Închide

Cu un magazin în Bună Ziua, arhitecții din comisia Primăriei au făcut pace între ei la finalul lui 2021

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - ian. 06, 2022 0 1041

Un proiect pentru schimbarea destinației unei clădiri  în care funcționează un service auto pe strada Becaș nr.40 în așa fel încât acesta să se extindă și să includă un magazin pentru comeț de proximitate dar și birouri a fost acceptat la ultima ședință a comisiei de urbanism a Primăriei din 2021. Documentația (PUZ instituire S_Et_Becaș) a fost inițiată de biroul Transform al arhitectului Vlad Negru, membru în comisie. Cu prilejul studiului, Negru a făcut și o radiografie a cartierului Bună Ziua despre care spune că a parcurs o dezvoltare de tip „tarla” care comportă multe corecții. După ce la alte ședințe, arhitectul Adrian Iancu l-a șicanat și i-a contestat proiectele, chiar asigurându-se că unele nu vor fi avizate, de această dată a ținut să spună în mod special că e de acord cu noua funcțiune propusă (comerț de proximitate) și a și lăudat proiectul.

 

Pe un teren de peste 1300 de mp e ocupat de o construcție parter plus două etaje de 211 mp pe , beneficiarul, Simiva SRL vrea să aducă un magazin Mega Image prin  extinderea și schimbarea destinației clădirii din locuințe și service auto în magazin la parter plus spații de birouri. În acest sens, biroul transform a iniția un PUZ pentru schimbarea destinției zonei studiate din UTR Liu în S_Et_Becaș – Subzonă de activități economice cu caracter terțiar situate în zone cu caracter rezidențial. „Se propune extinderea construcției existente la nivelul parterului, pentru amplasarea unui magazin Mega Image, care va ocupa tot nivelul acestuia. Schimbarea destinației spațiilor de peste parter, din locuire în birouri. Extinderea unei porțiuni a construcției (8,34 mp) pe toate nivelurile, pentru amplasarea unei case a liftului care să deservească toate nivelurile acesteia. Amenajări interioare și exterioare pentru funcțiunea nou propusă de la parter. Amplasarea unei firme luminoase pe fațadă și amplasarea unui totem în curtea construcției, spre strada Fagului”, arată proiectanții în memoriul tehnic.

Proiectul a fost discutat la ședința comisiei de urbanism a Primăriei din 29 decembrie 2021. Arhitectul Vlad Negru, membru în comisia de urbanism a arătat că prin proiect se  propune corelarea și continuarea amenajării zonei de intersecție a străzii Becaș cu strada Fagului și strada Arțarului, având o suprafață de cca 273.78 mp destinată implementării proiectului în curs de elaborare de către Primăria Cluj-Napoca. Respectiva suprafață se va rezerva ca servitute de utilitate publică, intersecția urmând să fie amenajată de municipalitate cu un sens giratoriu, după cum a arătat Vlad Negru.

Arhitecta Andreea Mureșan, șefa Serviciului de Strategii Urbane al Primăriei, s-a interesat dacă terenul va fi și donat municipalității, fiind informată de proiectant că el va fi doar configurat în CF cu destinația de drum, în așa fel încât municipalitatea să poată realiza planurile de lărgire a intersecției.

Arhitectul Adrian Iancu care l-a șicanat pe Negru cu alte prilejuri și i-a contestat proiectele la ședințele de urbanism, chiar asigurându-se că unele nu vor fi avizate, de această dată a ținut să spună expres că e de acord cu noua funcțiune propusă și a și lăudat proiectul. A forțat chiar realizarea sensului giratoriu, însă arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop n-a luat în calcul obiecția.

Biroul Transform al arhitectului Vald Negru a avut trei proiecte pe ordinea de zi a ședinței de urbanism din 5 octombrie. Unul dintre ele care viza amenajarea unui centru de agrement pentru copii în Făget a reușit să fie întors din drum pentru lămuriri suplimentare, după ce a fost contestat de arhitectul Adrian Iancu care a invocat „cursurile predate studenților” și practica de expert judiciar.

Detalii: Cum s-a raportat comisia de urbanism la proiectele unui coleg de comisie. „Două din trei v-au trecut, ar trebui să fiți mulțumit”

Arhitectul Marcel Crișan din comisie a arătat și el, ca riveran în cartier, că magazinele de comerț de proximitate sunt extrem de benefice în Bună Ziua. El a mai sugerat că funcțiunea merita demolarea clădirii existente și o construcție nouă, arătând că aceasta ar fi ca preț și mai puțin constisitoare ca o extindere. Negru a răspuns că opțiunea de extindere rămâne în picioare.

În final, proiectul a fost avizat de arhitectul șef al municipiului.

Bună Ziua, cartierul „TARLA”

În cadrul proiectului, Negru a făcut și o radiografie a cartierului Bună Ziua despre care a spus că e o dezvoltare de tip „tarla” care comportă extrem de multe corecții – la nivelul străzilor, serviciilor, spațiilor verzi etc.

„Evoluția cartierului Bună Ziua a fost determinată de structura funciară de tip agricol inițială. Fie că vorbim de sectoare cu locuire individuală sau colectivă mică cu loturi proprii, fie că vorbim de sectoare cu urbanism deschis, dezvoltarea se face în adâncime, perpendicular pe str. Bună Ziua, artera centrală care a stat la baza dezvoltării. Astfel au rezultat o serie de sectoare lungi, cu construcții înșirate în adâncime, fără puncte de reper, fără elemente de ierarhizare ale spațiului
urban. Analizând structura acceselor, se observă două disfuncții majore. Prima disfuncție constă în faptul că străzile private care se racordează la str. Bună Ziua nu sunt conectate la capete, rezultând niște fundături lungi de aproximativ 300 de metri.  A doua constă în geometria acestor străzi, respectiv în lățimea prea mică și razele de curbură prea mici la conectarea cu str. Bună Ziua. Cauzele acestor situații rezidă în perioada dinaintea anului 2009, perioadă în care modalitățile de intervenție ale autorității locale au fost foarte limitate – anul 2009 fiind momentul în care Legea 350/2001 a început să fie îmbunătățită radical. Un alt element
problematic este implementarea defectuoasă și parțială a PUZ-urilor anterioare anului 2009, respectiv neimplementarea condițiilor privind lățimea străzilor de acces. În prezent, se pot observa parcele care nu respectă lățimile stabilite prin PUZ-uri sau parcele din care s-a dezmembrat fâșia necesară lărgirii drumului, dar care nu a fost înscrisă în CF ca drum și care a rămas în interiorul împrejmuirilor locuințelor. Cartierul Bună Ziua s-a dezvoltat în ultimii 15 ani de-al lungul arterei omonime într-o modalitate tipică vidului legislativ din domeniul urbanismului anterior anului 2009 și a lipsei de previziune a PUG-urilor de generația a doua. Dezvoltarea pe un parcelar de tip agricol și din aproape în aproape a dus la o serie de disfuncții privind în special circulațiile în sistem ”cul-de-sac” foarte lungi și fără conexiuni între ele. Totodată lipsesc dotările publice ample necesare și o ierarhizare a spațiilor urbane”.

„Accesul în zona studiată este de pe strada Bună Ziua, devenită artera colectoare a cartierului. Acest lucru face ca în ciuda densității reduse, atât din punct de vedere al indicilor urbanistici cât și al densității populației, senzația să fie una de aglomerare și haos. Fiecare interacțiune legată de activitățile zilnice începe pe o străduță privată subdimensionată și impropriu amenajată și trece obligatoriu pe str. Bună Ziua. Sectoarele fără comunicare fizică între ele prelungesc excesiv și descurajează circulația pietonală interioară. Funcțiunile de proximitate se înșiră în singurele spații comerciale existente în zonă, de-a lungul străzii Bună Ziua, o ieșire la cumpărături fiind aproape imposibilă fără utilizarea autoturismului”

„Distribuția funcțiunilor și spațiile pe care le ocupă sunt o radiografie a istoriei urbanistice a cartierului. Putem citi cu claritate structura agricolă inițială. Indiferent de tipul de intervenție, dezoltarea se face pe adâncime, rezultând fundături lungi de aproximativ 300 m. Putem caracteriza dezvoltarea cartierului Bună Ziua ca una de ”tarla”.

„Funcțiunile sunt organizate linear, crescând astfel artificial traficul pe strada colectoare. Dotările de cartier sunt reduse ca număr și suprafață și grupate de-al lungul străzii Bună Ziua. Cu toate acestea, se remarcă în zona magazinului Lidl o grupare de funcțiuni mai importante, în această zonă existând premisa apariției unui centru de cartier. Gradul de ocupare a zonei cu fond construit şi aspecte calitative ale fondului construit. Analizând indicele POT, constatăm că acestea sunt scăzute, media general a ansamblului cartierului fiind de 21%, cu 35% mai scăzută față de maximul reglementat pentru locuirea individuală la nivel de PUG. Această medie are rol lămuritor cu privire la percepția publică a densității și înghesuielii excesive – cartierul nu este supra construit, spațiul public este subdimensionat și cu
alcătuiri neconforme, ca urmare a unor operațiuni cu scop speculativ. Cel mai adesea cei care se plâng de gradul de ocupare sunt chiar coproprietarii străzilor private în general, subdimensionate și care au eludat de multe ori punerea în aplicare a planurilor urbanistice zonale în baza cărora au construit. Analizând indicele CUT, constatăm că în afară de trei sectoare, acesta este foarte scăzut, media cartierului fiind 0,72. Acest CUT general subunitar, ridică semne de întrebare privind utilizarea
rațională a terenului, a infrastructurii edilitare și de eficiență a serviciilor publice”.

„Datorită densității de populație relativ scăzute, edificarea în continuare a cartierului este necesară, pentru asigurarea masei critice necesare funcționării activităților de suport ale zonei – comerț, servicii medicale și personale, sport, etc. Cererea de spații comerciale din zonă este mai mare decât oferta existentă, astfel că se
preteză realizarea funcțiunii comerciale propuse prin P.U.Z”.

„Spațiul verde public lipsește în cartierul Bună Ziua. Dezvoltarea haotică a determinat apariția unei senzatii de aglomerare în cartier, deși densitatea generală este relativ scăzută. Aparenta aglomerare prezentă în presă și discuțiile cu cetățenii este dată nu atât de ocuparea în sine cât de dimensionarea și organizarea spațiilor comune. Gradul slab de finisare și organizare a acestora este dat în principal de faptul că aceste spații sunt proprietate privată. Un demers pozitiv și de pionerat la nivel național a fost făcut de către autoritatea publică locală începând cu anul 2018, privind indentificarea unor zone ample pentru realizarea unui parc, în zona pârâului Borhanci, demers care va trebui susținut și prin documentațiile de urbanism la inițiativă privată care să prevadă spații verzi care împreună vor putea alcătui un sistem verde la nivelul cartierului”

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.