modificat. Am scris un material, destul de mare. Sunt multe neajunsuri. Lipsește în continuare o viziune, un set de reguli privind zonele verzi, spațiile verzi. Trebuia adus la zi procentul de spațiu verde. E găsit în legile de mediu dar funcționatul de la primăriei spune că nu citește alte legi. De aceea este important dă se aducă la zi, să se facă regulemente pentru zonele de locuit și compensări pentru verticală a spațiului verde. Vrei pe verticală, atunci cum compensezi de mănânci din spațiul verde. Am trimis observațiile la minister, imediat. De atunci nu mi s-a răspuns”, s-a plâns arhitectul.

Adrian Iancu a mai ținut să spună că a încercat să se facă auzit și pe alte căi, însă organizațiile profesionale au refuzat să ia un punct de vedere privind inițiativa Ministerului Dezvoltării de modificare a Regulamentului General de Urbanism sau privind propunerilor sale. “Le-am trimis și celorlalți  experți judiciari ca mine din țară, Traian Runcan din Bihor și Simona Munteanu din Ploiești. Am trimis Registrului Urbaniștilor din România la București și mi-au spus că ei au găsit o sumă de observații dar că nu pot să trimită niciun material dacă nu aprobă Consiliul Director. Am trimis Ordinului Arhitecților din România materialul, la București. Nu mi-au răspuns. Multe din texte din propunerea de Regulament sunt aticonstituționale, altele bat hotărâri ale instanțelor. O instanță din Constanța mi-a zis că nu am dreptate cu POT-ul. Că nu e adevărat că blocul respectiv, cu parter plus 8 etaje si POT de 80% nu e în zonă rezidențială, ci într-un cartier de locuințe. Rezidențial înseamnă cu totul altceva, m-am uitat în discționar la care s-a raportat judecătorul. Pentru că în Regulaemnt nu există definiție. Acest cuvând înseamnă altceva așa că trebuie definiți termenii. Noi ce îi învățăm pe studenți? Că, uite, aveți niște reguli care sunt aici. Ele se schimbă. La 20 de ani. Dar cum se schimbă? Nu pot să le spun că în bine. La regulamente urbane le spunem studenților cum se citesc, cum să le aplice, cum se fac documentațiile. Dar ce pot să le spun de urbanismul fără reguli din România? M-am documentat asupra a ceea ce se întâmplă în afară. În America sunt reguli valabile pentru toate statele, iar comunitățile locale le-au întărit prin reglementări locale. De ce țările din nordul Europei sunt mai dezvoltate față de cele din sud, mai ales că nu au super-arhitecți ci mai mult ingineri-arhitecți? Pentru că respectă regulile. Nu trebuie să avem arhitecți de geniu, să facă case minunate, ci să se respecte regulile. Când regulile nu există, ajungem niciunde. Vă dați seama ce s-ar întâmpla dacă s-ar impune ce culoare să aibă casele. Ce scandal ar ieși. Ce supărați ar fi chiar arhitecții. Chiar și noi, ca profesioniști, digerăm foarte greu regulile”, a mai completat Iancu.

Ministerul Dezvolării a pus în dezbatere publică noua formă a Regulamentului General de Urbanism în 21 aprilie 2016. Consultările durau până în 13 mai, când se putea trimite propuneri de îmbunătățire sau observații.

Propunerea se poate consulta aici:

Hotarâre a Guvernului pentru modificarea si completarea Hotarârii Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Arhitectul Adrian Iancu a refuzat să ofere materialul integral pe care l-a înaintat Ministerului Dezvoltării.

Nici n-a făcut vreo precizare dacă se referă, când spune că noul regulament e făcut la discreția dezvoltatorilor imobiliari, la legăturilor ministrului Vasile Dâncu cu un alt personaj al grupului de la Cluj din PSD, Ioan Rus, a cărui ginere, Vasile Pușcaș este un cunoscut dezvoltator imobiliar în Cluj-Napoca.

Arhitectul Adrian Iancu a vorbit despre preocupările sale cu ocazia Zilei Mondiale a Urbanismului, celebrată pe data de 8 noiembrie 2016, în cadrul unui eveniment organizat la Cluj-Napoca de Registrul Urbaniștilor din România Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest în colaborare cu Uniunea Arhitecților din România- Filiala Cluj.

O clădire cu cinci niveluri supraterane și 28 de apartamente, pe strada Avram Iancu, în imediata vecinătate a intrării în Cimitirul Central. Aceasta este propunerea cu care a venit în comisia de urbanism un investitor privat, care vrea să construiască această clădire pe un teren de 1.000 mp de pe una dintre aglomeratele străzi centrale ale Clujului. Pe această arteră se află nu doar cimitirul, ci și alte instituții generatoare de trafic – școli, o facultate, birouri – și este de asemenea una dintre străzile care în diverse strategii ar găzdui unui viitor parking, de care are mare nevoie centrul istoric. Arhitecţii din comisie spun că un proiect de calitate pe această parcelă e necesar. Primar la al treilea mandat al orașului și în prag de nouă campanie electorală, edilul Emil Boc nu a ratat ocazia să pozeze în “gardianul” intereselor Orașului. Asta deşi în ultimii ani, inclusiv în timpul mandatelor sale, Clujul a experimentat nu puţine situaţii de haos în urbanism. Primarul a cerut acum proiectanilor să-şi înveţe beneficiarii să nu se lăcomească şi să nu propună orice în zona centrală. Asta pentru că au o responsabilitate profesională şi o anumită “prestanţă” în oraş.

Proiectul propus pe strada A. Iancu la nr. 28, amplasat pe o parcelă de colț, a primit aviz din partea Comisiei de Monumente și a revenit în prezentarea ședinței Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) de miercuri. Conform propunerii, imobilul dorit de societatea Evo Center ar avea două niveluri de subsol, parter, mezanin și trei etaje. „Proiectul a mai fost în comisie și problema era că are un Procent de Ocupare a Terenului și un Coeficient de Utilizare a Terenului imense pentru locuire”, a făcut introducerea arhitectul Adrian Iancu, membru CTATU. Proiectul cu 28 de apartamente, care între timp a primit și aviz din partea Comisiei de Monumente, respectă reglementările impuse de noul Plan Urbanistic General, a susținut arhitectul Cristian Bănuț, de la Arhimar, biroul responsabil de documentație: 30% din suprafața desfășurată a viitoarei clădiri va fi destinată spațiilor comerciale și unui restaurant, la mezanin sunt prevăzute birouri, iar etajele sunt rezervate pentru apartamente. „Actualul PUG e mult prea relaxat cu ceea ce dă voie să se facă în centrul istoric. În zona centrală poți să proiectezi sălbatic”, a concluzionat Iancu, aflat la masa de ședință alături de colegul de comisie Eugen Pănescu, unul dintre elaboratorii noului PUG. Nici normele de spații verzi nu ar fi mulțumitoare, după părerea aceluiaşi Adrian Iancu.

Primarul Emil Boc, cel care conduce ședințele de urbanism, a intervenit însă cu altă temă. „Ce facem cu circulațiile?”, a întrebat primarul. “Acolo e cimitirul, sunt școli, avem trei licee în zonă. Suntem în zona ultracentrală, trebuie să faceți ceva cu decență! Cer o amânare ca să mă consult cu Consiliul Local pe proiecte sensibile. Să vină aici comisia de circulaţie, să facă o simulare! Ce se îmtâmplă în zonă dacă dintr-o dată acolo mai vin 50 de maşini? Oraşul trebuie să fie responsabil cu zona ultracentrală. Opriţi jocul de a face orice în zona centrală!”, s-a “inflamat” în discurs primarul. “Fiţi decenţi! Ajutaţi-mă şi voi, proiectanţii!”, a continuat edilul. Nici faptul că sunt prevăzute 40 de locuri de parcare în subsol, nici existenţa unui aviz de la comisia de Circulaţie nu l-au convins pe primar, în cadrul şedinţei.

“Acest teren e foarte valoros. Departe de noi gândul să facem o clădire foarte mare. Avem lângă noi două calcane pe care trebuie să le acoperim. În acest sens ni s-au trasat reguli clare (de la Monumente), pe care noi le respectăm”, a intervenit şi arhitectul Claudiu Botea în explicarea proiectului. Aşadar, conform indicaţiilor, clădirea ar trebui să aibă acest regim de înălţime. În faţa acestui argument, primarul a propus altă soluţie: să se facă apartamente cu suprafeţe mai mari. Deci mai puţine. “Nu putem sufoca oraşul. Vă respect profesional, tocmai de aceea vă propun să facem un parteneriat pentru a explica publicului că nu putem face orice”, i s-a adresat primarul asociatului Arhimar, unul dintre birourile de proiectare care au semnat în ultimii ani multe proiecte importante în oraş.

Arhitecţii din comisie nu s-au opus proiectului, dar au intervenit cu unele precizări. Cu prilejul discutării proiectului de pe strada A. Iancu, arhitectul Eugen Pănescu, membru în CTATU, a propus reinstaurarea unei reguli la urbanism: să se ceară din nou microsimulări de trafic, pentru a se studia efectele pe care le-ar produce noi proiecte în astfel de zone. “Ocuparea acelui colţ cu un proiect bun e necesară”, a completat Pănescu. “Colţul acela e perfect construibil. O construcţie de calitate acolo aduce beneficii urbane”, a adăugat şi arhitectul Şerban Ţigănaş, al cărui birou a semnat un alt proiect pe strada Avram Iancu (nr.20), în anii recenţi. Ţigănaş a atras şi el atenţia asupra câtorva elemente: rezolvarea aspectelor de trafic e importantă, la fel şi rezolvarea evacuării deşeurilor (de la restaurant).

Cu aceste observaţii şi concluzia că va fi nevoie de o simulare de trafic, proiectul nu a primit deocamdată un aviz favorabil.

Terenul de peste 1 hectar de pe o arteră intens circulată din Cluj și-a primit, la peste un an de la aprobarea noilor reguli de construire, un proiect și girul comisiei de urbanism a primăriei pe el. Parcela din Zorilor e aceeaşi care a fost obiect de conferință de presă pentru a ilustra modul în care noul Plan Urbanistic General confiscă dreptul de construire al proprietarilor clujeni făcându-le terenurile “verzi”. Acum, pe terenul de pe strada Observatorului, comisia de urbanism a primăriei a avizat un ansamblu cu blocuri cu 10 etaje, care urmează să aducă în zonă circa 300 de noi apartamente. Imobilele ar fi însă despărțite de un spațiu verde – promis primăriei, cu act de donație.

Respectivul teren de pe strada Observatorului, situat între o benzinărie și un magazin de lanţ de retail, fusese revendicat și retrocedat, iar în vechiul PUG era prevăzut preponderent ca spațiu verde. Consiliul Local a mai aprobat pe parcela de pe Observatorului fn un proiect – două construcții de spații comerciale și birouri cu 14 etaje, în iunie 2006, însă proiectul nu s-a mai materializat, având în vedere modificarea prevederilor legale care instituiau interdicția de a schimba destinația zonelor verzi pentru construire.

În momentul în care PUG-ul a intrat în consultare publică, în august 2013, consilierii locali PNL (pe atunci fără PDL) au făcut o conferință de presă în care amenințau că nu votează noile reguli de construire deoarece proiectanții confiscă dreptul de construire a unor cetățeni din oraș cărora le-au încadrat terenul ca zonă verde. Printre exemple era și acest teren de pe strada Observatorului, despre care consilierii spuneau că proiectanții l-au făcut parc sportiv, deși e lângă o arteră foarte circulată și lângă un magazin comercial și nu se pretează să faci sport sau să te recreezi într-o asemenea zonă. Șeful de proiect al noului PUG susținea la vremea respectivă că preluase reglementarea din vechiul PUG, de zonă verde, la sugestia unor puține voci care au cerut conservarea lui din punctul de vedere al interesului public. Se mai preciza însă şi că s-a ajuns la o propunere, în urma discuțiilor cu aleșii locali, care să împace pe toată lumea: construcții la stradă, în așa fel încât să rămână zone verzi care să primească dotări de cartier, cu corectarea PUG-ului în acest sens.

verde observatorului

La ședința comisiei de urbanism de astăzi a fost discutat un nou proiect propus pe respectivul teren de pe strada Observatorului, beneficiară fiind societatea Ramona&Oana Impex SRL . Deși pe teren a crescut vegetație și, fizic, proprietatea are pe ea copăcei și iarbă, pe hârtie (cartea funciară) e “curți-construcții”, deci teren construibil. Regimul său juridic a fost lămurit între timp, mai ales după ce au apărut clarificările legislative privind terenurile curți-construcții care nu mai pot fi inventariate ca spații verzi prin PUG.

Plan Urbanistic Zonal (PUZ) a fost făcut de arhitectul Adrian Iancu care a realizat și o machetă a viitorului ansamblu imobiliar de pe strada Observatorului, pentru a-și susține propunerea de mobilare în fața comisiei de urbanism din care face parte. Pe terenul de peste 1,2 hectare s-au propus două blocuri cu câte zece etaje la stradă, despărțite de un spațiu verde de circa 3000 de metri pătrați. Viitorul ansamblu urmează să populeze zona cu circa 300 de noi apartamente. Propunerea a primit obiecții privind circulațiile și modul de asigurare a parcărilor de la arhitecți din comisie. De asemenea, primarul Emil Boc a afirmat că și-l dorea ca spațiu verde pentru cartier și oraș.

12767899_10153922540683398_1679962789_o

Potrivit arhitectului-șef al municipiului, Ligia Subțirică, proiectantul a prezentat trei variante pentru traficul la și dinspre noul ansamblu, inclusiv una cerută de arhitectul Șerban Țigănaș, membru în comisie, pentru zona de parcări. În final, PUZ-ul a fost avizat, cu mențiunea că, înainte să fie inclus pe ordinea de zi a Consiliul Local, urmează să primească avizul Serviciului de siguranța circulației al Primăriei la capitolul circulații, pe varianta optimă care să nu creeze probleme cu traficul și parcarea în viitorul ansamblu sau în vecinătățile sale. În ceea ce privește zona verde principală care deservește proiectul, aceasta a îndeplinit dorința primarului și va fi amenajată și donată primăriei, ca parc public de cartier, zonă sportivă și de joacă.

Arhitectul Adrian Iancu spune că, deocamdată, el se ocupă de procedura de avizare (PUZ-ul) și nu știe dacă va face și proiectarea viitorului ansamblu. Potrivit arhitectului, pe terenul care are peste 1 hectar sunt doi proprietari – unul cu un bloc în U (zece etaje la stradă și scăzând în trepte spre partea din spate a parcelei unde mai sunt blocuri de locuințe mai scunde), celălalt cu un bloc în trepte (zece etaje la stradă și trepte spre aceeași zonă, până la șase etaje). Cert este că între cele două blocuri este propus un spațiu verde de circa 3000 mp. “Acest spațiu verde va fi amenajat pe cheltuiala beneficiarului și transformat într-o grădină cu acces public. Ca să nu fie nicio îndoială sau dubiu, acesta va fi donat primăriei clujene”, a explicat Iancu, pentru Actualdecluj.ro.

 

 

by -
1 2297

Turnurile „fantomă” aprobate în anii pre criză pe varianta Zorilor-Mănăștur revin la urbanism. Proiectanții cer, mai nou, Comisiei de Urbanism, să accepte o documentanție care să rezolve circulațiile pe strada Frunzișului, adică un sens giratoriu în curbă, fără de care trei urnuri cu 16 etaje cu locuințe n-ar putea să funcționeze. „Siguranța Cirulație este de acord”, explică Claudiu Botea de la Arhimar. „Cine-și asumă cu nume și prenume un sens giratoriu în curbă? Vreau să văd”, a simplificat discuția primarul Emil Boc. „Avizul de la siguranța circulației va veni înaintea Consiliul Local”, îi răspunde arhitectul Adrian Iancu procedura de urbanism după ce s-a erijat în susținător al proiectului de turnuri propus de societatea Napopark.

La momentul 2010, pe strada Frunzișului, administrația locală tăiase avize de urbanism pentru trei proiecte de turnuri-locuințe cu 10-16 etaje:

Napopark – trei turnuri pe un teren de 1,2 hectare situat în interiorul curbei de pe Frunzișului cu un număr de 362 de apartamente

Tower – trei turnuri de 16 etaje pe un teren de 1,3 hectare cu un număr de 220 de locuințe.

Gamla Rose – trei turnuri de zece etaje pe un teren de 1,8 hectare cu un numră de 350-380 de apartamente.

Deci o încărcare a zonei cu cel puțin 900 de mașini. Nici unul dintre aceste proiecte nu a fost edificat.

Acum, proiectanții de la Arhimar au venit la Comisia de Urbanism a primăriei cu un proiect dezvoltat pe societatea Napopark pe un teren de aproape 6 hectare pe strada Frunzișului unde urmează să se amenajeze trei turnuri cu 16 nivele. Vorbim de un proiect care are două Hotărâri de Consiliu în ultimii 7-8 ani prin care s-a dat undă verde proiectului, întâi cu un pod denivelat care să rezolve circulația în zonă, apoi cu un sens giratoriu la jumătatea străzii Frunzișului, soluții care urmau să rezolve circulațiile noului ansamblu. În martie 2015 proiectanții spun că niciuna dintre aceste variante nu este fezabilă și cer aviz pentru un sens giratoriu în curba de pe strada Frunzișului. „Cerem o modificare a Planului Urbanistic Zonal aprobat în 2012 și anume modificare sensului giratoriu propus și mutarea lui mai sus pe strada Frunzișului, în curbă. Proiectul este al societății Napopark pe un teren de 5,9 hectare. Am corelat proiectul cu drumul ocolitor de sud propus în noul Plan Urbanistic General. Pentru acesta se va ceva o suprafață de 4907 mp iar alți 1750 mp se vor ceda pentru regularizarea străzii Frunzișului și amenajarea sensului giratoriu. Indiții de ocupare sunt 2 și 30%. Sunt prevăzute locuințe, servicii și un magazin. Siguranța Cirulație este de acord”, a explicat arhitectul Caludiu Botea.

„Va rezolva un loc foarte problematic al Clujului”, îi ridică mingea la fileu arhitectul Adrian Iancu, membru în Comisia de Urbanism a primăriei.

ctatu

Pai și avizul pentru sensul giratoriu?

„Pe asta nou vreu să-l văd. Cine-și asumă cu nume și prenume un sens giratoriu în curbă?”, spune primarul Emil Boc.

„Înainte de Consiliul Local va fi obținut avizul”, îi expune Iancu practica de urbanism în astfel de situații.

„Păi întâi punem pasărea pe turn? Fără să știm cum va fi circulația ăn zona aia. Întâi sensul giratoriu era la mijloc. Eu circul pe acolo. O să se blocheze totul”, remarcă primarul, nu înainte de a lăuda faptul că proiectul se corelează cu centura de sud a orașului, pe care primăria o dorește, dar nu are un orizont de timp și unul de finanțare a proiectului.

„Fără sens giratoriu nou nu se poate face proiectul”, vine argumentul proiectantului.

„A fost o râpă acolo pe Frunzișului, umplută de gunoaie. Nu știi cât trebuie să sapi ca să faci ceva bun acolo. Oameni buni, veniți cu circulația. Să văd experimental cum funcționează, dincolo de dimensiunea urmană. Să nu mai vorbim de celelate studii, geo pentru că acolo e o zonă cu probleme”, continuă primarul.

În discuție intervine vecinul din curbă care deține o hală în zonă. El spune că există teren excendentar în zonă, că trebuie rezolvată problemele de proprietate. Și mai cere să de facă un spațiu verde cu vedere la proprietatea sa.

„Dacă aveți terenul din 2002, de ce n-ați făcut dumeavoastră spațiu verde”, îl șicanează arhitectul Adrian Iancu.

„Am pus gard verde dar nu crește”, vine replica vecinului.

Discuția se mută pe proiectul de turnuri aprobat în trecut. Aflăm că societatea Gamla Rose (vechiul beneficiar al proeictului) nu mai există și acum e Napopark. În 2012 acesteia i s-a aprobat turnuri cu 16 etaje și un magazin mai mare care urma să fie operat de Kaufland. Acum, se va face un magazin mai mic care să fie operat de Lidl, iar turnurile rămând la fel.

Păi și cine merge la magazin. “Eu nu m-aș duce”

„Și cum construiți acolo? Sincer sa fiu nu m-aș duce la magazinul ala, deși eu stau în Zorilor”, sintetizează primarul.

Aflăm că există un studiu din 2007 și că se vor construi turnurile pe piloți forați. Apoi, că mai comportă o problemă proiectul. Se învecinează la nord cu cimitirul. Așa că are nevoie să păstreze o distanță de 50 de metri față de acesta. Cea propusă e de 14 metri.

Păi și distanța față de cimitir?

„S-a făcut un studiu de impact. E la primărie la Direcția Tehnică și nu se mai impun distanțele de 50 de metri. Ordinul nr. 856 al Ministrul Sănătății, modificat, impune distanțele de 50 de metri dacă nu există studiu de impact. Pentru că este o chestiune legată de apele subterane ca să nu se scurgă din zona mormintelor și să contamineze zonele de locuit. Dar dacă există studiu de impact, distanțele pot fi modificate”, intervine ahitectul Adrian Iancu.

„Măi, vă atrag atenția că avem antecedente”, subliniază primarul. Aceasta în contextul în care există sentințe definitive care obligă primăria să strămute mai multe morminte din Cimitirul Grădini Mănăștur aflat în zona Frunzișului, sentințe pe care administrația locală dorește să le desființeze la CEDO.

„Ți-ar plăce să stai acolo, la 14 metri de cimitir”, introduce primarul „bunul simț” în discuțiile comisiei de urbanism.

„O perdea verde pe colț, cu cimitirul”, sintetizează arhitectul Adrian Iancu.

Păi, și…A cui e proiectul?

Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului și Urbanism (CTATU) nu a spus nici că avizează nici că nu avizează documentanția propusă de Arhimar pentru Napopark. Surse din administrație ne-au informat că „miza” proietului este una mare, mai ales că în acesta este de implicat și un consilier local în exercițiu.
Propunerea celor de la Arhimar a fost judecată doar de un singur arhitect-consultant prezenta la ședința CTATU din 24 martie. Adică Adrian Iancu. Ceilalți trei membri arhitecți au lipsit. În schimb a fost prezent viceprimarul Gheorghe Șurubaru, în afară de edilul Emil Boc și arhitectul-șef Ligia Subțirică plus șeful Direcția de Urbanism, Corina Ciuban. La comisie au mai fost prezenți și șefi din cadrul respectivei direcții, plus consilieri, posibil în calitate de orservatori de vreme ce ei nu fac parte din comisia constituită prin hotărâre de Consiliul Local în 2008.

Amintim că în 2010, când s-a mai luat în discuție proiectul Napopark, arhitecți din CTATU (Șerban Țigănaș sau EUgen Pănescu) au pus la îndoială fezabilitatea unor turnuri pe strada Frunzișului.

Foto: Mihai Hendea

by -
3 960

Nici n-a trecut o lună de la aprobare că noul PUG a fost și trântit de același for care l-a votat. Din șapte plângeri prealabile formulate împotriva noului Plan Urbanistic General (PUG) votat în luna decembrie, cinci au fost admise. Așa că PUG-ul trebuie modificat, printr-o hotărâre de Consiliu Local care să cuprindă cererile proprietarilor de terenuri nemulțumiți. Comisia de urbanism a consilierilor a propus menținerea PUG-ului așa cum a fost adoptat iar trei membri ai comisiei (plus încă doi colegi din UDMR) au fost singurii care au votat așa cum a propus Direcía de Urbanism a primăriei, pentru respingerea plângerilor prealabile. „Facem praf PUG-ul” a intervenit primarul Boc după marea trădare. Și a promis o ședință separată pentru repararea greșelilor și pentru asumarea unor principii.

Proprietarii de terenuri s-au întors împotriva noul PUG și au formulat plângeri prealabile pentru că proprietățile lor au fost încadrate: ca zonă verde (în loc de zonă de expoziții, cu posibilitatea de a fi modificată prin PUZ pentru construcți de locuințe, trei plângeri prealabile pentru zona Pepinierei Becaș și a străzii L. S. Bulandra unde primăria vrea să facă un parc), ca zonă de urbanizare (două plângeri de la fostul arhitect-șef Adrian Iancu și una de la beneficiarul unui PUZ din Făget reprezentat de un avocat mebru PNL, Ciprian Păun care dacă nu construiau timp de 18 luni, trebuiau să facă un nou PUZ) și ca zonă de servitute pentru centura ocolitoare de sud (terenul profesorului Ioan Vereșiu din Borhanci, rupt în două de culoarul centurii în noul PUG.

Toți proprietarii și-au luat avocați și au cerut în primă fază modificarea PUG-ului, în ceea ce privește proprietățile lor. În caz contrar au amenințat că vor târî noile reglementări de construire în oraș în instanțe.

Așa că și consilierii locali s-au întors împotriva noului PUG, însă discreționar. Când au votat PUG-ul, cunoșteau pozițiile proprietarilor de terenuri care au formulat plângeri prelabile, însă nu au ținut cont de dorințele lor. Acum s-au răzgândit și au spus da pentru modificarea noul PUG. Explicația pe surse: mulți consilieri au interese sau sunt conectați la interese imobiliare, dar sunt și presiuni foarte mari. 

Din cele șapte plângeri prealabile au fost admise cele ale lui Adrian Iancu, cele ale proprietarului din Făget (care are PUZ realizat împreună cu celebrul Cătălin Baba și avocat pe colegul consilierului Radu Moisin), cele ale lui Vereșiu dar și una dintre plângerile formulate de unul dintre proprietarii de terenuri din zona pepinierei Becaș. Acest vot pune în pericol parcul pe care primăria dorește să-l realizeze în zona Cartodromului din Gheorgheni,

Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică a intervenit în cadrul ședinței și le-a semnalat consilierilor că au votat o dată pentru modificarea PUG-ului și apoi împotriva modificării în cazul a două spețe care vizau terenuri din aceeași zonă. „N-avem ce să facem, Consiliul Local e suveran, chiar dacă este inconsecvent”, a concluzionat prospăt președintele de ședință Csoma Botond.

“Viața e un meci la categoria grea/Cea mai bună lovitură  rămâne eschiva”

Comisia de urbanism a consilierilor a propus în cadrul ședinței menținerea hotărârii prin care s-a aprobat noul PUG și implicit respingerea tuturor plângerilor prealabile. La vot, însă, punctul de vedere al comisiei nu a mai fost susținut. Consilierii au dat-o în abțineri, au votat împotriva PUG-ului s-au s-au eschivat că de fapt n-au prea înțeles ce votează sau că nu au primit materialul la timp ca să-l studieze. Trei (Ovidiu Florian, Radu Rațiu și Olah Emese) din cei patru consilieri din comisia de urbanism au votat pentru ca PUG-ul să rămână în forma actuală. Consilierul PSD Gabriel Oniga s-a abținut și a făcut front cu grupul politic din Consiliul Local. Au mai votat la fel și consilierii UDMR Csoma Botond sau Gered Imre.

Când ni se prezintă astfel de informări, ele trebuie să fie complete, să avem și hotărâri anterioare, cu planșe și toate informațiile, că să știm ce votăm”, a subliniat consilierul PNL Doru Stoica.

„Pe viitor, este nevoie de o informare venită de la urbanism care să ne spună care e starea și cum ne raportăm. Una din care să înțelegem exact. Așa că, doamna arhitect-șef să nu vă mire rezulatul votului în condițiile actuale”, a spus și liderul consilierilor PSD, Claudia Anastase.

Propun pentru viitoarele plângeri nu să votam împortivă sau pentru, dar propun să existe o grupare a spețelor pe care sa se facă informarea, ca să nu mai avem două terenuri în aceeași zonă, tratate diferit”, a cerut consilierul PNL Ovidiu Florian.

Boc: există riscul să facem praf PUG-ul

Primarul Emil Boc a ținut să intervină după votul contradictoriu dat de consilierii din propriul său partid. Este una dintre puținele situații în care aparatul de vot l-a înșelat, mai ales că el a anunțat ca prioritatea parcul primăriei din Gherogheni. Iar majoritatea sa din Consiliul Local s-a dovedit foarte frageă. Edilul a spus că va convoca o ședință dedicată subiectui PUG și plângerilor prealabile, despre care susține că se vor mai formula. „Trebuie să le punem pe teme comune aceste cereri ale cetățenilor și să invităm și proiectanții PUG. Există riscul așa cum s-a întâmplat astăzi, să facem praf PUG-ul. Este nevoie să stabilim niște principii și dacă se încadrează cerile în ele, să fie promovate. Trebuie să fie o temă în fiecare lună, sau o dată la două luni în comisia de urbanism. Atfel riscăm că aruncăm și copilul cu apa din covată și să compromitem actualul PUG. Nu vreau să facem discriminări ci să acordăm tuturor tratament egal. Să avem principii, nu cazuri în vigoare”, a încheiat primarul.

 

 

 

Proprietar de terenuri, arhitectul Adrian Iancu atacă noul Plan Urbanistic General aprobat de primăria pentru care este consultant în comisia de urbanism. Iancu este nemulțumi că terenurile sale care au făcut obiectul unui Plan Urbanistic Zonal din 2004 sunt acum introduse într-o zonă de urbanizare, cu obligația celor care construiesc să cedeze teren pentru lărgirea străzii Borhanci și pentru realizarea unor zone verzi, dacă nu construiesc în termen de 18 luni ceea ce se prevede în documentația deja aprobată. Iancu nu e singurul nemulțumit care vrea să atace și să anuleze parțial noul PUG, formulând deja două plângeri prealabile. Alți cinci proprietari de terenuri au făcut aceleași demersuri. Toate plângerile prealabile vor fi discutate de consilierii locali la ședința de joi.

 

Dacă primăria nu îi lasă terenurile ca zonă de locuințe colective mici cu maxim șase apartamente, fostul arhitect-șef al municipiului, Adrian Iancu, reprezentat de avocatul Ioana Crina Ciocian va ataca în instanță atât faza trei a noul Plan Urbanistic General (aprobată la începutul lunii decembrie) cât și întrega documentația aprobată de Consiliul Local la ultima ședință din 2015.

Iancu este proprietarul mai multor parcele de teren care fac parte dintr-un Plan Urbanistic Zonal – Borhanci Sud aprobat de primăriei în august 2004. Arhitectul nu stipulează perioada de valabilitate a respectivei documentații, dar nici suprafața de teren care a făcut obiectul său sau suprafața de teren a cărui proprietar este. Pentru toate PUZ-urile aprobate anterior noului PUG primăria a stabilit ca perioadă de valabilitate 18 luni, după care terenurile se vor supune reglementărilor din noua documentație de urbanism.

Arhitectul spune că după aprobarea PUZ-ului Borhanci Sud, terenul a fost comasat, apoi reparcelat și dezmembrat, inclusiv pentru drum, dar și revândut. Pe o parte din acest teren s-au construit case (documentația este pentru locuințe cu minim 6 apartamente), iar pe o parte nu s-a construit nimic. Deci, concluzionează Iancu, trenul face parte dintr-o zonă constituită și nu din una de urbanizare. În noul PUG, parte din terenul care face obiectul PUZ-ului apare ca făcând parte din Ulid, adică zona de urbanizare unde cei care dețin proprietăți și vor să construiască trebuie să realizeze un nou PUZ (dacă nu construiesc înaintatea termenului de 18 luni fixat de primărie pentru valabilitatea repectivei documentații), trebuie să rezerve o zonă verde care să deservească noile construcții, dar și să cedeze o suprafață de teren pentru lărgirea străzii Borhanci de la un profil de 12 metri la 18 metri. Aceste cerințe fac multe dintre parcelele pe care le deține, neconstruibile, arată arhitectul. El argumentează că PUZ-ul din 2004 a produs efecte și de aceea el trebuia să fie preluat în noul PUG. Arhitectul mai acuză executivul primăriei de rea credință întrucât a omis să informeze Consiliul Local asupra primei sale plângeri prealabile înainte de a vota intrarea în vigoare a noul PUG. Direcția de urbanism a primăriei susține că având în vedere că prima dintre plângerile prealabile a fost depusă în 18 decembrie, nu a fost timp suficient pentru redactarea unui răspuns, mai ales că ultima ședință a forului local a avut loc în 22 decembrie. Dacă nu se va modifica PUG-ul pentru el, amenință că va continua cu procesul în instanță, atrăgând atenția că răspunderea este a primarului dar și a șefilor Direcției de Urbanism a primăriei, inclusiv a arhitectului-șef pentru că a recomandat Consiliul Local să voteze o hotărâre nelegală. Mai mult, în cazul lărgirii străzii Borhanci, Iancu o consideră nejustificată adăugând că profilul de 12 metri actual este suficient derulării coeerente a traficului.

În schimb, Direcția de Urbanism arată că noul PUG stipulează zona încadrată în PUZ-ul Borhanci Sud ca o zonă de urbanizare – locuințe cu regim redus de înălțime dispuse pe un parcelar de rip urban, dar că această nouă reglementare nu se aplică decât după trecerea celor 18 luni de valabilitate a PUZ-ului. „Primăria municipiului nu are competența de a modifica încadrarea funcțională a zonelor/parcelelor în documentația Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului. Este competența proiectantului să propună soluții urbanistice prin documentația pe care o întocmește și a Consiliul Local să o aprobe. Considerăm firesc să fie stabilit un termen de valabilitate pentru documentațiile aprobate anterior aprobării PUG, iar după expirarea acestui termen documentațiile să fie revizuite”, arată Direcția de Urbanism a primăriei sub semnătura arhitectului-șef Ligia Subțirică și a directorului Corina Ciuban.

Cele două plângeri prealabile formulate de arhitectul Adrian Iancu împotriva noul PUG vor fi discutate de consilierii locali la ședința din 29 februarie.

Iancu face parte din Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului și Urbanism a primăriei, dar a făcut parte și din comisia de recepție a noului PUG. El a refuzat să semneze recepția arătând într-o adresă că tot PUG-ul (planșe și regulament) este nelegal. Șeful de proiect al noul PUG a demontat public criticile lui Iancu.

VEZI AICI SCANDALUL

AMR 5 pentru noul PUG. Adrian versus Adrian, episodul II: şeful de proiect PUG răspunde atacurilor fostului arhitect-şef

pug plansa

Baba, Făgetul și urbanizarea

O problemă similară cu cea a lui Iancu o are și Ioan Neag, însă cu un PUZ de pe strada Făgetului aprobat în 2007 pentru construirea de case de vacanță. Neag este reprezentat de avocatul Ciprian Păun. Beneficiar al PUZ-ului din 2007 este alături de Neag și Cătălin Baba, decan la Facultatea de Științe Politice și fost șef de cancelarie în timpul mandatului de prim ministru a primarului Emil Boc. Proprietarul de terenuri se plânge că prin noul PUG terenul său apare ca zonă de urbanizare și că, pentru a construi, trebuie să realizeze o nouă documentație de urbanism pe toată suprafața pădurii Făget, ceea ce reprezintă un abuz din partea primăriei. Direcția de urbanism a primăriei îl contrazice și explică că PUZ-ul din 2007 mai este valabil încă 18 luni, iar după această perioadă este normal să fie revizuit, pentru că există situații în care astfel de documentații nu au fost respectate integral, au reglementări insuficiente care sunt în contradicție cu viziunea de dezvoltare actuală a municipiului. „Va fi necesară doar revizuirea documentației PUZ, după încetarea valabilității acesteia, ținând cont de situația existentă la momentul respectiv și eventuale servituți instituite prin PUG”, arată Direcția de Urbanism a primăriei.

Profesorul Vereșiu și centura lui Iisus-Boc

Nu sunt singurele plângeri prealabile formulate prin care se cere revocarea parțială a noului PUG și modificarea încadrării unor terenuri deținute de proprietari privați. Pe ordinea de zi a ședinței ordinare din 29 februarie mai sunt alte patru plângeri prealabile. Una de la Ioan Andrei Vereșiu căruia noul Plan Urbanistic General i-a trasat centura de ocolire (Mănăștur-Someșeni) prin mijlocul terenului de 5 hectare pe care îl deține în zona Borhanci. Chiar dacă are o sentință definitivă prin care a anulat ultimul plan de urbanism (PUZ modificator) aprobat de Consiliul Local prin Hotărâre în 2007. PUG-ul nou n-a ținut cont de hotărârea instanței, deși e una definitivă și irevocabilă. El a mai fost prezent la ședința Consiliul Local de la începutul lunii decembrie și este cel care i-a reproșat primarului că vorbește ca Iisus, însă nu se însoțește și de fapte. Primarul i-a promis că la momentul potrivit, când primăria va face centura, îl va despăgubi, însă proprietarul s-a declarat nemulțumit că nu există un orizont de timp ancorat în realitate. Vereșiu a anunțat că își va căuta din nou dreptatea în instanță, atacând noul PUG.

Pepiniera Becaș și viitorii despăgubiți

Au formulat plângeri prealabile și Radu Costin Bordea, Zeciu Roxana Livia și Bordea Mihaela prin avocat Stanca Ioana Alina, dar și Jakab Gyorgy Sandor și alții prin avocat Ioana Crina Ciocian. Toate aceste trei plângeri au legătură cu terenurile de pe strada L. Sturza Bulandra deținute de respectivii semnatari ai plângerilor care în noul PUG devin zonă verde neconstruibilă. Cetățenii nemulțumiți au arătat și la ședința din luna decembrie că aceste terenuri din zona pepinierei Becaș erau parțial zona verde parțial CB5 (centru de conferințe și expoziție internațională), iar administrația locală le-a eliberat cerificate de urbanism în care le explicat că pot modifica încadararea într-una de locuințe colective (L3C) dacă realizează un PUZ. Acum, noul PUG i-a privat de acest drept. Oficialii primăriei le-au promis respectivilor proprietari de terenuri că primăria va face un inventar al proprietăților deținute de ei și va analiza posibilitatea cumpărării acestora, o primă discuție pe subiect fiind fixată în luna februarie 2015.

Politica în procesele împotriva noului PUG

Fostul șef de proiect al noul PUG, arh. Adrian Borda susținea că proiectanții își vor asuma împreună cu Consiliul Local răspunderea pentru noua documentația de urbanism care reglementează modul de construire în oraș, în cazul în care aceasta va fi atacată în instanță. „Vom merge și noi alături de primărie și vom explica fiecare dintre reglementări”, explica Borda.