Tags Posts tagged with "viceprimar"

viceprimar

sursa foto: Viorel Nistor Facebook

O platformă de 3500 de metri pătrați ocupată cu circa 100 de garaje a fost identificată în cartierul Gheorgheni ca liberă de sarcini de administrația locală și urmează să fie supusă reconversiei. Adică garajele vor fi demolate și în locul lor va fi edificat un parking modular. Primăria a anunțat că intenționează să demoleje garajele din oraș însă că o a face treptat, pe măsură ce va identifica insule mai mari ocupate de acestea care să se preteze pentru proiecte de parcări supraterane sau parkinguri pe structură ușoară cum au propus în mandatul trecut consilierii PSD. Câteva sute de garaje au fost deja demolate și înlocuite cu parkinguri supraterane. Alte sute urmează să fie puse la pământ, pe măsură ce vor începe proiectele de parcări deja anunțate de municipalitate. Mai nou, riveranii au cerut parkinguri subterane cu locuride joacă la suprafață în loc de clasicele “blocuri pentru mașini” edificate deja în cartierele Mănăștur, Mărăști sau Gheorgheni.

 

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Detalii: Topul garajelor din Cluj. Câți clujeni vor demolarea acestora

În ultimii ani, consilierii social-democrați din Consiliul Local au cerut implementare unui sistem integrat de parcări și nominalizarea de fonduri în acest sens. Pe lângă parkinguri la intrările/ieşirile din oraş şi schimbarea regulilor de tarifare a locurilor de parcare din centru, în acest sistem ar fi trebuit incluse, după cum declarau aceștia şi parcări pe structură metalică, în locul zonelor ocupa de garajele de cartier. Propunerea s-a bucurat de susținere din partea primarului Emil Boc care a salutat-o, însă până acum administrația locală nu a reușit să facă pași concreți pentru implementarea sa.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat în 13 iunie că Primăria a identificat prima platformă de garaje dintr-un cartier clujean pe care dorește să o transforme într-un parking modular – pe structură ușoară sau metalică. Aceasta este situată pe strada Liviu Rebreanu în cartierul Gheorgheni, are 3500 mp, este ocupată cu circa 100 de garaje și este liberă de sarcini. “Pentru această zonă există propunerea să facem un parking modular care să înlocuiască garajele existente. În acest sens vom demara un Plan Urbanistic Zonal de regenerare ca în cazul celor pe care le avem deja în lucru în cartierul Mănăștur. Oricum avantajul parkingului modular este acela că va presupune mai puțin timp pentru amenajarea lui decât în cazul unei parcări supraterane”, a declarat Tarcea pentru Actualdecluj.ro.

Propunerea viceprimarului a fost deja salutată cu aplomb de clujeni mai ales că aceasta implică demolarea maghernițelor sau depozitelor de murături dintre blocuri, așa cum sunt numite în Cluj garajele de cartier. Dar au condamnat faptul că Primăria nu își asumă revoluția estetică a cartierelor cu subiect și predicat.  “Viceprimarul Clujului a anunțat azi, la un post de radio, construirea primului parking modular (pe schelet metalic) între blocuri. Mai clar, pe strada L. Rebreanu 2 (cart. Gheorgheni – Interservisan), a fost identificat terenul de 3 mii mp unde se vor dărâma garajele existente și se va construi ceva civilizat (zice el). Acesta e un detaliu, la urma urmei, mai important poate fi ce-a zis mai apoi viceprimarul Tarcea, că, „odată cu asta, în Cluj, vremea garajelor de tablă a…” și n-am înțeles bine ce a zis. Cred că a vrut să spună că „a trecut” sau „a expirat” și că, în sfârșit, va începe civilizarea feței orașului. Căci cu „maghernițe” colorate printre blocuri, în care se ține mașina iarna și când plouă, dar și murături și „hodoroage” ce nu au loc în casă, nu se poate vorbi despre „smart city”, oricât de drag ți-ar fi orașul și oricât de mulți bani ar avea. „Revoluția estetică” (de pe urmă) a mult-lăudatei noastre urbe are un punct de plecare zero și un preț, ce trebuiesc asumate!”, a scris pe o rețea de socializare profesorul universitar Viorel Nistor. 

Parking modular verde, sursa foto: designbuybuild.co.uk

Parcările supraterane pe care primăria le are deja în plan anunțate spre a înlocui garajele de cartier au fost contestate de riverani. Oamenii au cerut recent Primăriei ca aceste parcări (una pe Primăverii – Peana și una pe Mogoșoaia) să fie subterane, cu terase verzi la suprafață, cu locuri de joacă. Sau chiar în locul lor să fie construite grădinițe. Deocamdată viitorul lor n-a fost lămurit.

Detalii: Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

În plus, în proiectul cultural inițial al orașului candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană, un grup de arhitecți clujeni au propus un proiect pilot pentru transformarea unui spațiu de cartier ocupat cu garaje într-unul cu o  o structură pe două nivele, care să ofere spații de parcare la nivelul solului și spații verzi care să fie utilizate ca locuri de joacă, parcuri sau grădini urbane, la nivelul superior. Într-o etapă ulterioară, era propusă îmbunătățirea modelului și replicare sa în zone cu profil similar.

Detalii: Demolăm garajele de cartier? Pilda asumată pentru Cluj-Napoca 2021

Clujenii vor locuri de joacă pentru copii și parcări subterane în locul garajelor de cartier

Noua politică a primăriei: garajele din Cluj se vor demola când vor exista amplasamente libere de sarcini unde să se facă parkinguri

Ca să combată traficul excesiv generat mai ales de școlile din centrul orașului, Primăria Cluj a pus la bătaie un plan pentru a se ocupa de transportul elevilor, înspre/dinspre şcoală. Administrația locală are în plan să introducă, începând cu anul școlar 2017-2018, un autobuz școlar care să preia copiii din cartiere și să-i ducă la școlile din centru unde învață. Traseul acestuia ar urma să fie Mănăștur-Centru-Zorilor și să deservească câteva școli la care merg cei mai mulți copiii de pe respectiva rută.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat că se studiază introducerea unui autobuz școlar pe cel mai aglomerat traseu de mers la școală și anume Mănăștur-Centru-Zorilor. “Mai exista și alternativa Mărăști-Centur, însă din datele noastre ruta Mănăștur-Centru-Zorilor este cea mai aglomerată. Așa că, pe această rută, vrem să avem un autobuz care să ducă copiii la școlaă și să-i preia după treminarea orelor de curs, totul într-o siguranță deplină. Acest autobuz ar urma să circule după un orar prestabilit, cu stații prestabilite și să fie operat prin intermediul Companiei de Transport Local a Primăriei”, a subliniat Tarcea. 

Viceprimarul a mai spus că respectivul autobuz urmează să deservească pentru început două trei școli unde merg cei mai mulți copiii care locuiesc în cartierele Mănăștur sau Zorilor. “Toate detaliile urmează să le stabilim în perioada următoare în așa fel încât să putem lansa acest autobuz la începutul anului școlar și să urmărim efectele sale pentru trafic”, a mai spus oficialul. 

Încă de anul trecut, specialiști clujeni au propus o astfel de soluție pentru decongetionarea traficului în centrul orașului generat de o serie de școli care se află în această zonă – școala Bob, liceul Coșbuc, etc. Și anume, conectarea școlilor din centru (în primă fază) de cartiere prin intermediul unor autobuze cu stații bine definile și o rază de deservire de maxim 500 de metri. Propunerea a aparținut arhitectului județului, Claudiu Salanță. Alte voci din societatea civilă au avansat chiar posibilitatea introducereii unor astfel de autobuze școlare și între comunele saltelit ale Clujului – Baciu, Florești – și municipiu, având în vedere că majoritatea locuitorilor din aceste zone își duc copiii la școală în Cluj-Napoca. 

O altă soluție pentru degrevarea traficului în zona școlilor din centrul Clujului a fost avansată și de Inspectoratul Școlar Județean care intenționeză să facă școli primare dedicate unde să fie mutate structurile deja existente la școlile din centrul orașului. Potrivit studiilor, ciclul primar este cel care genereză aglomerația și blocajele din trafic deoarece părinții își duc și își iau copiii de la școală cu mașina. Deocamdată pentru acest proiect al unor școli primare dedicate se căutau fonduri, după cum a explicat șeful Inspectoratului Școlar Județean, Valentin Cuibus. 

Gradul de utilizare a străzii Buna Ziua, principala arteră a celui mai nou cartier al orașului, a trecut de 90%, semnala Nicolae Burnete, profesor la Universitatea Tehnică în cadrul departamentului de autovehicule rutiere și transporturi și membru nou în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a orașului. Un studiu făcut anul trecut de Universitatea Tehnică din Cluj a avertizat că în maxim doi ani zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului. Ca să salveze situația, Primăria a demarat proiecte punctuale (lărgirea străzii Bună Ziua – cum de altfel figura în documentațiile de urbanism prin care s-a legitimat acest cartier încă din anii 2000, dar de care primăria nu s-a procupat să fie respectate sau chiat stoparea eliberării de avize pentru proiecte noi de blocuri), dar are și un plan de salvare a cartierului.

Intenția administrației locale este să realizeze un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de circulație care să aducă relații noi pentru traficul din Bună Ziua. Despre acest PUZ de circulație din Bună Ziua, oficialii primăriei spuneau că va reprezenta provocarea anului în materie de concursuri de soluții în Cluj-Napoca. Fostul arhitect-șef al orașului, Ligia Subțirică, spunea că PUZ-ul de circulație din Bună Ziua a fost introdus pe lista concursurilor de soluții pe care primăria dorește să le lanseze – pentru Turnul Pompierilor (deja adjudecat), pentru master planul Someșului (cu premii aprobate și trimis către SEAP spre publicare), pentru teatrul de vară de pe Cetățuie (cu tema pregătită), pentru zona pieței Lucian Blaga – Napoca – Eroilor, pentru zona Teatrul Național – strada Cuza Vodă. Dar și că acesta va fi cel mai greu dintre concursuri, motiv pentru care va fi lansat cel puțin după cele pentru Someș și Cetățuie.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat recent că administrația mizează pe acest PUZ de ciculație ca să salveze traficul din cartierul Bună Ziua de la colaps. Oficialul a menționat că PUZ-ul de circulație urmează să acopere o conă cuprinsă între strada Nordului – Strada Romul Ladea – Brâncuși și până la Calea Turzii. Despre formula în care acesta va fi contractat (prin concurs de soluții sau prin simplă licitație), oficialul s-a abținut de la comentarii. În schimb, a spus că PUZ-ul va aduce cu siguranță sensuri noi de circulație, străzi noi, străpungeri care să fluidizeze traficul din Bună Ziua. Cel mai probabil acest PUZ va fi contractat anul acesta de către municipalitate. Între timp, a mai spus Tarcea, primăria a stopat autorizarea marilor proiecte imobiliare în Bună Ziua.

Primăria are în plan și să lărgească strada Bună Ziua la trei benzi de circulație, plus piste biciclete. Pentru acest proiect așteaptă o Hotărâre de Guvern pentru a prelua din nou artera în administrarea primăriei (de la Regionala de Drumuri și Poduri care s-a ocupat de întreținerea având în vedere că strada a funcționat ca variantă pentru traficul greu din oraș), după care trebuie să demareze o procedură de expropriere a peste 40 de proprietăți din zonă, în așa fel încât, după, să poată demara acest proiect.

Anul trecut, în campania pentru europarlamentare, senatorul PNL Marius Nicoară și deputatul Adrian Oros (ambii realeși) au propus o soluție pentru decongestionarea traficului din Bună Ziua. Aceasta viza instituirea unui sens unic pe strada Bună Ziua, pe direcția de mers dinspre Calea Turzii spre cartierul Gheorgheni până la intersecția cu strada Măceșului și de asemenea, pe strada Mihai Românu, care face legătura între Măceșului și Calea Turzii, să se instituie tot un sens unic, în sens invers străzii Bună Ziua, concomitent cu realializarea unui nou sens giratoriu pe Calea Turzii, la intersecția cu Mihai Românul. Aceștia au mai propus și realizarea unei bretele noi de circulație între Bună Ziua și Mihai Românul.

Propunerea decongestionare trafic Bună Ziua, sursa foto: Facebook

Bună Ziua, cel mai criticat cartier nou al orașului

Dezvoltarea din zona Bună Ziua a fost botezată Pipera Clujului, cu referire la dezvoltarea urbanistică haotică din Capitală. Este un cartier de tip dormitor, unde, potrivit specialiștilor, dezvoltarea s-a gândit inițial pe hârtie bine (în anii 2000 în care s-a aprobat PUZ-ul comandat de primăria lui Funar), însă, la punerea în operă, a domnit haosul și s-a permis de toate, tuturor. A rezultat un cartier fără trotuare, fără spații verzi publice, fără dotări de învățământ, cu străzi necapacitate pentru traficul care a rezultat în urma dezvoltărilor autorizate de primăriei. Este o cipercărie, după cum au spus specialiștii, cu blocuri înalte și locuințe colective mici, presărate fără nicio logică urbanistică, unele lângă altele. Bună Ziua este o zonă pe care nu toţi arhitecţii se încumetă să o numească deocamdată cartier din cauza deficienţelor de infrastructură şi servicii. E şi una dintre primele zone pe care urbaniştii le dau de ani întregi ca exemplu de dezvoltare haotică în boom imobiliar la Cluj: o extensie a oraşului unde locuinţele au luat-o înaintea infrastructurii, cu imobile realizate fără să existe artere de acces amenajate corespunzător ori servicii pentru locatari, unde multe dintre şcolile, grădiniţele ori spaţiile medicale au rămas pe planşetele de centre de cartiere desenate pentru proiectele dezvoltatorilor. Locuitorii care au ales să se mute aici se confruntă cu deficienţe de infrastructură: străzi fără trotuare sau chiar fără asfalt, probleme cu iluminatul sau lipsa de servicii de învăţământ. Chiar și autobuzul introdus recent în zonă are întârzieri considerabile.

VEZI ȘI: 

Cu sau fără piste de biciclete în “Pipera” Clujului? Noua întrebare pusă de primărie riveranilor din Bună Ziua

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Oficial: pistele de biciclete se instalează în Bună Ziua

Turnurile cu 10 etaje de pe Trifoiului rămân în picioare. Noul Consiliu Local instalat la Cluj e pregătit să condamne la colaps zona Bună Ziua

Primăria face loc printre blocuri și pentru copii. Primul mini-parc public din Bună-Ziua se termină de Ziua Copilului

Primul mini-părculeț public în “Pipera” Clujului după 16 ani de la “facerea” cartierului

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații despre pistele de biciclete la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

AȘA NU, exemplu de pistă pe strada Donath - sursa PMUD Cluj-Napoca

Piste înguste, cu obstacole, fără continuitate și care pun în pericol siguranța bicicliștilor. Așa este caracterizată rețeaua velo a orașului. Acum primăria susține că are un proiect prin care vrea să lege pistele de biciclete actuale.

 

Viceprimarul Dan Tarcea a spus chiar că pe anumite străzi administrația dorește să implementeze modelul din orașe europene cu tradiție în utilizarea bicicletei unde trotuarul este utilizat în comun de pietoni și bicicliști. Ca exemplu a dat strada Moților unde administrația poate amenaja o pistă de biciclete doar dacă împarte trotuarul între pietoni și bicicliști, în așa fel încât ambele categorii să poată circula în condiții de siguranță. Tarcea a mai exemplificat că în Munchen funcționează acest sistem și că pietonii și bicicliștii conviețuiesc și se respectă utilizând aceleași spații.

Oficialul nu a avansat însă un orizont de timp pentru acest proiect de unificare a pistelor de biciclete. În schimb, a mai menționat că la nivelul Primăriei se lucrează și la extinderea stațiile de bike-sharing în zone neacoperite prin proiectul european: la intrările în oraș (spre exemplu în zona IRA) unde administrația vrea să amenajeze parcări de tipul park&ride (unde șoferii care au treabă în Cluj-Napoca să-și lase mașinile și apoi să utilizeze mijlocele de transport în comun sau bicicleta) dar și în cartiere. Astfel de stații de închiriere ar urma să apară în Mănăștur (zona Sirena) sau în cartierul Gruia. Nici în acest caz, Tarcea nu a oferit un termen.

Ca politică anunțată de edilul Emil Boc pentru amenajarea de piste de biciclete trebuie amintită practica potrivit căreia noile piste se marchează  pe măsură ce demarează și se finalizează lucrări de reabilitare a unor străzi.

Și așa clujenii au sesizat faptul că multe dintre stațiile de închiriere biciclete nu sunt funcționale și n-au fost reparate (exemplu cea din Grigorescu, de pe strada Mirăslău) de un an de zile, dar că sunt constant alimentate cu biciclete pe care nu le poate utiliza nimeni. Municipalitatea a demarat licitații pentru înlocuirea ecranelor mai multor astfel de stații nefuncționale sau chiar pentru achiziționarea de stâlpișori de cauciuc care să îi înlocuiască pe cei de metal cu care au fost delimitate mai multe trasee velo din Cluj-Napoca în cadrul aceluiași proiect de bike sharing.

Pistele cu stâlpișori de metal (ceruți de poliție) au fost extrem de criticate de societatea civilă care a atras atenția că acestea pun în pericol siguranța bicicliștilor. Așa că primăria chiar a renunțat pe anumite artere să le mai extindă (pe 1 Decembrie sau pe Bucium). Cu toate acestea de peste 1 an nu a făcut nimic să corecteze neajunsurile. Nici măcar pe cele sesizate de organizațiile de bicicliști din oraș care spun de ani de zile că pistele din Cluj-Napoca sunt prea înguste, pline de obstacole, nu garantează siguranța, n-au continuitate.

Alte voci din societatea civilă spun că Primăria, deși verbal susține transportul velo, în practică încurajează mersul cu mașina în centrul orașului. Ca exemplu este dată parcare cu barieră pe care administrația locală a amenajat-o acum circa 8 ani în Piața Unirii și pe care o menține în viață pentru că generează venituri mari la bugetul local. În locul ei s-a propus degeaba zonă pietonală cu stație de autobuz. Maxim, ca să dea un exemplu, municipalitatea clujeană ar putea să o înlocuiască cu o parcare de biciclete, spun aceiași specialiști. Și pe bună dreptate.

De exemplu, în Alba Iulia, celebrul arhitect danez Jahn Ghel (contract pentru un studiu care să dea primăriei soluții de a transforma orașul într-unul pentru oameni) a recomandat municipalității să desfințeze o parcare din fața Primăriei și să o înlocuiască cu una pentru biciclete. De asemenea, în studiu “Alba Iulia spre un oraș pentru oameni și cultură”, specialiștii de la Ghel Architects recomadă administrației albaiuliene să dezvolte o rețea coerentă de piste de biciclete axată pe continuitate și siguranță, dar nu cu orice cost pentru pietoni. “Pistele de biciclete nu trebuie să concureze rețeaua de trotuare destinate pietonilor. Acestea trebuie să coexiste la marginea șoselelor”, s-a artătat în respectivul studiu.

Infrastructura pentru bicicliști din Cluj-Napoca cuprinde 41 km sunt amenajați drept ”trasee adecvate circulației bicicliștilor”, fiind vorba însă doar de montarea unor semne de circulație de restricționare și avertizare, 18,8 kilometri de piste amenajare în cadrul proiectului cu bani europeni al primăriei, cel al rețelei de bike-sharing, plus încă 6,8 kilometri de piste noi deja amenjate.

Pistele de biciclete din Cluj au primit calificativul de „Rezonabiledupă ce au fost analizate după o metodă irlandeză de specialiștii care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru Cluj-Napoca. Multe dintre traseele de ciclism din oraș a fost făcută prin simpla reducere a spațiului dispobil pentru pietoni și așa foarte redus, constată aceiași specialiști BERD-ARUP. Ca să se corecteze situația, în PMUD se propune amenjarea a încă 57 de kilometri de piste în interiorul orașului, dar și a încă 33 km înspre Florești, Feleacu, Apahida și Baciu. Doar așa poate crește cota modală a mersului cu bicicleta în Cluj-Napoca, în prezent foarte redusă.

“Din sondajele la domiciliu a rezultat că doar 0,5 % dintre deplasările în oraș sunt efectuate cu bicicleta. Cota modală foarte redusă este strâns legată de absența infrastructurii dedicate, și este greu de crezut că aceasta va crește, chiar și după implementarea proiectului (de bike-sharing -n.red.), în absența unei rețele de piste de biciclete care să acopere o mare parte din oraș și care să asigure conexiuni sigure și convenabile între principalele puncte de origine și destinație din oraș. Este necesară dezvoltarea unei rețele adecvate de infrastructură de ciclism, întro primă etapă în zona urbană, iar apoi în restul zonei metropolitane”, mai arătau specialiștii.

DESPRE PROPUNERILE DIN PMUD, mai jos:

Bicicleta, încă departe de a fi preferata clujenilor. De ce?

Organizațiile de ciclism din Cluj-Napoca organizează periodic marșuri de protest împotriva modului în care primăria a amenajat pistele de biciclete din oraș -“noi piste de biciclete pe trotuare, prea înguste, fără sapții de siguranță, fără continuitate la intersecții, și aflate în raza portierelor mașinilor parcate la bordură și expunând astfel pericolului de accident bicicliștii care ar vrea să le utilizeze”, au arătat recent reprezentanții Clubului de Cicloturism Napoca, la ediția cu nr 100 al marșului bicicliștilor care a avut loc la începutul lui 2016 în Cluj-Napoca.

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații despre pistele de biciclete la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

Vezi și:

Orașe pentru oameni versus Orașe pentru mașini. Un arhitect danez ne arată cum suntem cu zeci de ani în urmă

Clujeni spun că locurile în creșele din oraș sunt insuficiente și cer primăriei soluții. Administrația admite că supra aglomerarea creșelor din oraș este generată și de preferința celor care locuiesc în comunele satelit de a-și aduce copiii în oraș. Așa că, pentru 2018, Primăria vrea să schimbe regulamentul de înschiere la creșe în așa fel încât riveranii din cartiere să aibă prioriate.

Pentru perioada 2017-2018 sunt disponibile 510 locuri în creșele din subordinea primăriei (15 unități). Înscrierile se pot face până în 12 mai.

Per total, în creșele de stat sunt circa 1090 de locuri, însă clujeni au sesizat faptul că în municipiu este foarte greu să prinzi un loc la creșă de stat în cariere ca Mănăștur sau Grigorescu.

Oficialii primăriei recunosc situația însă spun că aceasta se datorează și faptului că părinții care stau în comunele limitrofe municipiului preferă să-și aducă copiii la creșă în Cluj-Napoca. “Vom construi două creșe noi. Una pe Donath cu 80 de locuri și una pe Grigore Alexandrescu cu 120 de locuri. Acestea vor fi gata în 2018 când vom avem cu 20% mai multe locuri decât în prezent. Foarte multe persoane din zonele limitrofe municipiului și-au făcut flotant și își aduc copiii la creșele din Cluj-Napoca. Noi nu putem împiedica acest lucru, însă vrem să modificăm regulamentul de înscriere la creșe în așa fel încât cei care locuiesc și au vechime în zona unde există o creșă să aibă prioritate în fața celor care stau, spre exemplu, de două săptămâni în carier”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea. Acesta a adăugat că modificarea regulamentului presupune o perioadă de timp, consultare publică, astfel că doar din 2018 se va putea îmbunătăți.

În ultimii ani primăria a construit din fonduri publice noi creșe creând peste 300 de noi locuri. S-au construit creșe pe Ep. Nicolae Ivan sau pe Moților. În 2015, administrația locală admitea că onorează cu locuirile disponibile în creșe circa 50% din cererea venită de la părinți.

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

Șantierele pentru descongestionarea traficului plănuite de municipalitatea și anunțate încă de la finalul anului trecut se vor instala și în cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur. În 15 mai se dă ordinul de începere a lucrărilor pentru lărgirea străzii Câmpului la trei benzi. Se așteaptă și autorizația de construire pentru reorganizarea străzii Izlazului.

Cea mai importantă veste, însă, pentru Mănăștur vine odată cu intenția primăriei de a comanda un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de circulație care să studieze o nouă legătură rutieră între zona Câmpului și zona Frunzișului-Zorilor.

Viceprimarul Dan Tarcea a menționat că lucrările de lărgire a străzii Câmpului la trei benzi (pentru care se va da ordinul de începere în 15 mai) nu vor rezolva toate problemele legate de aglomerația din trafic. De aceea primăria va comanda un PUZ de circulație care să aducă străpungeri sau legături între arterele existente sau între zona Câmpului și Zorilor.  “E obligatoriu să găsim și alte soluții. O lărgire a străzii Câmpului nu rezolvă toate problemele. Șoferii nu vor mai sta în coloană 20-30 de minute ca să iasă de pe strada Câmpului. Vor sta 15 minute sau mai puțin. De aceea vom face un PUZ de circulație pentru această zonă care să studieze o legătură cu zona Frunzișului. Vorbim și de o bretea le legătură cu viitoarea centură ocolitoare de sud a orașului. Vom studia această legătură ca să fim pregătiți să o facem în momentul în care va fi realizată centura. Când vom avea această bretea, atunci va fi mult mai bine”, a spus Tarcea.

Strada Câmpului fi capacitată la trei benzi de la intersecția cu Mehedinți până la intersecția cu Izlazului și Frunzișului, prin îngustarea trotuarelor.

Un alt proiect de reorganizare a unei alte artere din Mănăștur a primit avizele și urmează să primească în maxim două săptămâni autorizația de construire. Este vorba despre strada Izlazului care va fi modernizată, concomitent cu reorganizarea locurilor de parcare. De asemenea, odată cu reconfigurarea arterei va fi amenajat și un sens giratoriu la intersecția Mehedinți-Mogoșoaia care îl va degreva pe cel de la intersecția Câmpului-Frunzișului.

DETALII: O stradă de aproape un kilometru din cel mai mare cartier al Clujului se reconfigurează anul acesta

 

Tot în 15 mai, potrivit lui Tarcea, vor fi date ordine de începere a lucrări de modernizare și pe arterele Fântânele și Artelor.

DESPRE PROIECTELE PRIMĂRIEI PRIVIND FLUIDIZAREA TRAFICULUI ÎN CLUJ-NAPOCA:

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații în cadrul emisiunii City Puls – Ora de administrație publică difuzată pe Antena 1 Transilvania. 

Oficialii primăriei au anunțat recent că podul Traian la care se lucrează de peste 8 luni pe un contract adjudecat cu un termen de execuție de 6 luni va fi gata în 1 iunie. Acum, aceeași oficiali au spus că, de fapt, termenul a fost avansat pentru a “pune presiune pe constructori” și că, chiar dacă fizic lucrările se vor încheia în iunie, podul nu va fi folosit pentru că are nevoie de o perioadă de cel puțin 21 de zile pentru “a se așeza”.

Cât despre termenul de contract, oficiali ai primăriei spun că cele 6 luni calculate de proiectanți pentru finalizarea lucrărilor și asumate în documentația de licitație, apoi de către firma câștigătoare, sunt efectiv luni de lucru. Ori, în cazul lucrărilor de construcție a podului Traian au fost luni de iarnă în care nu s-a putut lucra.

Închiderea circulației din zona podului Traian a dat peste cap traficul din Cluj. De redeschiderea circulației pe pod depinde și un alt proiect anunțat de primărie pentru a-i încuraja pe clujeni să utilizeze mijloacele de transport în comun – crearea de benzi dedicate pe ruta Bulevardul 21 Decembrie 1989 – Memorandumului.

“Șantierul a început efectiv în luna septembrie 2016, când s-au încheiat evenimentele din oraș și nu în august când s-a anunțat. Lucrările s-au derulat cu perioade de întrerupere având în vedere lunile de iarnă. Undeva în aprilie ar fi fost termenul de finalizare dacă se lucra în toată perioada 2016-2017. Însă acest lucru n-a fost posibil. Noi am fixat acest termen de 1 iunie pentru finalizarea lucrărilor la podul Traian ca să punem un fel de presiune pe constructori. Chiar dacă podul se finalizează, tot nu se va putea circula pe el. Dacă, după turnarea stratului final de asfalt s-ar da drumul circulației și obiectivul ar fi tranzitat de mijloacele de transport în comun, atunci s-ar produce vibrații care ar afecta podul. Riscăm ca, în timp, acesta să se rupă din nou. Dacă vrem să avem un pod pentru 100 de ani, atunci este nevoie să respectăm toți pașii. Undeva la 21 de zile trebuie să stea în conservare podul după ce vor fi încheiate lucrările”, a declarat pentru Actualdecluj.ro viceprimarul Dan Tarcea.

Oficialul a adăugat că, potrivit datelor sale, podul va fi circulabil undeva în vara anului, în luna iulie. “Exclus să fie circulabil abia fin luna septembrie”, a spus Tarcea. Cât despre eventuale penalități aplicate celor de la Diferit pentru că nu se respectă termenul de contract – cele 6 luni – nu se ia în calcul această variantă. Tarcea a menționat că cei de la Diferit au lucrat foarte bine și au avertizat primăria asupra tuturor ricurilor dacă se urgentează anumite faze de lucrări. “Au făcut tot ce au putut. Au fost și perioade în care nu s-a putut lucra din cauza vremii. Nu se pune problema unor penalități”, a mai adăugat oficialul.

Primarul Emil Boc spunea, la finalul lunii aprilie, că partea complicată a lucrărilor la podul Traian a trecut (aducerea grinzilor, montarea lor) dar și că acestea au intrat în linie dreaptă. Boc a mai spus că următorii pași implică armare, cofrare, hidroizolație placă, turnare asfalt, relocare utilități gaz curent, montare stâlpi ai Companiei de Transport Local, strat final asfalt.

DETALII: VIDEO Cum merge șantierul la podul Traian

În 4 mai, primarul s-a arătat optimist, însă nu a mai avansat termenul de 1 iunie pentru finalizarea lucrărilor. Prezent la Napoca fm, primarul Emil Boc a vorbit acum chiar de o prelungire a termenul contractual ca o măsură pe care administrația ar trebui să o accepte dacă dorește să aibă un pod făcut ca la carte. “Conform unui termen prevăzut în contract, fără să ne uităm la toate condiţionalităţile legate de vreme, au fost şi probleme cu vremea, era termenul în jur de 1 iunie, eu sper ca firma ne va da graficul încât să fie gata. Este exclus ca lucrările să fie gata în toamnă. Sunt convins că va fi gata podul în iunie. Dacă firma Diferit nu are justificare, poate fi penalizată”, a mai declarat edilul.

Primăria se tot chinuiește să facă podul din 2013

O parte din trotuarul podului din zona străzii Traian s-a surpat în 2013 iar de atunci primăria clujeană face demersuri pentru modernizarea obiectivului. În primăvara lui 2014, primaraul Emil Boc a prezentat o variantă privind modul în care va arăta podului, proiectul aparținând Expert Proiect 2002. Designul pentru acesta este unul clasic, cu zona pietonală și piste de biciclete principala condiție a primăriei fiind ca noul pod să fie stabil și să facă față traficului auto din centrul orașului. Potrivit proiectului, podul va fi construit de la zero, va avea la final circa 32 de metri, două benzi pe sens, trotuare și bandă pentru biciclete de 1,6 metri. Termenul de execuție a lucrării este de aproximativ 6 luni.

Lucrările de refacere a podului Traian din centrului orașului au fost estimate de primărie la peste 6,7 milioane lei. Licitația a fost programată în 20 iunie 2014 iar criteriul de adjudecare a fost prețul cel mai scăzut. La procedură au participat patru ofertanți, adică, în ordinea ofertelor: Dacia Faber cu subcontractant Modern Bau (controlată de familia Buzoianu) și cu terț susținător Recon (cel mai mic preț, peste 5,4 milioane lei), Doralex (peste 5,8 milioane lei), Diferit (peste 5.976.000 lei) și ARL (peste 5.994.000 lei). Contractul a fost atribuit abia în martie 2015 către firma Doralex, oferta aflată pe primul loc ca cel mai mic preț fiind descalificată. 

Licitația a fost atribuită inițial unei firme cu o ofertă neconformă. Lucrările n-au început decât în 2016

Diferit a reușit, după contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor să întoarcă rezultatul procedurii, demonstrând că Doralex a avut o ofertă neconformă. În aprilie 2015. În mai, primăria a adjudecat contractul către Diferit. Cu termen de execuție 6 luni și o valoare de peste 5,9 milioane lei.

Lucrările au început abia în august 2016. Primăria a motivat că șantierul n-a putut debuta mai repede întrucât în oraș erau deja în lucru șantiere pe artere din centru și o eventuală închidere a podului ar fi adus doar probleme traficului din Cluj.

Un protocol de colaborare care aduce o procedură de lucru cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcţii a fost semnat de primărie cu principalii furnizori de utilități din oraș, Compania de Apă Someș, Delgay Grid și Societatea de Distribuție a Energiei Electrice.

Potrivit viceprimarului Dan Tarcea, respectivul protocol este gândit pentru a debirocratiza activitatea de la urbanism și a scuti oamenii de mai multe drumuri la primăriei pentru a depune documetații separate privind autorizații de branșare la utilități. “Dacă cineva vrea să-și facă o casă, cere un certificat de urbanism unde se arată în ce condiții se poate emite autorizația pentru casa, împrejmuiri și racordul la utilități. Apoi, solicită autorizația de consturire. Până acum, regiile nu-i dăreau aviz de racordare la utilități până nu avea autorizația de consturire și persoane respectivă era nevoită să depună documentații separate la primărie și pentru autorizațiile de branșare la utilități. Acum, cu noua procedură convenită cu furnizorii de utilități, poate primi avizele și nu mai este nevoie să ceară mai multe autorizații și se elimină birocrația, drumurile la primărie plus timpii de așteptare”, a explicat oficialul.

Acesta a mai spus că și vechea variantă de lucru este în vigoare și că aceasta poate fi accesată în cazul în care oamenii se grăbesc să construiască și cei de la regii n-au emis avizele.

Procedura de lucru stabilită de primărie cu Electrica, Delgay Grid și Compania de Apă Someș în vederea emiterii certificatului de urbanibanism (C.U.), a avizelor tehnice şi a autorizaţiei de construire (A.C.) cuprinde: 


1. În cazul extinderii reţelelor existente, C.U., avizele tehnice şi A.C. pentru extinderea reţelelor vor cuprinde şi branşamentele, fără a fi necesară A.C. pentru construcţie imobil, sub condiţia ca racordarea la clădire să se facă după prezentarea de către beneficiar a contractului de furnizare a energieri electrice sau gaze naturale;


2. În cazul în care reţelele sunt existente, se poate obţine autorizaţie de construire atât pentru clădire cât şi pentru branşamente la utilităţi concomitent:
-prin certificatul de urbanism se va solicita: construcţie, împrejmuire etc, şi obligatoriu racord la utilităţi;
-operatorii de reţea în baza certificatului de urbanism vor emite (pe lângă avizele de amplasament solicitate în C.U.) şi soluţiile de racordare(avize tehnice de racordare);
-Primăria va emite autorizaţia de construire doar după obţinerea inclusiv a soluţiilor de racordare (apa, gaz, canalizare, electrice sau altele după caz) şi va specifica în autorizaţia de construire şi racorduri la utilităţi (apa, gaz, canalizare, electric, etc);


3. În cazul unei clădiri autorizate sau înscrise în cartea funciară, autorizaţia de construire pentru branşamente se va emite în baza avizelor şi a proiectelor tehnice vizate de către operatori, cu prezentarea de către beneficiar sau investitor a cărţii funciare sau a copiei autorizației, după caz.

Furnizarea serviciilor de utilităţi se va face numai după prezentarea de către beneficiar sau investitor a copiei legalizate sau a unei copii certificate pentru conformitate cu originalul a autorizaţiei de construire, aferentă clădirii pentru care se solicită încheierea contractului de furnizare.

Din luna aprilie, Primăria clujeană a instituit, în premieră, și sistemul de emitere de acte de urbanism în regim electronic.

DETALII: Era on-line la urbanism a început. S-a emis primul certificat de urbanism on-line

VIDEO Premiera de la Cluj: Boc a testat sistemul prin care se eliberează acte de urbanism on-line

sursa: Facebook

UDMR Cluj s-a decis și a făcut o propunere pentru postul de viceprimar al Clujului, lăsat vacant prin demisie de Anna Horvath. Așa cum a anunțat Actualdecluj.ro, a fost nominalizată, Olah Emese, singurul consilier din plenul local aflat la al doilea mandat.

UDMR a făcut scut în jurul viceprimarului Anna Horvath, încă din octombrie anul trecu,t când aceasta a intrat sub lupa procurorilor DNA pentru fapte de corupție. Liderii partidului au susținut-o necondiționat și au adresat public mesaje împotriva procurorilor, mizând pe nevinovăția acesteia. Horvath nu și-a mai putut exercita funcția de viceprimar, fiind pusă sub control judiciar, însă ea a rămas consilier local. Până în prezent, partidul nu a nominalizat un alt viceprimar. La finalul acestei săptămâni, UDMR Cluj s-a decis: avocata Olah Emese va fi propusă pentru a ocupa funcția de viceprimar. Aceasta are cinci ani de experiență în Consiliul Local și a spus că e pregătită să servească intereseze maghiarilor din Cluj, sub coordonarea Annei Horvath care a rămas în Consiliul Local ca simplu consilier.

Cluj-Napoca rămâne fără viceprimar UDMR. Cine îi va lua locul

Cine o înlocuiește pe Anna Horvath? De ce mai are Boc nevoie de maghiari

Propunerea ca Olah Emese să fie noul viceprimar al Clujului va fi făcută la ședința Consiliul Local din 4 aprilie, urmând să fie supusă votului consilierilor. Tot la această ședință urmează să fie validat și consilierul local care va lua locul lui Csoma Botond, demisionar de anul trecut când a fost ales deputat în Parlamentul României: Daniel Nistor, inginer, următorul pe listele UDMR de la alegerile locale.

Procurorii DNA au trimis-o în judecată pe Horvath (sub control judiciar) anul acesta pentru fapte de corupție. Horvath e acuzată că a traficat pe lângă funcționarii din primărie influență pentru milionarul Fodor Zsolt de la care a primit abonamente la festivalul de muzică Untold pe care le-a dat voluntarilor din campania electorală din iunie 2016.

În plus, mai există și o sesizare de la Agenția Națională pentru Integritate (ANI) prin care Horvath a fost găsită în conflict de interese. ANI a informat DNA și Primăria că în perioada exercitării mandatului de viceprimar 2012 – 2016, Horvath a participat la ședința Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, în cadrul căreia a fost adoptată o Hotărâre prin care s-a dispus alocarea sumei de 90.000 lei către Asociația Claudiopolis – Asociația pentru Dezvoltarea Comunității în cadrul căreia aceasta deține calitatea de președinte, și alocarea sumei de 30.000 lei Universității Sapientia din partea căreia persoana evaluată a beneficiat de foloase prin intermediul contractelor încheiate în calitate de cadru didactic.

Având în vedere că nu a primit câștig de cauză în procesul pentru ridicarea măsurii controlului judiciar, dar și cu noile acuze privind conflictul de interese, Anna Horvath a anunțat deja în 9 martie că își va da demisia din funcție. Ea a motivat căde cinci luni de zile este sub control judiciar și nu mai are nicio sursa de venit. În 20 martie și-a dat demisia din funcția de viceprimar,  aceasta urmând să activeze ca vicepreşedinte executiv al UDMR pe probleme de administraţia locală. Consiliul Local a luat act de demisia Annei Horvath la ședința din 21 martie. Atunci, UDMR n-a făcut nicio propunere pentru poziția de viceprimar. Anna Horvath va rămâne în continuare consilier local.

Viceprimărița Clujului, suspectată de conflict de interese. Pe fir intră din nou DNA

Sub control judiciar de 5 luni, viceprimărița Clujului își anunță demisia. Și-a găsit deja următorul job. Kelemen, atac la procurori: “dacă procurorii ar fi avut dovezi solide demult am fi depășit această fază”

 

Consiliul Local a luat act de demisia viceprimarului UDMR al orașului, Anna Horvath. Aceasta a ținut să adreseze un mesaj de adio. De asemenea, primarul Emil Boc a insistat să îi mulțumească. Consilierul Gergely Balasz a completat și el în ungurește, cu felicitări și mulțumiri pentru activitatea depusă.

Anna Horvath a demisionat ieri din funcție. Astăzi, consilierii locali au luat act de respectiva demisie. Postul de viceprimar revine tot grupului UDMR, potrivit înțelegerii cu primarului Emil Boc și cu PNL. Deocamdată, formațiunea n-a făcut nicio propunere pentru noul viceprimar. Cel mai probabil aceasta va fi făcută în luna aprilie. Anna Horvath este trimisă în judecată sub control judiciar pentru fapte de corupție și recent a fost găsită în incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate care a sesizat și DNA.

DETALII DESPRE MOTIVELE DEMISIEI:

Cluj-Napoca rămâne fără viceprimar UDMR. Cine îi va lua locul