Tags Posts tagged with "viceprimar"

viceprimar

Consiliul Local a luat act de demisia viceprimarului UDMR al orașului, Anna Horvath. Aceasta a ținut să adreseze un mesaj de adio. De asemenea, primarul Emil Boc a insistat să îi mulțumească. Consilierul Gergely Balasz a completat și el în ungurește, cu felicitări și mulțumiri pentru activitatea depusă.

Anna Horvath a demisionat ieri din funcție. Astăzi, consilierii locali au luat act de respectiva demisie. Postul de viceprimar revine tot grupului UDMR, potrivit înțelegerii cu primarului Emil Boc și cu PNL. Deocamdată, formațiunea n-a făcut nicio propunere pentru noul viceprimar. Cel mai probabil aceasta va fi făcută în luna aprilie. Anna Horvath este trimisă în judecată sub control judiciar pentru fapte de corupție și recent a fost găsită în incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate care a sesizat și DNA.

DETALII DESPRE MOTIVELE DEMISIEI:

Cluj-Napoca rămâne fără viceprimar UDMR. Cine îi va lua locul

 

 

 

 

Anna Horvath, viceprimar UDMR aflat la al doilea mandat în Cluj-Napoca, și-a depus astăzi demisia din funcție. Consiliul Local va lua act de aceasta la ședința ordinară din 21 martie. Noul viceprimar al orașului va fi desemnat tot de către UDMR, după cum a anunțat primarul Emil Boc.

Anna Horvath a anunțat deja în 9 martie că își va da demisia din funcție, având în vedere că de cinci luni de zile este sub control judiciar.

Procurorii DNA au trimis-o în judecată (sub control judiciar) anul acesta pentru fapte de corupție. Horvath e acuzată că a traficat pe lângă funcționarii din primărie influență pentru milionarul Fodor Zsolt de la care a primit abonamente la festivalul de muzică Untold pe care le-a dat voluntarilor din campania electorală din iunie 2016.

În plus, mai există și o sesizare de la Agenția Națională pentru Integritate (ANI) prin care Horvath a fost găsită în conflict de interese. ANI a informat DNA și Primăria că în perioada exercitării mandatului de viceprimar 2012 – 2016, Horvath a participat la ședința Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, în cadrul căreia a fost adoptată o Hotărâre prin care s-a dispus alocarea sumei de 90.000 lei către Asociația Claudiopolis – Asociația pentru Dezvoltarea Comunității în cadrul căreia aceasta deține calitatea de președinte, și alocarea sumei de 30.000 lei Universității Sapientia din partea căreia persoana evaluată a beneficiat de foloase prin intermediul contractelor încheiate în calitate de cadru didactic.

În plus, ANI cere și Consiliul Local printr-o adresă să impună sancțiuni disciplinare lui Horvath pentru conflict de interese.

Consiliul Local va lua act de demisia Annei Horvath la ședința din 21 martier. Postul de viceprimar va reveni tot UDMR, deși PNL are majoritate în Cosiliul Local și își poate impune un viceprimar. UDMR Cluj înclină în a o propune drept viceprimar pe Emese Olah, singurul consilier din plenul local aflat la al doilea mandat.

Olah Emeșe a declarat pentru Actualdecluj.ro că va lua în calcul această propunere dacă colegii din UDMR i-o vor adresa.

Cine o înlocuiește pe Anna Horvath? De ce mai are Boc nevoie de maghiari

Viceprimărița Clujului, suspectată de conflict de interese. Pe fir intră din nou DNA

Sub control judiciar de 5 luni, viceprimărița Clujului își anunță demisia. Și-a găsit deja următorul job. Kelemen, atac la procurori: “dacă procurorii ar fi avut dovezi solide demult am fi depășit această fază”

 

foto: primariaclujnapoca.ro

Regulamentul dar și tarifele pentru ridicarea, din nou, a mașinilor în Cluj-Napoca vor fi supuse atenției Consiliului Local la ședința ordinară din luna ianuarie, mai precis pe data de 31. Potrivit estimărilor oficialilor primăriei, începând cu 1 februarie, se vor ridica din nou mașini parcare ilega în oraș, în cazul în care șoferii vor fi indolenți și vor parca în locuri nepermise.

 

“Guvernul a aprobat regulamentul de ridicare mașini, noi l-am pus în dezbatere, așa că la ședința ordinară a Consiliul Local din luna februarie intrăm și cu tarifele aferente acestei activități. Ridicarea mașinilor va fi gestionată de către Regia Autonomă a Domeniului Public care este pregătită logistic atât pentru ridicare cât și pentru depozitarea mașinilor ridicate. Estimez, cu un vot favorabil al Consiliul Local, că din 1 februarie vor putea să se ridice mașini în Cluj-Napoca”, a precizat viceprimarul Dan Tarcea.

Oficialul a menționat că măsura de ridicare a mașinilor este, așa cum se arată și în actul Guvenului, una complementară menită să fie aplicată în situații limită, când respectivele mașini parcare nelegal obstrucționează traficul din Cluj. În plus, Tarcea a mai estimat că traficul din zona centrală a Clujului va avea numai de câștigat, în condițiile în care de multe ori mașinile parcare neregulamentar încurcă mijloacele de transport în comun dar și pietonii sau bicicliștii. “Nu va fi o vânătoare de vrăjitoare. Cine încurcă traficul, va plăti. Oricum aceste sancțiuni sunt gândite pentru descurajarea parcărilor ilegale. La fel ca și amenzile”, a mai adăugat oficialul.

Tariful pentru ridicare și recuperarea unei mașini care se va aplica în Cluj-Napoca va fi de 550 de lei (ridicarea plus o zi de depozitare, 43 lei). În cazul în care șoferul va ajunge la mașină înainte ca aceasta să fie dusă în locul special de depozitare, tariful va fi de circa 300 lei, după cum spun reprezentanții primăriei.

O statistică din 2014 a primăriei pe jumătate de an arăta că în Cluj-Napoca se ridicau circa 9 mașini pe zi, însă problemele legate de trafic, cel puțin din centru, erau departe de normalitate, după cum atrăgeau aleșii locali din acea perioadă. În circa 6 luni, primăria aplicase 11.200 de sancțiuni contravenționale și ridicase 1530 de  ceea ce însemna 1 milion de lei, încasări din amenzi la bugetul local, plus încă circa 600.000 încasări ale Regiei Domeniului Public pe partea de eliberare mașini ridicate, după cum informau reprezentanții primăriei. În principal se ridicau mașini care obstrucționau intrările în parcările cu plată din centru sau cartiere, mai mult de jumătate din numărul total de mașini ridicate într-o lună.

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș spunea anul trecut că durerea mare a orașului este reprezentată de tolerarea parcărilor ilegale de către administrația locală. De fapt, spunea arhitectul, parcările ilegale din zona centrală și nu numai sunt cele care, de fapt, sugrumă traficul din oraș. Primarul Emil Boc explica că, săptămânal, polițiștii locali aplică în oraș circa 1500 de amenzi de parcare și că cifra reprezintă maximul care se poate raportat la numărul de polițiști locali din structura primăriei. Tot atunci, primăria susținea că mizează pe aprobarea măsurile complementare pentru ridicare și blocare roților, despre care spunea că are promisiuni că se va întâmpla până la finalul lui 2016 ca să gestioneze și mai bine problema parcărilor ilegale din Cluj-Napoca.

Detalii aici:

Cât au băgat în vistieria municipiului șoferii ilegaliști. În Cluj se ridică 9 mașini pe zi

Maşinile parcate neregulamentar nu pot fi ridicate de primării în baza regulamentelor locale, după ce Înalta Curte a stabilit în 25 mai 2015 că doar Guvernul poate impune astfel de regulamente. Decizia judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost luată după ce Avocatul Poporului a formulat un recurs în interesul legii privind problema legalităţii procedurii de ridicare a maşinilor parcate neregulemantar, care se face în baza unor hotărâri ale consiliilor locale, şi nu în baza unei Hotărâri de Guvern.

Guvernul a modificat și completat Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și a stabilit un set de reguli, astfel încât să poată fi din nou ridicate vehiculele staționate neregulamentar. Aceasta la mijlocul lunii decembrie 2016.

“Dacă câștigam, era cel mai ușor. Așa este o provocare și mai mare să continuăm proiectele începute”, a spus viceprimarul Anna Horvath, ieri, în Piața Unirii, după aflarea veștii că orașul a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 în favoarea Timișoarei.

După momentele de mâhnire și dezamăgire trăite cu lacrimi în ochi alături de mâna de oameni strânși în Piața Unirii, viceprimarul UDMR, Anna Horvath a postat și un mesaj public despre viitor, parafrazându-l pe Nicolae Iorga. Mesajul a fost postat în limba maghiară dar și în limba română. “Sunt multe feluri de victorii și multe feluri de înfrângeri. Nicolae Iorga spunea că o înfrângere e numai mijlocul pe care ni-l dă soarta ca să vedem ce lipsește pentru a învinge. Victoria noastră constă în faptul că am devenit mai buni, mai empatici, mai uniți ca și comunitate clujeană. Am convingerea că, împreună, vom găsi resursele necesare să nu renunțăm la proiectele, visele, procesele generate de acești 6 ani de pregătire. Când am decis să candidăm, am pornit pe un drum din care nu vrem să ne oprim, să ne întoarcem. Ne-am asumat împreună valorile fundamentale ale acestui oraș, am făcut angajamente unii față de alții. Eu am încredere în forța clujenilor de a merge mai departe pe acest drum și fără a fi câștigat acest titlu”, a subliniat Horvath.

Viceprimarul UDMR al Clujului a mai spus că, deși nu vom fi Capitală Culturală Europeană în 2021, rămânem ceea ce am fost dintotdeauna: Capitala culturală și orașul comoară al Transilvaniei.

Oficialul a mai ținut să transmită mulțumiri și recunoștință echipei care a lucrat la dosarul de candidatură și tuturor celor care în cei 6 ani de pregătire au contribuit cu ideile, cu susținerea și cu muncă la proiectul Clujului.

 

sursa foto: Primaria Cluj-Napoca - Fostul restaurant Metropol de pe strada Horea care urmează să intre în modernizare

Administrația locală face de ani buni eforturi pentru a schimba face centrului istoric al orașului și a porni lucrări de reabilitare a fațadelor clădirilor. Procedura a fost clasificată drept una greoaie, cu mulți pași de bifat, motiv pentru care programul lansat de primărie acum câțiva ani a eșuat. Anul acesta administrația locală a început intervenții pe două paliere: lucrări de urgență la fațadele periculoase pentru trecători și demararea unor lucrări de reabilitare pentru clădirile unde administrația locală e proprietar, sau coproprietar. “Mă simt ca Meșterul Manole”, spune noul viceprimar Dan Tarcea, care a preluat frâiele programului, menționând că anul acesta s-a schimbat din nou legislația și primăria trebuie să-și modifice regulamentul la capitolul refațadizare. Cel mai probabil “fațadele” cele mai degradate din centrul Clujului vor intra în proces de modernizare începând din 2017.

Săptămâna trecută, forul deliberativ local clujean a aprobat studiile de fezabilitate pentru reabilitarea structural-ambientală a trei imobile din centrul municipiului, monumente istorice situate pe str. Horea nr.1, str. Samuil Micu nr. 2 și Piața Avram Iancu nr. 6. Reabilitarea acestor clădiri presupune 4 milioane de euro de la bugetul local, iar investiția va fi recuperată de la proprietari, conform cadrului legislativ în vigoare. 

Cele 3 clădiri fac parte dintr-un lot de 5 clădiri pentru care primăria a contractat deja servicii de proiectare, contractele fiind deținute de firma care a reabilitat cetatea din Alba Iulia, Lăncrăjan Franchini și de K&K Studio de Proiectare, cea care s-a ocupat și de proiectul de modernizare a turnului primăriei. Aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru reabilitare de către forul local reprezintă o etapă incipientă. Urmează și celalalte două clădiri să treacă prin acest proces, vorbim de clădirile din Piața Avram Iancu nr. 10 și Memorandumului 11-13.

Arhitectul cetății Alba Iulia și firma care a prezis viitorul pentru “casa” primăriei clujene vor să lucreze pe clădirile degradate ale Clujului istoric

Lucrările la cele trei clădiri amintite, Palatul Berde de pe Horea nr. 1, imobilul de pe Samuil Micu nr. 2 și Piața Avram Iancu vor fi scoase la licitație după finalizarea proiectului tehnic și obținerea autorizației de construire. Estimarea primărie este că, undeva în toamnă, va fi lansată licitația pentru contractarea constructorului.

Pentru alte patru imobile, primăria a mai lansat o procedură de licitație pentru partea de proiectare care se va derula luna aceasta. Vorbim de imobilele de pe  Str. Memorandumului nr. 2, str. Ion Ratiu nr. 7, Str. Regele Ferdinand nr. 37, str. Horea nr. 66, contractul fiind estimat la peste 588.000 lei, iar data limită pentru depunerea ofertelor este 26 august.

Cel mai probabil clădirile vor intra în modernizare începând din 2017, pe măsură ce se lansează licitațiile, după finalizarea proeictelor tehnice și aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către Consiliul Local.

Viceprimarul Dan Tarcea, cel care a preluat frâiele programului de refațadizare, odată cu noul mandat început în luna iunie, spune că, din păcare, cadrul legislativ s-a modificat din nou la capitolul refațadizare clădiri istorice, așa că primăria trebuie să-și modifice din nou regulamentul la acest capitol.

“Mă simt ca Meșterul Manole. Noi începusem refațadizările pe Legea 153 și 422, iar în 29 iunie, cadrul legislativ a fost modificat. Până acum, doar 20% din fonduri erau nerambursabile, adică contribuția primăriei, iar restul de 80% se recupera de la proprietari în 5 ani. Pe noul cadru legislativ, 50% din fonduri for fi nerambursabile, iar cealaltă jumătate se va recupera de la proprietari în maxim 10 ani de zile. Având în vedere acest cadru, urmează să modificăm regulamentul local privind refațadizarea. Va fi gata noul regulament pe final de săptămână, după care 30 de zile va fi în dezbatere publică și apoi va intra în Consiliul Local spre aprobare. Este o întreagă procedură birocratică și pași care trebuie respectați, până să putem să ne apucăm efectiv de refațadizarea unei clădiri. Mai avem din 2017 pârghia impozitului mărit de 5 ori și aplicat proprietarilor care nu-și întrețin fațadele și clădirile”, a explicat Dan Tarcea.

Viceprimarul a mai spus, în legătură cu componenta ce vizează intervențiile de urgență la clădiri, că acest tip de lucrări se efecuează zilnic, sub supravegherea firmei cu experți contractată de primăriei, cea a arhitecului Szabolcs Guttmann. “Se îndepărtează elementele periculoase și se conservă ornamentele, în așa fel încât clădirile să nu prezinte pericol pentru trecători”, a mai spus Tarcea.

“Cosmetica” de urgență pe patrimoniu: intervenții după rețeta corectă a ministrului și licitație pentru angajarea unui expert atestat de Ministerul Culturii

Administrația locală are și o listă cu peste 100 de clădiri din centrul istoric aflate într-o stare avansată de degradare și care necesită intervenții de urgență dar și lucrări de modernizare. În cazul a 43 de clădiri primăria e și coproprietar. Restul sunt în proprietatre privată, 72 de clădiri, cu proprietari identificați, iar 16 dintre acestea n-au toți proprietarii identificați.

Cum se intervine în centrul istoric al Clujului, pe clădirile de patrimoniu: “Remedierea trebuie să se facă după o rețetă. La Cluj văd doar bâta”.

 

UPDATE #Stopucidereamonumentelor. Hastag și petiție pentru salvarea clădirilor istorice din Cluj-Napoca

Cazul “Intervenții cu pompieri pe clădirile din centrul istoric”. Explicațiile primarului

Ministrul Culturii a cerut stoparea intervențiilor la clădirele monument din Cluj-Napoca

Primarul Boc către ministrul Culturii: Dacă vrea, îl așteptăm să vină el, să dea țigla jos

 

Piațeta din fața Operei Maghiare a fost amenajată anul acesta de către primărie după lucrări începute în cadrul proiectului cu finanțare europeană privind reabilitarea tramei stradale de acces la zona industrială. Acesta are și o parcare cu 18 locuri despre care clujenii sesizează că aduce mai mult rău decât bine pentru traficul pietonal din zonă. Aceasta deoarece doar Opera folosește parcare, în timp de clujenii parchează pe malul Someșului pe recent salvatul trotuar pietonal de pe Splaiul Independenței.

Societatea civilă clujeană s-a luptat anul trecut să convingă primăria să nu lărgească artera Splaiul Idependenței cu încă o bandă pentru trafic și să lase în schimb un trotuar pentru pietoni cu vedere la Someș. A și reușit prin proteste și cea mai lungă petiție publică (o rolă de câțiva zeci de metri) depusă de primărie, administrația renunțând la banda suplimnetară pentru trafic.

Acum, strădaniile se pare că au fost în van pentru că micuța pietonală de pe malul râului este toată săptămâna plină de mașini parcate. “Ideea este că Opera Maghiară s-a făcut stăpână pe parcare din față, recent amenajată de primărie, în timp de restul celor care vin în zonă parchează pe trotuare, zone pietonale sau pe o bandă de trafic”, sesizează Actualdecluj.ro arhitectul Mihai Racu.

13817170_1305652966112306_107949820_n

13815193_1305654976112105_1588901294_n

13815175_1305653342778935_323573243_n

13815156_1305653019445634_441181984_n

13713253_1305653036112299_1213712920_n

13706362_1305650369445899_469984091_n

13706161_1305652992778970_1367792702_n

13815156_1305653019445634_441181984_n

Trebuie amintit că în momentul lansării proiectului european de refacere a tramei stradale de acces la zona industrială se anunțată (în timpul administrației Apostu) că în fața Operi Maghiare din Cluj va apărea după derularea lucrărilor o piațetă pietonală și nicidecum o parcare pentru autovehicule. Între timp, se pare că administrația locală s-a răzgândit și a trecut la amenajarea unei piațete pentru mașini și nu pentru pietoni așa cum ar fi normal.

De fapt, problema este complexă și arată o realitate amără pentru oraș: primăria a scăpat din mână controlul parcărilor neregulementare, astfel că trotuarele, pistele de biciclete și zonele pietonale sunt doldora de mașini parcare în fiecare zi. Pe Splaiul Independenței se parchează cu spor pe recent salvatul trotuar pentru pietoni și bicicliști. În orice zi din săptămână, priveliștea era una dezolantă: mașinile au pus stăpânire și pe malul Someșeului. Și pe malul de vizavi, unde a debutat prima ediție a proiectului Someș Delivery, situația este similară: mașinile parchează pe trotuarul cu vedere la apă.

Citește și:

Au făcut alei pietonale…pentru mașini

Președintele Ordinului Arhitecților din România, arhitectul Șerban Țigănaș, sesiza recent, în cadrul unei dezbateri publice a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Clujului (2016-2030), că parcările neregulamentare sunt, de fapt, cele care opturează traficul – auto, pietonal sau cu bicicleta – din Cluj, dar și că în privința acestora există un pact de neagresiune consfințit de primărie și de poliția locală. Șoferii nu sunt obligați – prin sancțiuni – să suporte consecințele iar primăria nu e preocupată să descurajeze acest comportament nelegal și nociv pentru oraș.

La scară mică, problema semnalată cu privire la parcarea din fața Operei Maghiare, este rezolvabilă spune viceprimarul Dan Tarcea. “Există o cerere oficială depusă la primărie din partea Operei Maghiare pentru a contracta toată parcare amenajată de primărie în fața instituției. Vorbim de un total de 18 locuri. Ei oricum mai dețin un spațiu în spate care funcționează și ca parcare. Nu putem să oferim însă toate locurile doar pentru ei, așa că vom proceda ca rabinul. Vom împăca și capra și varza, deci vom mai avea locuri în regim de parcare orară și pentru public”. Urmează să stabil exact împărțeala locurilor și vom comunica decizia după ce aceasta va deveni oficială”, a declarat Dan Tarcea.

La scară mare, problema parcărilor neregulamentare pe trotuare, zone pietonale sau piste de biciclete va fi tranșată cât de curând. “Politica va fi tolerență 0 pentru cei care parchează pe totuare. Nu mai vreau să văd în acest mandat al meu nicio mașină care parchează pe malurile Someșului sau în alte zone destinate pietonilor sau biciciștilor, cel puțin în timpul în timpul săptămânii. În weekenduri, când sunt nunți sau evenimente în parc sau la stadion, putem fi mai înțelegători, dar în rest, nu vom mai fi”, a spus Tarcea.

De altfel, primarul Emil Boc a anunțat și el cu prilejul dezbaterii Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Clujului că primăria aplică circa 1500-1800 de amenzi pentru parcările neregulementare din centrul orașului, cifră care reprezintă maximul posibil raportat la numărul de funcționari care se ocupă de această activitate în cadrul poliției locale.

Oricum în Planul de Mobilitate Urbană, încă neasumat de primărie, se stipulează înființare unui compartiment dedicat doar amenzilor de cirulație, ceea ce ar simplifica și mai mult lucrurile și ar aduce o normalitate pentru traficul clujean.

Până la înființarea respectivului birou, speranța primarului este în modificare legislației la nivel național, în așa fel încât să se permite din nou ridicarea și blocare roților autovehiculelor care parchează ilegal în orașe. Despre acest act normativ, Boc a menționat că are speranțe și promisiuni de la vicepremierul Vasile Dâncu că se va adopta până la finalul anului.

Așa că, 2017 ar trebui să fie anul toleranței 0. Mai ales că edilul Emil Boc a mai anunțat că primăria își va asuma scoaterea abonamentelor de parcare din zona centrală concomitent cu majorarea taxelor pentru a-i încuraja pe șoferi să utilizeze mijloacele de transport în comun sau bicicleta când vin în centru și nu mașinile personale.

Măsura e bună, votul imediat pentru aplicare e…RĂU. Parcăm și în 2016, pe bani mărunți, în buricul târgului

 

Această măsură însă nu și-a asumat-o la finalul mandatului 2012-2016, fiind inițiată de UDMR, iar proiectul de hotărâre în acest sens nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a deveni lege locală. Acum, Boc a spus că va supune atenției publice proiectul încă de la consultările privind taxele și impozitele locale pe 2017 care vor începe în toamna anului pentru că la prima strigare măsura fusese inițiată mult prea repede și nu era predictibilă pentru cetățenii afectați.

 

drumul Făgetului, la jumătatea lunii iulie sursa: Facebook
Clujenii au sesizat recent că, la nici două luni de la inaugurarea (cu poze pe Facebook), asfaltul de pe strada Drumul Fagetului, intersectie cu strada Dumitru Brehariu, a cedat. Primăria s-a disculpat în cauză, menționând că problemele au apărut deoarece un branșament de apă a cedat și nu au fost de vină constructorii drumului sau lucrările proaste făcute de aceștia. Nici Compania de Apă nu-și asumă vina…
“Nu am cheltuit niciun ban public, noi primăria pentru refacerea porțiunii avariate. Oricum drum este în garanție și chiar dacă era vina constructorului, asfaltul se refăcea pe banii acestuia. Branșamentul de apă din zona respectivă nu fusese schimbat și ulterior lucrărilor de modernizare, acesta a cedat. A rămas ca constructorul (Antrepriza de Reparații și Lucrări din grupul Strabag) și Compania de Apă să se înțeleagă asupra vinovatului pentru situația apărut. Cer este că până în momentul de față drumul a fost reparat”, a răspuns viceprimarul Dan Tarcea sesizărilor venite de la clujeni privind strada Drumul Făgetului recent asfaltată de primărie
Potrivit Companiei de Apă Someș, branșamentul de pe Drumul Făgetului a cedat din pricina unor lucrări defectuaose efectuate de către terțe persoane de racordare la rețeaua de apă. La interventia personalului Companiei de Apa Someș pentru remedierea defecțiunii în cauză, s-au descoperit lucrări efectuate de către terțe persoane în zona în care a survenit defecțiunea care au deteriorat branșamentul de alimentare cu apă. În urma acestei deteriorări a cedat și asfaltul. Cu ocazia interventiei, bransamentul a fost înlocuit în întregime, iar drumul a fost refăcut de către Antrepriza Reparatii si Lucrari Cluj”, au informat reprezentanții Companiei de Apă Someș.
Potrivit acestora, este puțin probabil să mai apară situații similare deoarece rețeaua de apă de pe Drumul Făgetului a fost reabilitată cu bani europeni în 2012. “La momentul la care s-au efectuat lucrările la rețeaua de alimentare cu apă, acestea au fost monitorizate și, la finalul lucrărilor, ele au fost recepționate asigurându-se astfel realizarea la parametrii proiectați. Prin urmare, rețeaua de alimentare cu apă și branșamentele aferente sunt funcționale la parametrii corespunzători”, au mai spus reprezentanții Companiei de Apă Someș.
ARL a câștigat de la primărie contractul pentru modernizarea Drumului Făgetului la valoarea de peste 10 milioane lei, fără TVA, în septembrie 2015. Drumul a fost terminat la începutul lunii iunie anul acesta, potrivit termenului de contract.

Clujul va avea administrator public. Funcția a fost deja aprobată în organigrama primăriei. La ultima ședință a Consiliul Local din mandatul 2012-2016 s-au aprobat și criteriile, procedura de ocupare a postului, dar și atribuțiile specifice ale funcției. Deși societatea civilă a făcut de câțiva ani încoace presiuni pentru ca primăria clujeană să-și angajeze un astfel de aministrator public, de fiecare dată primarul din Cluj a invocat fel de fel de impedimente.

Acum a venit timpul ca orașul să aibă administrator public. Aceasta deoarece actualul viceprimar Gheorghe Șurubaru, despre care Boc nu prididește să spună de fiecare dată cât de priceput este și cum rezolvă el chiar toate problemele complicate ale orașului, ar fi rămas pe dinafară.  Negocierile purtate în PNL înainte de alegerile locale din 5 iunie au garantat ca un fotoliu de viceprimar la Cluj-Napoca să revină vechiului PNL, motiv pentru care actualul viceprimar Gheroghe Șurubaru, om din fostul PDL, nu-și mai putea continua proiectele ca viceprimar al orașului. Așa a venit cartea câștigătoare, potrivit unor surse din administrație, primarul Emil Boc i-a găsit deja un loc la primărie unde poate să fie șef în continuare: a decis să scoată la concurs postul de city-manager. Consilierii locali au aprobat, ieri, criteriile, procedura de ocupare a postului de administrator public, dar și atribuțiile specifice ale funcției. Urmează lansarea concursului.

atibutii administrator

Gheorghe Surubaru are 53 de ani și a deținut în ultimii 4 ani funcția de viceprimar al municipiului. La început de mandat, Șurubaru a fost implicat într-un proces de incompatibilitate, pentru că nu a demisionat în timp util din functia de administrator, detinută la o firmă privată, însă a câstigat însă procesul cu ANI. În primii ani de mandat a rămas cunoscut pentru vechea funcție pe care a deținut-o înainte să vină în primăriei, cea de director în Cadrul Regionalei CFR Cluj: “el e cu gara, cu pasajele, cu parcul Feroviarilor”.

Gheroghe Șurubaru a fost ales pe listele PNL la Consiliul Local la alegerile din luna iunie.

Șurubaru a zâmbit șmecherește când a fost întrebat de Actualdecluj.ro dacă își dorește să fie administrator public al Clujului. “Nu știu, să vedem. Probabil voi participa la concurs. Să vedem când va fi lansat”, a spus Șurubaru.

De exemplu, la Oradea, unde există un administratorul public, acesta este salarizat cu peste 6200 lei pe lună. Ca viceprimar, Șurubaru câștigă pe lună în jur de peste 4000 lei.

atibutii administrator

Care sunt cerințele pe care trebuie să le bifeze Șurubaru pentru noul post

Mai jos sunt criteriile stabilite pentru vitorul administrator public al orașului:

La mijlocul listei privind aptitudinile cerute de la fiintorul administrator public al Clujului este cominicare eficientă. O mostră oferită de viceprimar la acest capitol poate fi urmărită aici, la conferința de presă de la Sala Polivalentă după ce un copil a căzut într-un gol pentru că tribuna retractabilă nu a fost montată cum trebuie.

Cu respectivul prilej, Șurubaru a vorbit minute în șir despre problemele mecanice și de frecare pe care tribuna retractabilă de la Polivalentă le avea la momentul respectiv (mai 2016), tribună retractabilă pe care în calitate de președinte al Consimiei de Recepție a primăriei o recepționase la pachetul “sală polivalentă” de care s-a ocupat.

VIDEO Primăria n-are vinovați, nici măcar, moral. Doar probleme tehnice de remediat la o sala polivalenta receptionată în urmă cu un an

Despre Șurubaru, primarul Emil Boc a spus în repetate rânduri că îi este de mare ajutor deoarece muncește atât de mult ca să rezolve problemele complicate ale municipiului că nici măcar nu mai are timp să mai comunice ceea ce face de fapt.

 

Cu mediator, cu viceprimar, cu specialiști de la juridic și urbanism din primărie, cazul celor 50 de familii care nu pot intra cu mașinile pe propriul drum a fost tranșat, după ce locuitorii de pe Meteș au pichetat ședința de Consiliu Local și au cerut o soluție de la administrația locală. Cetățenii trebuie să ceară modificarea Planului Urbanistic General, în așa fel încât artera lor să nu mai fie pietonală, iar de la finalul lui iunie 2016, după încetarea valabilității Planului Urbanistic Zonal din care fac parte, vor putea circula pe Aleea Meteș.

Pe strada Ştefan Meteş din cartierul Mănăştur se ajunge de pe strada Câmpului. Artera este încadrată de alte două străzi, private: Grigore Antipa şi Pavel Dan, unde s-au construit locuinţe colective mici. La capătul străzii Meteş, la nr. 227 s-au construit şi patru blocuri (cu demisol, parter, două etaje şi mansardă), în prezent locuite de 48 de familii. Construcţiile de pe Meteş au la bază un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) aprobat prin Hotărârea Consiliul Local nr. 40 din 2006. În acest PUG, aleea Meteș (care are aproape 4 metri) a fost prevăzută ca pietonală, iar accesul la blocuri de locuințe urma să se facă pe un drum nou, între Grigore Atinpa şi Pavel Dan. Drum care nu s-a mai realizat. Având în vedere dispozițiile din PUD, locatarii de la case au cerut în instanță ca aleea să fie pietonală și au câștigat îngrădirea acesteaia cu stâlpișori. Atât locatarii de la blocuri cât și cei de la case dețin în proprietate aleea Meteș. În prezent, cei de la case pot circula cu mașina, iar cei de la blocuri, care au și garaje sunt nevoiți să-și lase mașinile pe strada Câmpului.

Sursa foto: Ioan Bildea (Facebook)

Locatarii de pe Meteș tot cer din 2011 primărie să vină cu o soluție în așa fel încât și ei să aibă dreptul de a circula cu mașinile și de a le parca la blocurile unde locuiesc. Un grup de cetățeni a fost prezent și la ședința forului local de săptămâna trecută să ceară primăriei o soluție. Mai ales că și ei sunt proprietari pe aleea Meteș și că aceasta este prevăzută cu alveole, chiar dacă n-are lățimea necesară pentru două sensuri de circulație.

„Noi am făcut propunerea și am avizat-o ca Aleea Meteș să devină carosabilă, mai ales că sunt prevăzute și alveole, pentru circulație în ambele sensuri. Cetățenii care și-au făcut case, intră tot cu mașina. Cei de la blocuri sunt proprietari pe drum, așa că am considerat că și ei au drept de trecere pe această alee”, menționa Corina Ciuban, șeful Direcției de Urbanism a primăriei. Adică aprobarea unei modificări a PUD-ului din 2006 în baza căruia s-au amenajat blocuri de locuințe cu demisol, parter, două etaje și mansardă, în care aleea Meteș a fost prevăzută ca pietonală. „Dacă cei de la case au pus stâlpi pe drumul pe care sunteți proprietari, atunci mai punem și noi un rând de stâlpi ca nici ei să nu poată să circule”, a mai sărit în apărarea familiilor de pe Meteș, primarul Emil Boc. Numai că soluția propusă de cetățeni ar contraveni hotărârilor instanței de judecată prin care s-a cerut respectarea vechiului PUD. Așa că s-a stabilit ca situația de pe Meteș să facă obiectul unui grup de lucru în care consilieri locali, specialiști ai primăriei și avocatul celor 50 de familii să identifice o soluție pentru accesul autor în zonă. Discuțiile au avut loc săptămâna trecută la primărie.

REZOLUTIA și soluția de la primărie pentru viitorul aleii pietonale Meteș

„În urma discuțiilor la care au participat specialiști ai primăriei de la urbanism și juridic, cetățenii și viceprimarul Gheroghe Șurubaru s-a ajuns la concluzia că singura situație ar fi ca oamenii să ceară printr-o plângere prealabilă modificarea noului Plan Urbanistic General, în așa fel încât aleea Meteș să devină alee carosabilă. Dacă Consiliul Local va accepta această plângere prealabilă, se poate modifica PUG-ul, iar din 22 iunie 2016, când legal încetează aplicabilitatea PUZ-ului din zonă în baza căruia s-au construit și blocurile de pe Meteș (18 luni de la intrarea în vigoare a noului PUG -n.red.), oamenii vor putea să circule cu mașinile pe această aleea. S-a mai stabilit ca ei să reglementeze și partea care ține de lărgirea aleeii, în așa fel încât să se amenajeze și totuare, dacă tot sunt proprietari pe acest drum. De ei va depinde viitorul circulațiilor din zonă”, a declarat consilierul PNL Dan Tarcea, cel care a mediat problema, între certățenii de pe Meteș și primărie.

Cazul de pe Meteș este o consecință a urbanismului derogatoriu admis de primăria clujeană, fără să ceară dezvoltatorilor care fac blocuri în zone cu locuințe unifaliale să rezolve mai întâi problema drumurilor și apoi să construiască și să vândă apartamente oamenilor. Dar și a modului în care se face recepția unor astfel de construcții de către primărie, în ciuda faptului că în zonă trebuia să apară un drum, aprobat în documentații de urbanism, însă nerealizat pe măsură ce zona s-a dezvoltat (de-a lungul pârâului Popii, între arterele menționate mai sus). De această dată, singurul vinovat arărat cu degetul de Direcția de Urbanism a fost inspectorul Stan Sorin, acum pensionat care ar fi realizat recepția blocurilor de pe Meteș. Deci, tardiv ca cineava să plătească pentru toate încurcăturile din zonele unde s-a construit haotic, pe alei de trei metri, blocuri în zone de case.

Cele aproximativ 50 de familii mutate la blocurile de pe Meteș se luptă din 2011 să poată intra cu mașinile și să le parcheze în garajele și parcările luate de la constructor.

by -
0 514

Funcționează într-o clădire revendicată de pe Emil Isac, iar proprietarul acesteia, primăria clujeană, le-a mai luat un spațiu pe care l-a cedat unei alte școli din centru. Conducerea Colegiului Economic Iulian Pop acuză o practică discreționară a primăriei de a trata școlile clujene în funcție de interesele consilierilor din Consiliile de Administrație. „La primărie nu știe stânga ce face dreapta. Ne-au pus pe noi să verificăm în ce stadiu se află cererea de retrocedare, deși primăria e proprietarul clădirii. În plus, ne-au mai luat din administrare o clădire”, susține conducerea.

Deși colegiul economic a făcut demersuri începând cu 2005 pentru repararea spațiului de pe Memorandumului nr. 22, anul acesta primăria l-a cedat în administrare școlii Bob, fără ca profesorii și elevii să aibă vreun drept de apel. „Cu toate că avem o tradiție și clădirea de pe Emil Isac în care funcționăm datează din 1921, cu toate că am fost pe locul 18 în țară după rezultatele la Bac, atât primăria cât și Inspectoratul Școlar nu vor altceva decât să dispărem până la urmă din oraș”, tranșează conducerea.

N-au contat dovezile și memoriile prin care au demonstrat că, în fiecare an, s-au adresat primăriei și Consiliul Local, din 2002 până în prezent, solicitând fonduri pentru a repera clădirile în care funcționează. Consilierii locali au votat recent pentru retragerea dreptului de administrare a Colegiului Economic asupra spațiului de pe Memorandumului nr. 22 și darea lui în administrare școlii Ioan Bob pe motiv că aceasta trebuie să evacueze un spațiu din Piața Unirii retrocedat pentru care a trecut termenul legal de cinci ani în care putea să-l folosească cu chirie.

„În scrisoarea primarului trimisă la începutul anului clujenilor, primarul a menționat că spațiul de pe Memorandumului va fi reabilitat și că în el vor funcționa pe lângă clasele liceului și câteva clase ale școlii Bob. Nu a fost vorba niciun moment că ni se va retrage nouă dreptul de administrare, deși toată lumea din primărie știa că ne-am luptat de ani de zile pentru ca spațiul de pe Memorandumului să fie reparat și dat în funcțiune. Acum nimeni nu a intervenit. Domnul viceprimar Șurubaru știa situația pentru că este părinte de absolvent al liceului nostru. În Consiliul de Administrație este Claudia Anastase care este și în Consiliul de Administrație la școala Bob. Normal că n-a intervenit pentru noi. De cealaltă parte, n-avem spațiu, Inspectoratul Școlar nu ne mai aprobă clase. Acum sunt patru clase de economic. Pentru anul viitor avem aprobate trei, în timp ce alte licee din țară au câte zece. În tot acest timp, școala Bob se poate extinde oricât în centru. Să fim serioși, câți dintre cei care au copii la Bob au domiciliul în zona centrală? Toți și-au făcut flotant. În continuare autoritățile fac discriminare între școli. În plus politica Inspectoratului a vizat mutarea nostră din centru în momentul în care s-a dorit unirea noastră cu LIA (Liceul de Industrie Alimentară). E normal să vrem să funcționăm pe Emil Isac. E aproape pentru elevii noștri care vin și din alte localități. Acum aceștia pot circula cu mijloacele de transport în comun care îi lasă aproape”, au adăugat reprezentanții colegiului.

În prezent colegiul are 534 de elevi. Conducerea Colegiului Economic a formulat o plângere prealabilă împotriva hotărârii prin care Consiliul Local i-a retras dreptul de administrare asupra spațiului de pe Memorandumului nr. 22.

Viceprimarul Anna Horvath a declarat că pe subiect nu sunt noutăți și că, mai mult, Inspectoratul Școlar Județean a fost de acord cu darea în administrare a clădirii către școala Bob. „Sunt nemulțumiți, însă hotărârea s-a luat. Și școala Bob este suprasolicitată și are un număr mai mare de elevi, așa încât nu mai face față cu spațiile pe care le are. E greu să te decizi în astfel de situații care este găina și care sunt ouăle. N-am primit un alt punct de vedere de la Inspectoratul Școlar, așa că, având în vedere că școala Bob trebuie să părăsească niște spații în care stătea cu chirie, am decis în favoarea acesteia”, a explicat Anna Horvath.

Viceprimarul Gheroghe Șurubaru spune că nu avea ce să facă deoarece școala Bob rămâne cu elevii în stradă, așa că a fost vorba despre o urgență pe care primăria a fost nevoită să o rezolve. „Nu cunosc exact situația revendicării clădirii principale în care funcționează. Dar mă voi interesa. Oricum chiar dacă se va retroceda, ei mai au dreptul cinci ani să funcționeze în aceasta. Dacă va fi necesar, și pentru ei vom căuta cea mai bună variantă”, a menționat Șurubaru.

Consilierul local Claudia Anastase a menționat că în situația de față o școală care nu are probleme atacă o altă școală care va fi evacuată începând din 1 iulie. „Pentru cea evacuată imediat, inspectoratul și primăria a găsit o soluție. De ce credeți că au spus ei că eu sustin Școala Bob și nu pe ei? Copilul meu care învață la școala Bob nu este printre cei afectați de evacuare. Oricum nu puteam să lăsăm alți elevi să țină cursuri pe băncile din parc. Le inteleg supărarea, dar afirmația lor legată de susținerea mea, câtă vreme nu am participat la vot, nu e corectă. În plus, ca să vii la ședințele Consiliul de Administrație trebuie să fii convocat din timp”, a spus Claudia Anastase.

Inspectorul Școlar Județean Valentin Cuibus a explicat că nu este vorba despre niciun fel de politică discriminatorie, ci de o convenție. „Ca să nu ne complicăm cu împărțirea cheltuielilor de funcționare s-a stabilit ca spațiul de pe Memorandumului să fie dat școlii Bob, dar să poată fi folosit și de Colegiul Economic. Din 14 săli, ei primesc 5 iar școala Bob 9. De fapt lor le este frică că, dacă peste doi ani numărul de elevi ai școlii Bob crește, iar al lor scade, atunci situația împărțelii nu va mai rămâne la fel. Aici nu discutăm dacă o lege este bună sau rea când vorbim de înscrierea copiilor la școală pe bază de flotant. Legea trebuie să o aplicăm. S-a încercat modificarea ei, însă nu s-a reușit din motive de încălcare a drepturilor cetățenilor. Noi ne-am dat un aviz consultativ. Clădirea de pe Memorandumului e în patrimoniul primăriei și aceasta n-a fost în funcțiune de ani buni. De cealaltă parte aveam o situația în care o școală e presată că elevii vor rămâne din septembrie pe drumuri. N-ai cum să dezvolți școli în centrul orașului, să fim serioși! Ei au avut două șanse istorice, să se unească cu Clujana și cu LIA care aveau probleme serioase. Le-au refuzat. Acum LIA ș-a revenit surprinzător. Iar trenul lor a plecat. Nu-i scotea nimeni din centru. Dimpotrivă, se puteau dezvolta. Mișcările cu repartizarea de clase sunt corecte. Puteau să aibă mai multe, dar au refuzat clasele de profesională. Este adevărat că în ceea ce privește profilul economic el trebuia păstrat în maxim două locuri. Însă la multe unități școlare au fost aprobate câte 7-8 profile, pe lege, în urmă cu mulți ani. Am reușit să le reducem la trei, însă este foarte greu ca odată funcțional, să-l elimini”, a subliniat Cuibus.

Sursa foto: www.flickr.com