Închide

Primarul Boc a aprobat din pix apartamente lângă calea ferată în blocuri cu 8 etaje pe noul bulevard de trafic anunțat în oraș – Pod Oașului-Răsăritului-Câmpul Painii-Pod Ira

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mart. 02, 2021 4 1753

Un proiect de birouri și locuințe (peste 150 de apartamnete) al Nord Conforest din Grupul ACI propus în zona Fabricii de Zahăr- Câmpul Pâinii, pe o suprafață de aproape 1 hectar, a fost avizat de primarul Emil Boc pe loc, chiar dacă mulți specialiști din comisie au arătat că nu au ce căuta locuințele lângă calea ferată sau că nu există bază legală pentru a oferi o densificare de genul celei cerute prin proiect, cu  atât de multe etaje. Cu o minge la fileu ridicată de arhitectul Adrian Iancu ca beneficiarii să investească pe partea de soluții de antifonare a apartamentelor, Boc a tăiat de pe planșe doar etajul retras, arătând că e o prostie și s-a făcut că nu pricepe sau aude celelalte argumente ale arhitecților din comisie, avizând investiția imobiliară. Proiectanții de la Atelier RVD, cei care s-au ocupat de proiect, au adus ca argument pentru regimul de înălțime dorit faptul că dau tonul de dezvoltare pe un nou bulevard de trafic anunțat în oraș de-a lungul căii ferate dar și deblochează proiectul Primăriei prin relocarea bisericii ordodoxe construite ilegal pe acest culoar, pe terenul viitorului ansamblu.

Proiectul Nord Conforest din zona Fabricii de Zahăr – Câmpul Pâinii a fost discutat în a doua jumătate a unei ședințe de urbanism din 16 februarie, care a durat peste 5 ore. Pe parcursul discuțiilor la respectivul punct, cu numărul 9 pe o ordine de zi cu 14 puncte, Emil Boc a părăsit ședința dar s-a reîntors ca să anunțe că avizează proiectul, că el nu mai trebuie să revină la ședința CTATU și că, pentru ultimele detalii, poate merge la comisia operativă. „E un proiect de mare amploare pentru Cluj si ne ajuta și pe noi în implementarea bulevardului de-a lungul căii ferate pentru care am inițiat deja PUZ-ul”, a motivat primarul Emil Boc.

La începutul discuțiilor, Boc s-a arătat interesat să știe dacă arhitectul Rareș Drăgan, cel care a susținut proiectul, mai e asistentul arhitectului Adrian Iancu (fost arhitect șef în 2005-2006 și membru în comisie de atunci) și mai activează la Universitate. Aflând că da, Boc l-a lăsat să susțină Planul Urbanistic Zonal pentru ansamblul de locuințe și birouri dorit pe parcele de aproape 1 hectar din zona Fabricii de Zahăr-Câmpul Pâinii-strada Ghioceilor deținută de Nord Conforest (societate din grupul de construcții ACI Cluj, deținut de frații Așchilean).

Drăgan a anunțat că prin ansamblul de 3 clădiri cu 8-9 niveluri propus dorește să dea tonul de dezvoltare pe noul Bulevard de trafic de-a lungul căii ferate și să ajute Primăria să-și deblocheze o relație tensionată cu biserica ortodoxă și comunitatea din zonă prin relocarea pe terenul din proiect a bisericii ilegale constuite pe acest coridor.

(biserica din cartierul Bulgaria edificată pe traseul rezervat în PUG pentru drumul rapid, cu profil de 16 metri, de-a lungul căii ferate)

Detalii despre proiectul bisericii:

Cartierul din Cluj unde preotul vrea să rescrie PUG-ul. Încurcă filosofia creștin-ortodoxă

Încă se fac și se și acceptă de primărie biserici fără autorizație de construire în Cluj-Napoca

Soarta bisericii ilegale din Bulgaria: nici dacă a promis Prea Sfinției Sale, primăria nu poate închide ochii în fața legii!

Drăgan a spus că biserica va fi mutată în centrul viitorului ansamblu imobiliar și că prin acesta va fi creată și o piațetă publică de mărimea Pieței Muzeului, chiar mai mare, că prin proiect sunt propuse spații comerciale, servicii și birouri dar și locuințe, că noile clădiri vin să creeze un ritm pe un nou bulevard al orașului și că Primăria poate dezvolta legăturile pietonale din proiect prin inițierea unei axe verzi pietonale care să continue traseul fostei aducțiuni de căldură de la CUG, acum dezafectată.

În concret, pe parcela de aproape un hectar se propun clădiri cu 8 etaje, din care ultimul retras, două dintre ele unite de dotări și spații comerciale spre Biserică și piațeta nou propusă. În vecinătate, tot pe platforma Nord Conforest ocupată acum de construcții cu trei niveluri, există și un cămin de locuințe de serviciu, jumătate proprietatea beneficiarului, folosită ca locuințe de serviciu, jumătate vândute unor persoane fizice.

În fața proiectului, arhitecții din comisia de urbanism s-au arătat sceptici, mai ales că se propune locuire lângă calea ferată. Drăgan a contracarat obiecția arătând că se va moderniza traseul de cale ferată în proiectul trenului metropolitan. Fostul arhitect șef al orașului, Ligia Subțirică, i-a recomandat să o ia înaintea proiectului și să vină cu soluții de reducere a impactului căii ferate în zona proiectului prin investiții suportate de beneficiari.

Arhitecții din comisie au arătat că ansamblul propus e foarte înalt comparativ cu tot ce există în zonă și că, chiar și în contextul în care se mută biserica în cadrul ansamblului și se deblochează proiectul Primăriei, tot e prea mult. „Noi facem un gest important și relocăm comunitatea ortodoxă în cadrul ansamblului. Dăm ca să primim în schimb o formulă de densificare”, a arătat Drăgan punctele de plecare pentru negocierea urbanistică în cazul acestui proiect.

O minge la fileu a fost ridicată de arhitectul Adrian Iancu, care a recunoscut că problema zgomotului e neplăcută în cazul locuirii dar că, cu o fonoizolare adecvată în tâmplărie (doar 15-20% în plus) atunci s-ar rezolva toate problemele ansamblului. În ceea ce privește regimul de înălțime chiar și Iancu a propus reducerea lui cu 1-2 niveluri, la un Parter și 4 Etaje, cu câte două retrageri pentru a se obține o imagine urbană echilibrată cu zona, concomitent cu mărirea amprentei la sol a construcțiilor. În plus, a recomandat ca zona verde să fie mutată în zona bisericii, unde proiectanții propuseseră o parcare.

Arhitectul Voicu Bozac a recomandat ca prin proiect să nu se propună locuire, doar birouri, arătând și că o soluție de tip panouri fonoabsorbante de-a lungul căii ferate nu va aduce decât un zid al Berlinului pentru viitorii locuitori. A criticat și el parcarea lipită de proiectul bisericii.

Arhitectul Vlad Negru a semnalat și el că, CUT-ul cerut de proiectanți (regimul de înălțile) nu poate fi acordat legal, pe regulamentul de urbanism unde se acordă compensări proporționale cu suprafața cedată. Negru a arătat că CUT-ul poate crește cu 2% în cazul birourilor și nu pentru locuire și că, legal se poate acorda un CUT de 1,4 și nu unul de 1,8 cât se dorește prin proiect. Sau chiar 2,2. Din acest motiv a recomandat și el reducerea regimului de înălțime și găsirea unei baze legale pentru proiect.

Andreea Mureșan, șefa de la Serviciul Strategii Urbane, a cerut ca pe latura dinspre strada Garoafelor, unde există o zonă de case, să să planteze vegetație înaltă.

Ajuns și el pe parcursul discuțiilor, când se vorbea despre regimul de înălțime, Boc a cerut din start să se renunțe la etajul retras arătând că astfel de soluții sunt o prostie și că ar trebui ca proiectanții să renunțe la ele. A fost de acord că 8 niveluri sunt de ajuns pentru imobilele dorite în zonă și a susținut ideea arhitectului Iancu cu investiții în sistemul de ferestre ale blocurilor de locuințe dar și cu plantările de copaci. Boc s-a făcut că nu aude argumentele de legalitate și a mai cerut ca proiectul să nu se mai întoarcă la comisia mare și să fie verificat încă o dată la comisia operativă, arătând că el este avizat și că nu mai vrea să piardă timp prețios.

A intervenit și un clujean, Mihai Gherman, locuitor în blocul cu locuințe de serviciu cu trei niveluri de pe Câmpul Pâinii, care a arătat că viitoarele construcții sunt prea înalte dar și că strada Câmpul Pâinii e o stradă de pâmânt, impracticabilă, că în zonă nu e lumină și Primăria nu dorește să investească în cartierul Bulgaria și că creeze condiții pentru riverani.

Boc l-a ascultat și l-a liniștit că nu va fi afectat de blocurile din proiect și i-a promis, de asemenea, că se pornește proiectul șoselei de-a lungul căii ferate pe care o va face Primăria.

Prin proiectul imobiliar al Nord Conforest prezentat se propun blocuri cu 8 niveluri și unul retras cu peste 150 de apartamente la strada Câmpul Pâinii. Acestea urmează să fie realizate într-o primă etapă a proiectului. De asemenea, pentru antifonarea construcțiilor, proiectanții au propus și prezentat o simulare cu fațade verzi, cu vegetație (foro cover). Prin proiectul imobiliar, din parcela de peste 9000 de metri pătrați peste 840 vor fi cedați pentru regularizarea străzilor la profilele din PUG. Spre exemplu, pentru Câmpul Pâinii, profilul este de 16 metri.

După avizarea verbală a PUZ-ului Norconforest, Primăria a lansat licitația pentru șoseaua rapidă de-a lungul căii ferate – Pod Oașului-Răsăritului-Câmpul Painii-Pod Ira

În 2 martie, Primăria a lansat și licitația privind  ”studiul de fezabilitate, plan urbanistic zonal, documentație pentru autorizarea lucrărilor de construcții și proiect tehnic, detalii de execuție și asistență tehnică din partea proiectantului pentru culoarul de mobilitate Nord-Pod Oașului-Răsăritului-străzile Răsăritului-Câmpul Painii-Pod Ira”. Contractul este estimat la peste 3,2 milioane lei, iar ofertele se pot depune până în 5 aprilie. Deja Primăria a început acest proiect cu licitarea lucrărilor de edificare a unui nou pod în zona Răsăritului Oașului, cu contract prospăt atribuit.

Primarul Emil Boc a prezentat noul bulevard la proiectele de mobilitate ale Clujului, arătând că el va avea 3 kilometri și va aduce o legătură de trafic importantă în oraș pe partea de nord.

Ce se propune în PUZ-ul Nordocnforest: 

 

4 comentarii

  1. Opt etaje nu este o înălțime mare, comparativ cu ce este în zonă sau cu ce se construiește prin alte țări. La Viena, sunt imobile și cu 18 etaje situate la maxim 20 m de gara centrală.

  2. Inca sunt multi arhitecti care critica „ghetourile” construite in „Epoca de aur”, dar proiecteaza, pardon concep, ineptii mult mai mari. Totusi fraierul perfect a fost, ramane si va fi cel care cumpara asemenea „opere”

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.