Ședință operativă la Urbanism. Patru membri din comisie au avut proiecte pe ordinea de zi. Primarul Boc n-a mai ținut pilde, dar a pus la îndoială deciziile pe care le iau la Cluj specialiștii din Comisia de Monumente, amintind de hotărârea lor recentă care a lăsat o statuie importantă din oraș fără soclu

Comisia de urbanism a Primăriei a dat undă verde mai multor investiții importante în cartierele Clujului la ședința din 20 martie. A fost epuizată în două ore o ordine de zi cu 11 proiecte, dintre care două au fost făcute de biroul Arhimar, două (pentru construirea a două locuințe unifamiliale pe strada Wolfgang Goethe, aprobate la pachet) de către arhitectul Cristian Rus, iar alte patru au aparținut birourilor a patru arhitecți membri în comisie (Voicu Bozac, Sorin Scripcariu, Adrian Iancu și Vlad Negru). Un singur proiect, de amenajare a unei mansarde într-un pod existent (detalii despre proiect), nu a fost aprobat, având în vedere că era vorba de o construcție situată într-o zonă de restructurare a orașului.

Primarul Emil Boc, cel care conduce comisia, s-a abținut de la pildele, sfaturile și poruncile pe care le dă de obicei arhitecților din comisie înainte ca aceștia să analizeze public proiectele. Primarul a făcut comentarii despre cutremurul din Târgu Jiu (de 4,6 pe scara Richeter) resimțit și la Cluj, chiar în timpul ședinței, spunând că atât de importanți sunt membrii din comisie încât și cutremurele se sincronizează cu aceștia atunci când lucrează. Cu prilejul discutării unui alt proiect de pe ordinea de zi (extinderea hotelului Radisson Blu din centrul orașului), primarul a mai pus la îndoială competențele și deciziile pe care cei din Comisia de Monumente le iau în Cluj, amintind de faptul că aceștia au fost cei care au lăsat statuia Școala Ardeleană din fața UBB Cluj fără soclu, în proiectul de amenjare a zonei Kogălniceanu. Pe parcursul ședințe l-a mai făcut „comentator de serviciu” pe arhitectul Adrian Iancu, acesta intervenind în discuții atunci când Boc invita specialiștii să își spună punctul de vedere și nimeni nu se prea înghesuia să o facă.

Pe ordinea de zi a ședinței (cu 11 puncte) au fost incluse și 4 proiecte ale birourilor de proiectare deținute de patru dintre arhitecții membri ai comisiei. Toate au fost aprobate. La discuțiile din comisie a trei dintre acestea a participat și primarul Emil Boc. La celălalt, ședința a fost condusă de viceprimarul Dan Tarcea.

Proiectul pentru construirea unui imobil mixt, locuire și comerț, pe strada George Coșbuc (respins la ședința comisiei de urbanism din noiembrie 2021) inițiat de soții Nicolae și Daniela Petri, cei care controlează societatea de construcții Diferit, la care a lucrat atât biroul arhitectului Sorin Scripcariu, membru în comisie, cât și biroul arhitectului Arnold Makalik a primit avizul. De altfel, arhitectul șef Daniel Pop a ținut să spună că proiectul fusese avizat în principiu, doar că nu a fost lămurită modalitatea de calcul a indicatorilor urbanistici. Avocata Milena Nistorescu a fost cea care a lămurit comisia (Detalii, AICI). Pe o parcelă de 1990 metri pătrați s-a propus o clădire cu două niveluri de subsol, parter (comerț/servicii) două etaje și mansardă/etaj retras (cu 34 de apartamente), construcție pentru care se propun 49 de locuri de parcare, cu rampă, în subsolul clădirii, dar și 34 de locuri de parcare pentru biciclete. Un vecin al construcției a mai adus obiecții legate de configurarea subsolurilor, obiecțiile acestuia urmând să fie lămurite în comisia operativă. Din comisie au mai venit întrebări legate de taluzul prevăzut în proiect pentru asigurarea iluminării spațiilor de depozitare prevăzute la subsol, însă avocata Milena Nistorescu a tranșat că nu orice temeri ale vecinilor că s-ar construi apartamente în subsol sunt adevărate, dar și că acestea nu ar trebui să guverneze deciziile comisiei.

Vezi și: Sedința vecinilor. Mai multe proiecte prin care se cereau derogări de construire în mai multe zone din Cluj-Napoca au fost respinse de comisia de urbanism a Primăriei

A primit avizul și un proiect apropus de biroul MCUB, a arhitectului Voicu Bozac, membru în comisie, pentru parcelarea unui teren de peste 4600 de metri pătrați, de pe strada Grigore Ignat 16-16A, unde există deja construită o locuință unifamilială, în vederea edificării a trei locuințe cu câte două unități locative. Viitoarele construcții urmează să fie deservite de parcele de peste 730 de metri pătrați, de o stradă nouă înfundată cu profil de 7 metri despre care arhitecta Cristina Albu, care a prezentat proiectul, a arătat că există posibilitatea prelungirii, spre strada Pripor, o dată cu dezvoltarea zonei. În faza de consultare publică, vecini din zonă, după cum a arătat arhitecta Andreea Mureșan, șefa Serviciului de Strategii Urbane, au cerut reducerea zonei de construibilitatea a parcelor unde deja există locuința construită, dar și un gard opac, o dată cu demararea viitorului șantier. Arhitectul șef, Daniel Pop, s-a interesat ce se va întâmpla cu terenul prevăzut pentru lărgirea străzii Căpitan Grigore Ignat, la profilul din PUG. Proiectanții l-au informat că terenul nu va fi donat Primăriei, însă va fi dezmembrat cu destinația de drum, motiv pentru care s-a cerut amenajarea sa. Primarul Emil Boc era gata-gata să ceară asfaltarea străzii noi care va deservi construcțiile, însă s-a oprit la timp, după ce specialiștii Primăriei l-au informat că este o stradă privată, care va deservi viitorii locuitori.

Discutat în a doua parte a ședinței, proiectul propus de biroul Trans Form al arhitectului Vlad Negru, membru în comisie, pentru edificarea unor imbile mixte în cartierul Bună Ziua, plus o grădiniță, a fost și acesta avizat. Proiectul urmează să fie dezvoltat pe două parcele rămase încă neconstruite în ansamblul  Bonjour Residence pe una dintre ele fiind propuse în trecut o școală, iar pe cealaltă o clădire de birouri parter și 9 etaje. Acum, intenția beneficiarului, Elit Grup (firma de dezvoltări imobiliare a omului de afaceri Chimu Căpușan), este de a construi două corpuri de clădire la strada Bună Ziua (două subsoluri, demisol, parter, 5 etaje plus etaje tehnic), având în vedere că parcela e grevată de un drept de servitute, cu funcțiuni comerciale, medicale și birouri. Clădirile propuse vor fi înierbate, iar pe acoperișul clinicii medicale ar urma să fie amenajată o terasă de alimentație publică. Imobilul va dispune de 131 de locuri de parcare auto și 108 locuri de parcare pentru biciclete. De asemenea, pe parcela mai mică înspre strada Mozart, proiectanții au propus un parc de 698 de mp și au rezervat o altă parcelă de peste 1600 de metri pătrați pentru construirea unei creșe. În documentație, proiectanții au arătat intenția beneficiarului de a dona primăriei părculețul și terenul pentru creșă. La discuțiile din comisie, unde proiectul a fost prezentat de arhitectul Raul Dadeș din cadrul biroului Tras Form, șefa Serviciului de Strategii Urbane al Primăriei, Andreea Mureșan a cerut, având în vedere că deja în Bună Ziua același birou de proiectare are aprobat un proiect în cadrul căruia se va amenaja un parc public de 5000 de mp în zona Lidl, să renunțe la mica zonă verde și să creeze o parcelă mult mai generoasă pentru creșa publică care și-ar putea mări capacitatea. Proiectanții au agreat propunerea. Arhitectul Dan Domșa din comisie a mai acuzat problemele de trafic din zona Bună Ziua unde, mai nou, se produc foarte multe accidente, însă viceprimarul Dan Tarcea l-a liniștit arătând că Primăria are în plan să creeze o legătură între strada Mozart și strada Nicolae Drăgan, arătând că deja se lucrează la acest proiect. Dan Tarcea a mai cerut proiectanților ca prelungirea străzii interioare din ansamblul imobiliar, care acum are profil de 11 metri, să preia unul unul dintre profilele din PUG (12 metri, 16 metri etc), arătând că astfel de străzi și profile, cum s-au amenajat în Bună Ziua, nu există în biblia urbanismului din Cluj-Napoca. De asemenea, proiectanții au mai fost avertizați că, ca să se autorizeze proiectul, partea care aduce trafic (birourile) trebuie să reprezinte sub 30%. Proiectanții au confirmat că aceasta reprezintă 21% din proiect.

Biroul Arhimobil al arhitectului Adrian Iancu a propus o modificare a proiectului deja autorizat pe malul lacului din Gheorgheni, pe strada Sarmizegetusa, al căruit beneficiar este Alexandru, fiul Nicoletei Neag, cea care e cunoscută în Cluj-Napoca că primește avizele pentru proiecte în zone despre care alți investitori nici nu ar visă să dezvolte proiecte imobiliare. Prin documentația nouă, intenția beneficiarului a fost să mute locurile de parcare de pe parcelă, pe un alt teren din zonă (ocupat de o casă care se va demola), unde ar urma să fie construit un parking automatizat, pe schelă (cu o capacitate de 16 mașini) care să deverseadcă imobilul de locuințe deja avizat pe strada Sarmisegetusa. În cadrul ședinței, a fost prezentă și o proprietară de teren din zonă care a cerut lămuriri cu privire la viitorul parking, arâtând că și ea are în plan să construiască o unitate medicală pe teren și nu vrea să fie afectată de poluare sau traficul generat de viitoarea parcare. Arhitectul șef Daniel Pop și viceprimarul Dan Tarcea au lămurit-o că totul va fi în ordine, că proiectul respectă regulementul, dar și că o astfel de construcție generează mai puțină poluare și tafic decât dacă pe parcela respectivă s-ar fi construit altceva.

Vezi și: Arhitectul Iancu deschide era birourilor și cafenelelor pe malul neconstruit al lacului din Gheorgheni

Biroul Arhimar a avut două proiecte pe ordinea de zi a ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei din 20 martie. Ambele au fost deja anunțate în presă de beneficiarii lor. Ambele au primit avizul favorabil al comisiei.

Unul viza extiderea Hotelului Radisson Blu de pe Aleea Stadion din Cluj cu un nou corp de clădire de sticlă (cu 9 etaje), aplasat spre parcul central, funcțiune care urmează să asigure încă 25 de camere, dar și o zonă de restaurant și săli de conferințe. Dezvoltatorul, Winners First, a câștigat deja un proces cu Primăria Cluj-Napoca, prin care a schimbat încadrarea proprietății de peste 5600 de mp din zona Parcului Central prevăzută în noul PUG, în așa fel încât să poată construi noul corp ( din “zonă construită protejată; zonă verde – scuaruri, grădini, parcuri publice”, terenul a devenit  “zonă construită protejată; subzonă de activități economice cu caracter terțiar”). Față în față cu proiectul (avizat deja de Comisia de Urbanism a Județului cu mai bine de o săptămână în urmă, fiind vorba despre un proiect într-o zonă protejată a orașului), arhitectul șef al muncipiului și membri din comisie au mai cerut preluarea modelului de amenajare a zonei adiacente din Parcul Central sau o promenadă la Canalul Morii.

Celălalt proiect implica extinderea Clinicii Oncologice Medisprof pe Bulevardul Muncii. Deja beneficiarii anunțaseră public că vor să construiască o a doua unitate lângă clinica actuală, însă că aceasta va avea capacitatea dublă, fiind necesară o investiție de 12 milioane de euro. Proiectul a fost extrem de dezbătut, având în vedere că a fost nevoie de corelarea acceselor cu proiectul Centurii Metropolitane. Potrivit propunerii Arhimar, pe o parcelă de peste 2800 de metri pătrați de pe B-dul Muncii se va construi un centru de diagnostic și tratament cu 2 niveluri de subsol, parter, 2 etaje și 2 etaje retrae, cu o arie utilă de peste 7000 de metri pătrați, funcțiunea urmând să fie deservită de 89 de locuri de parcare, din care o mare parte vor fi amenajate în subsol. Proiectul urbanistic a fost însoțit și de o notă justificatică în care grupul Medisprof cere sprijinul Primăriei, arătând de ce vrea să investească tot în zona B-dul Muncii – DETALII. După ce primarul Emil Boc s-a interesat dacă proiectul a fost corelat cu cel al centurii metropolitane și a trecut în revistă faptul că deja Comisia de Trafic și-a dat avizul pentru documentație, investiția a primit avizul de urbanism.

A fost aprobat și proiect biroului arhitectului Mihai Schmidt pentru restructurarea unei parcele de pe strada Parcul Feroviarilor nr. 4-5 și construirea unui imobil mixt cu subsol, parter, două etaje și unul retras (comerț și locuințe). Proiectul fusese respins în noiembrie 2021 (vezi discuțiile – Sedința vecinilor. Mai multe proiecte prin care se cereau derogări de construire în mai multe zone din Cluj-Napoca au fost respinse de comisia de urbanism a Primăriei), proiectanții primind sarcina să îl modifice și să se înțeleagă cu vecinii nemulțumiți. De altfel, arhitectul Mihai Schmidt a arătat să s-a obținut un acord de la vecinii de la nr.3, umbriți de proiecte, că s-a redus amprenta clădirii, că fațada va rămâne neschimbată dar și că vor fi construite 15 apartamente. A intervenit și o altă vecină a căruit acord este necesat în faza de autorizare a proiectului, arătând că încă nu a primit toate planșele, așa cum arhitecții au promis. Arhitectul șef, Daniel Pop, a arătat că singura sa reținere este legată de faptul că viitoarea construcție umbrește proprietatea de la nr. 3, dar a arătat că acordul acestora pentru proiect, derogă respectiva problemă. A intervenit și arhitectul Voicu Bozac din comisie care a cerut modificare configurației etajului retras (paralel cu strada Parcul Feroviarilor) și o altă planimetrie pentru fațada vizibilă dinspre strada Anton Pan. Proiectanții au mai primit sarcina să configureze pe planșe și copacii propuși să fie plantați odată cu noua investiție. Proiectul a fost aprobat cu mențiunea că va fi verificată propunerea în comisia operativă și supusă atenției comisiei de estetică urbană la faza următoare.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.