Tags Posts tagged with "viceprimar"

viceprimar

sursa foto: colaj Facebook

Două noi sensuri giratorii în cel mai mare cartier din Cluj și trei bretele noi prin care a fost lărgit carosabilul în alte trei cartiere din oraș au fost terminate după lucrări demarate în această vară de Primârie. Este vorba despre o serie de proiecte mici ale administrației locale pentru descongestionarea circulației din Cluj care au presupus lucrări de peste 1,2 milioane lei.

 

Viceprimarul Dan Tarcea s-a tras într-un video pe modelul Facebook pentru a explica internauților cum este cu investițiile mici pe care Primăria le-a făcut pentru fluidizarea circulației din Cluj. Potrivit lui Tarcea, după lucrări demarate vara aceasta de către Regia Autonomă a Domeniului Public (deținută de Primărie), s-au finalizat cinci obiective. Este vorba despre două sensuri giratorii în Mănăștur, cel mai mare cartier din Cluj și o serie de noi bretele prin care s-a lărgit carosabilul în cartierele Mănăști, Zorilor și Gheorgheni.

Respectivele proiecte fac parte din lista de corecții mici  anunțată anul trecut de primarul Emil Boc pe arterele din Cluj pentru a încerca să aducă soluții la principala problemă a Clujului – traficul infernal. Viceprimarul Tarcea a fost desemnat de Boc să se ocupe de gestionarea problemelor legate de străzile din orași, dar și de trafic. Așa că Tarcea a adoptat modelul FaceBOC (deocamdată off line, nu în direct cum obișnuia primarul Boc să cuminica înainte de campania pentru locale și puțin după) și a început să se adreseze internauților pentru a le explica cum e cu binele adus de Primărie traficului din Cluj. Tarcea le-a promis utilizatorilor de pe rețeaua de socializare că le va răspunde pe pagina de Facebook la orice întrebări și nelămuri au despre proiectele municipalității.

În video, viceprimarul clujean a anunțat că s-au terminat sensurile giratorii de pe Calea Mănăștur și Izlazului în care s-a investit peste 600.000 lei. De asemenea, s-au finalizat și breteau nouă din sensul giratoriu Mărăști-Fabricii, cea din sensul giratoriu Observatorului-Viilor și breteau nouă din Piața Cipariu. Pentru realizarea lor, Primăria a plătit în total alți peste 600.000 lei.

Tot vara aceasta, Primăria a amenajat o bandă dedicată pe un traseu de 1,6 kilomatri pentru mijloacele de transport în comun sau a finalizat amenajarea unui pod nou în locul vechiului pod Traian din centrul orașului.

Vezi și:

Ce sensuri unice propune Primăria pentru fluidizarea traficului din cel mai verde cartier al Clujului

Cât s-a plătit pe girațiile terminate 

– sensul giratoriu Calea Manastur – Campului, valoare 276.000 lei +TVA
– sensul giratoriu, strada Izlazului, valoare 325.000 lei + TVA
– bretea sens giratoriu Marasti – strada Fabricii, 372.000 LEI + TVA
– bretea sens giratoriu Observatorului- str. Viilor, valoare 108.000 + TVA
– bretea Piata Cipariu, valoare 180.000 lei + TVA

 

marcaje în giratorii, reglajul fin

continuăm

108/45

15 pierdutee

Administrația locală clujeană va investi peste 330.000 de lei pentru amenajarea a două stații de încărcare pentru mașinile electrice. Decizia a fost luată la ședința ordinară din 5 septembrie de către aleșii locali.

Potrivit deciziei luate de către Consiliul Local cele două stații urmează să fie amplasate în parkingul Primăriei de pe strada Moților și în parcare cu barieră din centrul orașului, Piața Unirii. Administrația clujeană a decis să investească peste 70.000 de euro (330.000 lei, la cât a fost evaluată investiația) în amenajarea celor două stații deoarece în oraș există doar stații de încărcare realizare din fonduri private (7 stații).

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat deja că toate parkingurile care urmează să se construiască în Cluj vor fi dotate cu câtre o staţie de încărcare pentru maşini electrice.

Consilierii PSD au cerut în noiembrie 2016, pe lângă scoterea abonamentelor universale de parcare din Cluj și facilități pentru mașinile electrice, cu prilejul discuției de majorarea a taxelor de parcare în zona 0 a orașului (26 de străzi cu 1056 de locuri de parcare). “Un semn de intenție, având în vedere că și Guvernul oferă facilități și bani pentru achiziția de mașini electrice și mașini hibrid, iar în Capitală deja s-a adoptat o măsură similară, ca mașinile electrice să beneficieze de parcare gratuită, pe baza unei buline verzi”, susținea liderul grupului, Dan Morar, propunerea sa ca regulamentul de parcare să fie amenadat în așa fel încât mașinile electrice să parcheze gratis în parcările publice din oraș dar și să poată circula pe benzile dedicate transportului în comun.

Propunerea n-a găsit susținere la primarul Emil Boc care declara la vremea respectivă că municipalitatea nu poate subvenționa proprietari care își permit să dea 100.000 de euro, cât costă o mașină electrică.  În plus, edilul a spus că primăria nu poate să pună concurența pe locurile de parcare din centru sau să le țină unele rezervate pentru mașinile electrice, pentru că oamenii s-ar întreba dacă primarul este nebun sau l-ar înjura. Cât despre circulația pe benzile dedicate transportului în comun, primarul a menționat că singura măsură reală pe care o va susține primăria vizează amenajarea de stații de încărcare pentru mașinile electrice (în oraș, în actualele sau în viitoarele parkinguri ale primăriei). Aceasta deoarece orașul n-are încă infrastructura pregătită.

AICI DETALII DESPRE POLITICILE CU CARE SE LĂUDA PRIMĂRIA ÎN PRIMĂVARĂ:

Primăria va fi prietenoasă cu mașinile viitorului. Cum va încuraja clujenii să-și cumpere autovehicule electrice

sursa: Primaria Cluj

După lucrările pornite în Piața Cipariu prin care se dorește îngustarea trotuarelor pentru a face loc unei benzi dedicate mijloacelor de transport în comun, municipalitatea mai anunță că dorește să reorganizeze circulația în întreg cartierul Gheorgheni.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că traficul din cartierul Gherogheni urmează să sufere niște schimbări. Perimetrul afectat va fi între străzile C-tin Brâncuși-B-dul Nicolae Titulescu-Rebreanu și Albac. În principal intenția este de a se institui sensuri unice, mai ales că în această zonă există foarte multe străduțe paralele care permit astfel de măsuri. De asemenea se dorește crearea de locuri de parcare, mai ales că în prezent se parchează oricum pe multe dintre aceste artere și astfel traficul este îngreunat.

Măsurile dorite în Gheorgheni vor fi centralizate și urmează să fie supuse dezbaterii publice în perioada următoare. Despre această dezbatere, viceprimarul Dan Tarcea a spus că va avea loc cel mai probabil la Primărie și că va fi anunțată din timp.

Recent Primăria a pornit lucrări la limita cartierului Gherogheni, în Piața Cipariu, acestea vizând lărgirea carosabilului. Specialiști arhitecți au criticat măsurile deoarece se îngustează zona pietonală și se taie copacii în favoarea traficului.

Detalii:

Noaptea ca hoții! Clujenii supărați că Primăria rade vegetația și trotuarele ca să facă loc pentru mașini

Primăria s-a apărat susținând că lărgirea carosabilului se face pentru a se extinde banda dedicată mijloacelor de transport în comun.

În plus, Viceprimarul Dan Tarcea a spus pentru Actualdecluj.ro că s-au tăiat 7 copaci din Piața Cipariu, dar că la finalul lucrărilor aceștia vor fi replantați plus încă 4 noi arbori.

sursa: Facebook

Administrația locală a inițiat o serie de controale la școlile din Cluj pentru a se asigura că toate curțile școlilor din oraș sunt deschise în vacanță iar copiii practică sporturi în acestea. Viceprimarul Dan Tarcea a spus că, deși există o hotărâre de Consiliul Local în acest sens, directorii nu o respectă și, în plus, invocă tot felul de chestiuni ca să țină lacătul pe terenurile de sport.

Societatea civilă a cerut Primăriei de câțiva ani buni să deschidă curțile școlilor pentru sport și socializare așa cum a fost deja stabilit printr-o Hotărâre de Consiliu Local aflată în vigoare de peste 7 ani, după-amiaza, în weekend și în vacanță. Deși există această lege locală, în realitate, doar o parte din școli permit accesul copiilor și tinerilor după orele de curs pentru a bate mingea în aceste locuri amenajate ca atare.

Anul acesta Primăria încearcă din nou să disciplineze noii directori de școli instalați recent ca să nu țină curțile școlilor închise. Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că s-au inițiat o serie de acțiuni de control pentru a se depista exact care sunt școlile care nu se conformează, mai ales că Primăria încearcă de ani buni să încurajeze practicarea sportlui de masă și în afara orelor de curs, pe aceste terenuri ale școlilor.

Tarcea a spus că administrația locală nu dorește să aplice măsuri extreme dar a ținut să sublinieze că Primăria este cea care finanțează cheltuielile de funcționare ale școlilor din oraș și are toate pârghiile necesare să intervină în cazul școlilor care nu respectă hotărârea de Consiliul Local privind deschiderea terenurilor de sport. “Să nu uite că Primăria finanțează cheltuilele de funcționare. Nu vrem să ajungem până acolo”, a mai spus Tarcea.

Inspectoratul Școlar a trimis, de asemenea, o circulară către conducerile școlilor pe tema deschiderii curților școlilor de dimineața până seara pentru copiii care doresc să practice sporturi.

Aici detalii:VIDEO Se deschid curțile școlilor, în Cluj: liber la sport pe durata verii

Anul trecut, inspectorul șef Valentin Cuibus spune că doar cu presiuni directorii pot fi lămuriți să deschidă curțile școlilor și să asigure supravegherea acestora cu personal, aceasta fiind chestiune invocată de foarte multe școli din oraș pentru a ține închise terenurile de sport.

Vezi și:

Soluție radicală de la primărie pentru lacătele de pe curțile școlilor

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

sursa foto: Viorel Nistor Facebook

O platformă de 3500 de metri pătrați ocupată cu circa 100 de garaje a fost identificată în cartierul Gheorgheni ca liberă de sarcini de administrația locală și urmează să fie supusă reconversiei. Adică garajele vor fi demolate și în locul lor va fi edificat un parking modular. Primăria a anunțat că intenționează să demoleje garajele din oraș însă că o a face treptat, pe măsură ce va identifica insule mai mari ocupate de acestea care să se preteze pentru proiecte de parcări supraterane sau parkinguri pe structură ușoară cum au propus în mandatul trecut consilierii PSD. Câteva sute de garaje au fost deja demolate și înlocuite cu parkinguri supraterane. Alte sute urmează să fie puse la pământ, pe măsură ce vor începe proiectele de parcări deja anunțate de municipalitate. Mai nou, riveranii au cerut parkinguri subterane cu locuride joacă la suprafață în loc de clasicele “blocuri pentru mașini” edificate deja în cartierele Mănăștur, Mărăști sau Gheorgheni.

 

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Detalii: Topul garajelor din Cluj. Câți clujeni vor demolarea acestora

În ultimii ani, consilierii social-democrați din Consiliul Local au cerut implementare unui sistem integrat de parcări și nominalizarea de fonduri în acest sens. Pe lângă parkinguri la intrările/ieşirile din oraş şi schimbarea regulilor de tarifare a locurilor de parcare din centru, în acest sistem ar fi trebuit incluse, după cum declarau aceștia şi parcări pe structură metalică, în locul zonelor ocupa de garajele de cartier. Propunerea s-a bucurat de susținere din partea primarului Emil Boc care a salutat-o, însă până acum administrația locală nu a reușit să facă pași concreți pentru implementarea sa.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat în 13 iunie că Primăria a identificat prima platformă de garaje dintr-un cartier clujean pe care dorește să o transforme într-un parking modular – pe structură ușoară sau metalică. Aceasta este situată pe strada Liviu Rebreanu în cartierul Gheorgheni, are 3500 mp, este ocupată cu circa 100 de garaje și este liberă de sarcini. “Pentru această zonă există propunerea să facem un parking modular care să înlocuiască garajele existente. În acest sens vom demara un Plan Urbanistic Zonal de regenerare ca în cazul celor pe care le avem deja în lucru în cartierul Mănăștur. Oricum avantajul parkingului modular este acela că va presupune mai puțin timp pentru amenajarea lui decât în cazul unei parcări supraterane”, a declarat Tarcea pentru Actualdecluj.ro.

Propunerea viceprimarului a fost deja salutată cu aplomb de clujeni mai ales că aceasta implică demolarea maghernițelor sau depozitelor de murături dintre blocuri, așa cum sunt numite în Cluj garajele de cartier. Dar au condamnat faptul că Primăria nu își asumă revoluția estetică a cartierelor cu subiect și predicat.  “Viceprimarul Clujului a anunțat azi, la un post de radio, construirea primului parking modular (pe schelet metalic) între blocuri. Mai clar, pe strada L. Rebreanu 2 (cart. Gheorgheni – Interservisan), a fost identificat terenul de 3 mii mp unde se vor dărâma garajele existente și se va construi ceva civilizat (zice el). Acesta e un detaliu, la urma urmei, mai important poate fi ce-a zis mai apoi viceprimarul Tarcea, că, „odată cu asta, în Cluj, vremea garajelor de tablă a…” și n-am înțeles bine ce a zis. Cred că a vrut să spună că „a trecut” sau „a expirat” și că, în sfârșit, va începe civilizarea feței orașului. Căci cu „maghernițe” colorate printre blocuri, în care se ține mașina iarna și când plouă, dar și murături și „hodoroage” ce nu au loc în casă, nu se poate vorbi despre „smart city”, oricât de drag ți-ar fi orașul și oricât de mulți bani ar avea. „Revoluția estetică” (de pe urmă) a mult-lăudatei noastre urbe are un punct de plecare zero și un preț, ce trebuiesc asumate!”, a scris pe o rețea de socializare profesorul universitar Viorel Nistor. 

Parking modular verde, sursa foto: designbuybuild.co.uk

Parcările supraterane pe care primăria le are deja în plan anunțate spre a înlocui garajele de cartier au fost contestate de riverani. Oamenii au cerut recent Primăriei ca aceste parcări (una pe Primăverii – Peana și una pe Mogoșoaia) să fie subterane, cu terase verzi la suprafață, cu locuri de joacă. Sau chiar în locul lor să fie construite grădinițe. Deocamdată viitorul lor n-a fost lămurit.

Detalii: Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

În plus, în proiectul cultural inițial al orașului candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană, un grup de arhitecți clujeni au propus un proiect pilot pentru transformarea unui spațiu de cartier ocupat cu garaje într-unul cu o  o structură pe două nivele, care să ofere spații de parcare la nivelul solului și spații verzi care să fie utilizate ca locuri de joacă, parcuri sau grădini urbane, la nivelul superior. Într-o etapă ulterioară, era propusă îmbunătățirea modelului și replicare sa în zone cu profil similar.

Detalii: Demolăm garajele de cartier? Pilda asumată pentru Cluj-Napoca 2021

Clujenii vor locuri de joacă pentru copii și parcări subterane în locul garajelor de cartier

Noua politică a primăriei: garajele din Cluj se vor demola când vor exista amplasamente libere de sarcini unde să se facă parkinguri

Ca să combată traficul excesiv generat mai ales de școlile din centrul orașului, Primăria Cluj a pus la bătaie un plan pentru a se ocupa de transportul elevilor, înspre/dinspre şcoală. Administrația locală are în plan să introducă, începând cu anul școlar 2017-2018, un autobuz școlar care să preia copiii din cartiere și să-i ducă la școlile din centru unde învață. Traseul acestuia ar urma să fie Mănăștur-Centru-Zorilor și să deservească câteva școli la care merg cei mai mulți copiii de pe respectiva rută.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat că se studiază introducerea unui autobuz școlar pe cel mai aglomerat traseu de mers la școală și anume Mănăștur-Centru-Zorilor. “Mai exista și alternativa Mărăști-Centur, însă din datele noastre ruta Mănăștur-Centru-Zorilor este cea mai aglomerată. Așa că, pe această rută, vrem să avem un autobuz care să ducă copiii la școlaă și să-i preia după treminarea orelor de curs, totul într-o siguranță deplină. Acest autobuz ar urma să circule după un orar prestabilit, cu stații prestabilite și să fie operat prin intermediul Companiei de Transport Local a Primăriei”, a subliniat Tarcea. 

Viceprimarul a mai spus că respectivul autobuz urmează să deservească pentru început două trei școli unde merg cei mai mulți copiii care locuiesc în cartierele Mănăștur sau Zorilor. “Toate detaliile urmează să le stabilim în perioada următoare în așa fel încât să putem lansa acest autobuz la începutul anului școlar și să urmărim efectele sale pentru trafic”, a mai spus oficialul. 

Încă de anul trecut, specialiști clujeni au propus o astfel de soluție pentru decongetionarea traficului în centrul orașului generat de o serie de școli care se află în această zonă – școala Bob, liceul Coșbuc, etc. Și anume, conectarea școlilor din centru (în primă fază) de cartiere prin intermediul unor autobuze cu stații bine definile și o rază de deservire de maxim 500 de metri. Propunerea a aparținut arhitectului județului, Claudiu Salanță. Alte voci din societatea civilă au avansat chiar posibilitatea introducereii unor astfel de autobuze școlare și între comunele saltelit ale Clujului – Baciu, Florești – și municipiu, având în vedere că majoritatea locuitorilor din aceste zone își duc copiii la școală în Cluj-Napoca. 

O altă soluție pentru degrevarea traficului în zona școlilor din centrul Clujului a fost avansată și de Inspectoratul Școlar Județean care intenționeză să facă școli primare dedicate unde să fie mutate structurile deja existente la școlile din centrul orașului. Potrivit studiilor, ciclul primar este cel care genereză aglomerația și blocajele din trafic deoarece părinții își duc și își iau copiii de la școală cu mașina. Deocamdată pentru acest proiect al unor școli primare dedicate se căutau fonduri, după cum a explicat șeful Inspectoratului Școlar Județean, Valentin Cuibus. 

Gradul de utilizare a străzii Buna Ziua, principala arteră a celui mai nou cartier al orașului, a trecut de 90%, semnala Nicolae Burnete, profesor la Universitatea Tehnică în cadrul departamentului de autovehicule rutiere și transporturi și membru nou în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a orașului. Un studiu făcut anul trecut de Universitatea Tehnică din Cluj a avertizat că în maxim doi ani zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului. Ca să salveze situația, Primăria a demarat proiecte punctuale (lărgirea străzii Bună Ziua – cum de altfel figura în documentațiile de urbanism prin care s-a legitimat acest cartier încă din anii 2000, dar de care primăria nu s-a procupat să fie respectate sau chiat stoparea eliberării de avize pentru proiecte noi de blocuri), dar are și un plan de salvare a cartierului.

Intenția administrației locale este să realizeze un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de circulație care să aducă relații noi pentru traficul din Bună Ziua. Despre acest PUZ de circulație din Bună Ziua, oficialii primăriei spuneau că va reprezenta provocarea anului în materie de concursuri de soluții în Cluj-Napoca. Fostul arhitect-șef al orașului, Ligia Subțirică, spunea că PUZ-ul de circulație din Bună Ziua a fost introdus pe lista concursurilor de soluții pe care primăria dorește să le lanseze – pentru Turnul Pompierilor (deja adjudecat), pentru master planul Someșului (cu premii aprobate și trimis către SEAP spre publicare), pentru teatrul de vară de pe Cetățuie (cu tema pregătită), pentru zona pieței Lucian Blaga – Napoca – Eroilor, pentru zona Teatrul Național – strada Cuza Vodă. Dar și că acesta va fi cel mai greu dintre concursuri, motiv pentru care va fi lansat cel puțin după cele pentru Someș și Cetățuie.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat recent că administrația mizează pe acest PUZ de ciculație ca să salveze traficul din cartierul Bună Ziua de la colaps. Oficialul a menționat că PUZ-ul de circulație urmează să acopere o conă cuprinsă între strada Nordului – Strada Romul Ladea – Brâncuși și până la Calea Turzii. Despre formula în care acesta va fi contractat (prin concurs de soluții sau prin simplă licitație), oficialul s-a abținut de la comentarii. În schimb, a spus că PUZ-ul va aduce cu siguranță sensuri noi de circulație, străzi noi, străpungeri care să fluidizeze traficul din Bună Ziua. Cel mai probabil acest PUZ va fi contractat anul acesta de către municipalitate. Între timp, a mai spus Tarcea, primăria a stopat autorizarea marilor proiecte imobiliare în Bună Ziua.

Primăria are în plan și să lărgească strada Bună Ziua la trei benzi de circulație, plus piste biciclete. Pentru acest proiect așteaptă o Hotărâre de Guvern pentru a prelua din nou artera în administrarea primăriei (de la Regionala de Drumuri și Poduri care s-a ocupat de întreținerea având în vedere că strada a funcționat ca variantă pentru traficul greu din oraș), după care trebuie să demareze o procedură de expropriere a peste 40 de proprietăți din zonă, în așa fel încât, după, să poată demara acest proiect.

Anul trecut, în campania pentru europarlamentare, senatorul PNL Marius Nicoară și deputatul Adrian Oros (ambii realeși) au propus o soluție pentru decongestionarea traficului din Bună Ziua. Aceasta viza instituirea unui sens unic pe strada Bună Ziua, pe direcția de mers dinspre Calea Turzii spre cartierul Gheorgheni până la intersecția cu strada Măceșului și de asemenea, pe strada Mihai Românu, care face legătura între Măceșului și Calea Turzii, să se instituie tot un sens unic, în sens invers străzii Bună Ziua, concomitent cu realializarea unui nou sens giratoriu pe Calea Turzii, la intersecția cu Mihai Românul. Aceștia au mai propus și realizarea unei bretele noi de circulație între Bună Ziua și Mihai Românul.

Propunerea decongestionare trafic Bună Ziua, sursa foto: Facebook

Bună Ziua, cel mai criticat cartier nou al orașului

Dezvoltarea din zona Bună Ziua a fost botezată Pipera Clujului, cu referire la dezvoltarea urbanistică haotică din Capitală. Este un cartier de tip dormitor, unde, potrivit specialiștilor, dezvoltarea s-a gândit inițial pe hârtie bine (în anii 2000 în care s-a aprobat PUZ-ul comandat de primăria lui Funar), însă, la punerea în operă, a domnit haosul și s-a permis de toate, tuturor. A rezultat un cartier fără trotuare, fără spații verzi publice, fără dotări de învățământ, cu străzi necapacitate pentru traficul care a rezultat în urma dezvoltărilor autorizate de primăriei. Este o cipercărie, după cum au spus specialiștii, cu blocuri înalte și locuințe colective mici, presărate fără nicio logică urbanistică, unele lângă altele. Bună Ziua este o zonă pe care nu toţi arhitecţii se încumetă să o numească deocamdată cartier din cauza deficienţelor de infrastructură şi servicii. E şi una dintre primele zone pe care urbaniştii le dau de ani întregi ca exemplu de dezvoltare haotică în boom imobiliar la Cluj: o extensie a oraşului unde locuinţele au luat-o înaintea infrastructurii, cu imobile realizate fără să existe artere de acces amenajate corespunzător ori servicii pentru locatari, unde multe dintre şcolile, grădiniţele ori spaţiile medicale au rămas pe planşetele de centre de cartiere desenate pentru proiectele dezvoltatorilor. Locuitorii care au ales să se mute aici se confruntă cu deficienţe de infrastructură: străzi fără trotuare sau chiar fără asfalt, probleme cu iluminatul sau lipsa de servicii de învăţământ. Chiar și autobuzul introdus recent în zonă are întârzieri considerabile.

VEZI ȘI: 

Cu sau fără piste de biciclete în “Pipera” Clujului? Noua întrebare pusă de primărie riveranilor din Bună Ziua

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Oficial: pistele de biciclete se instalează în Bună Ziua

Turnurile cu 10 etaje de pe Trifoiului rămân în picioare. Noul Consiliu Local instalat la Cluj e pregătit să condamne la colaps zona Bună Ziua

Primăria face loc printre blocuri și pentru copii. Primul mini-parc public din Bună-Ziua se termină de Ziua Copilului

Primul mini-părculeț public în “Pipera” Clujului după 16 ani de la “facerea” cartierului

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații despre pistele de biciclete la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

AȘA NU, exemplu de pistă pe strada Donath - sursa PMUD Cluj-Napoca

Piste înguste, cu obstacole, fără continuitate și care pun în pericol siguranța bicicliștilor. Așa este caracterizată rețeaua velo a orașului. Acum primăria susține că are un proiect prin care vrea să lege pistele de biciclete actuale.

 

Viceprimarul Dan Tarcea a spus chiar că pe anumite străzi administrația dorește să implementeze modelul din orașe europene cu tradiție în utilizarea bicicletei unde trotuarul este utilizat în comun de pietoni și bicicliști. Ca exemplu a dat strada Moților unde administrația poate amenaja o pistă de biciclete doar dacă împarte trotuarul între pietoni și bicicliști, în așa fel încât ambele categorii să poată circula în condiții de siguranță. Tarcea a mai exemplificat că în Munchen funcționează acest sistem și că pietonii și bicicliștii conviețuiesc și se respectă utilizând aceleași spații.

Oficialul nu a avansat însă un orizont de timp pentru acest proiect de unificare a pistelor de biciclete. În schimb, a mai menționat că la nivelul Primăriei se lucrează și la extinderea stațiile de bike-sharing în zone neacoperite prin proiectul european: la intrările în oraș (spre exemplu în zona IRA) unde administrația vrea să amenajeze parcări de tipul park&ride (unde șoferii care au treabă în Cluj-Napoca să-și lase mașinile și apoi să utilizeze mijlocele de transport în comun sau bicicleta) dar și în cartiere. Astfel de stații de închiriere ar urma să apară în Mănăștur (zona Sirena) sau în cartierul Gruia. Nici în acest caz, Tarcea nu a oferit un termen.

Ca politică anunțată de edilul Emil Boc pentru amenajarea de piste de biciclete trebuie amintită practica potrivit căreia noile piste se marchează  pe măsură ce demarează și se finalizează lucrări de reabilitare a unor străzi.

Și așa clujenii au sesizat faptul că multe dintre stațiile de închiriere biciclete nu sunt funcționale și n-au fost reparate (exemplu cea din Grigorescu, de pe strada Mirăslău) de un an de zile, dar că sunt constant alimentate cu biciclete pe care nu le poate utiliza nimeni. Municipalitatea a demarat licitații pentru înlocuirea ecranelor mai multor astfel de stații nefuncționale sau chiar pentru achiziționarea de stâlpișori de cauciuc care să îi înlocuiască pe cei de metal cu care au fost delimitate mai multe trasee velo din Cluj-Napoca în cadrul aceluiași proiect de bike sharing.

Pistele cu stâlpișori de metal (ceruți de poliție) au fost extrem de criticate de societatea civilă care a atras atenția că acestea pun în pericol siguranța bicicliștilor. Așa că primăria chiar a renunțat pe anumite artere să le mai extindă (pe 1 Decembrie sau pe Bucium). Cu toate acestea de peste 1 an nu a făcut nimic să corecteze neajunsurile. Nici măcar pe cele sesizate de organizațiile de bicicliști din oraș care spun de ani de zile că pistele din Cluj-Napoca sunt prea înguste, pline de obstacole, nu garantează siguranța, n-au continuitate.

Alte voci din societatea civilă spun că Primăria, deși verbal susține transportul velo, în practică încurajează mersul cu mașina în centrul orașului. Ca exemplu este dată parcare cu barieră pe care administrația locală a amenajat-o acum circa 8 ani în Piața Unirii și pe care o menține în viață pentru că generează venituri mari la bugetul local. În locul ei s-a propus degeaba zonă pietonală cu stație de autobuz. Maxim, ca să dea un exemplu, municipalitatea clujeană ar putea să o înlocuiască cu o parcare de biciclete, spun aceiași specialiști. Și pe bună dreptate.

De exemplu, în Alba Iulia, celebrul arhitect danez Jahn Ghel (contract pentru un studiu care să dea primăriei soluții de a transforma orașul într-unul pentru oameni) a recomandat municipalității să desfințeze o parcare din fața Primăriei și să o înlocuiască cu una pentru biciclete. De asemenea, în studiu “Alba Iulia spre un oraș pentru oameni și cultură”, specialiștii de la Ghel Architects recomadă administrației albaiuliene să dezvolte o rețea coerentă de piste de biciclete axată pe continuitate și siguranță, dar nu cu orice cost pentru pietoni. “Pistele de biciclete nu trebuie să concureze rețeaua de trotuare destinate pietonilor. Acestea trebuie să coexiste la marginea șoselelor”, s-a artătat în respectivul studiu.

Infrastructura pentru bicicliști din Cluj-Napoca cuprinde 41 km sunt amenajați drept ”trasee adecvate circulației bicicliștilor”, fiind vorba însă doar de montarea unor semne de circulație de restricționare și avertizare, 18,8 kilometri de piste amenajare în cadrul proiectului cu bani europeni al primăriei, cel al rețelei de bike-sharing, plus încă 6,8 kilometri de piste noi deja amenjate.

Pistele de biciclete din Cluj au primit calificativul de „Rezonabiledupă ce au fost analizate după o metodă irlandeză de specialiștii care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru Cluj-Napoca. Multe dintre traseele de ciclism din oraș a fost făcută prin simpla reducere a spațiului dispobil pentru pietoni și așa foarte redus, constată aceiași specialiști BERD-ARUP. Ca să se corecteze situația, în PMUD se propune amenjarea a încă 57 de kilometri de piste în interiorul orașului, dar și a încă 33 km înspre Florești, Feleacu, Apahida și Baciu. Doar așa poate crește cota modală a mersului cu bicicleta în Cluj-Napoca, în prezent foarte redusă.

“Din sondajele la domiciliu a rezultat că doar 0,5 % dintre deplasările în oraș sunt efectuate cu bicicleta. Cota modală foarte redusă este strâns legată de absența infrastructurii dedicate, și este greu de crezut că aceasta va crește, chiar și după implementarea proiectului (de bike-sharing -n.red.), în absența unei rețele de piste de biciclete care să acopere o mare parte din oraș și care să asigure conexiuni sigure și convenabile între principalele puncte de origine și destinație din oraș. Este necesară dezvoltarea unei rețele adecvate de infrastructură de ciclism, întro primă etapă în zona urbană, iar apoi în restul zonei metropolitane”, mai arătau specialiștii.

DESPRE PROPUNERILE DIN PMUD, mai jos:

Bicicleta, încă departe de a fi preferata clujenilor. De ce?

Organizațiile de ciclism din Cluj-Napoca organizează periodic marșuri de protest împotriva modului în care primăria a amenajat pistele de biciclete din oraș -“noi piste de biciclete pe trotuare, prea înguste, fără sapții de siguranță, fără continuitate la intersecții, și aflate în raza portierelor mașinilor parcate la bordură și expunând astfel pericolului de accident bicicliștii care ar vrea să le utilizeze”, au arătat recent reprezentanții Clubului de Cicloturism Napoca, la ediția cu nr 100 al marșului bicicliștilor care a avut loc la începutul lui 2016 în Cluj-Napoca.

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații despre pistele de biciclete la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

Vezi și:

Orașe pentru oameni versus Orașe pentru mașini. Un arhitect danez ne arată cum suntem cu zeci de ani în urmă

Clujeni spun că locurile în creșele din oraș sunt insuficiente și cer primăriei soluții. Administrația admite că supra aglomerarea creșelor din oraș este generată și de preferința celor care locuiesc în comunele satelit de a-și aduce copiii în oraș. Așa că, pentru 2018, Primăria vrea să schimbe regulamentul de înschiere la creșe în așa fel încât riveranii din cartiere să aibă prioriate.

Pentru perioada 2017-2018 sunt disponibile 510 locuri în creșele din subordinea primăriei (15 unități). Înscrierile se pot face până în 12 mai.

Per total, în creșele de stat sunt circa 1090 de locuri, însă clujeni au sesizat faptul că în municipiu este foarte greu să prinzi un loc la creșă de stat în cariere ca Mănăștur sau Grigorescu.

Oficialii primăriei recunosc situația însă spun că aceasta se datorează și faptului că părinții care stau în comunele limitrofe municipiului preferă să-și aducă copiii la creșă în Cluj-Napoca. “Vom construi două creșe noi. Una pe Donath cu 80 de locuri și una pe Grigore Alexandrescu cu 120 de locuri. Acestea vor fi gata în 2018 când vom avem cu 20% mai multe locuri decât în prezent. Foarte multe persoane din zonele limitrofe municipiului și-au făcut flotant și își aduc copiii la creșele din Cluj-Napoca. Noi nu putem împiedica acest lucru, însă vrem să modificăm regulamentul de înscriere la creșe în așa fel încât cei care locuiesc și au vechime în zona unde există o creșă să aibă prioritate în fața celor care stau, spre exemplu, de două săptămâni în carier”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea. Acesta a adăugat că modificarea regulamentului presupune o perioadă de timp, consultare publică, astfel că doar din 2018 se va putea îmbunătăți.

În ultimii ani primăria a construit din fonduri publice noi creșe creând peste 300 de noi locuri. S-au construit creșe pe Ep. Nicolae Ivan sau pe Moților. În 2015, administrația locală admitea că onorează cu locuirile disponibile în creșe circa 50% din cererea venită de la părinți.

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

Șantierele pentru descongestionarea traficului plănuite de municipalitatea și anunțate încă de la finalul anului trecut se vor instala și în cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur. În 15 mai se dă ordinul de începere a lucrărilor pentru lărgirea străzii Câmpului la trei benzi. Se așteaptă și autorizația de construire pentru reorganizarea străzii Izlazului.

Cea mai importantă veste, însă, pentru Mănăștur vine odată cu intenția primăriei de a comanda un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de circulație care să studieze o nouă legătură rutieră între zona Câmpului și zona Frunzișului-Zorilor.

Viceprimarul Dan Tarcea a menționat că lucrările de lărgire a străzii Câmpului la trei benzi (pentru care se va da ordinul de începere în 15 mai) nu vor rezolva toate problemele legate de aglomerația din trafic. De aceea primăria va comanda un PUZ de circulație care să aducă străpungeri sau legături între arterele existente sau între zona Câmpului și Zorilor.  “E obligatoriu să găsim și alte soluții. O lărgire a străzii Câmpului nu rezolvă toate problemele. Șoferii nu vor mai sta în coloană 20-30 de minute ca să iasă de pe strada Câmpului. Vor sta 15 minute sau mai puțin. De aceea vom face un PUZ de circulație pentru această zonă care să studieze o legătură cu zona Frunzișului. Vorbim și de o bretea le legătură cu viitoarea centură ocolitoare de sud a orașului. Vom studia această legătură ca să fim pregătiți să o facem în momentul în care va fi realizată centura. Când vom avea această bretea, atunci va fi mult mai bine”, a spus Tarcea.

Strada Câmpului fi capacitată la trei benzi de la intersecția cu Mehedinți până la intersecția cu Izlazului și Frunzișului, prin îngustarea trotuarelor.

Un alt proiect de reorganizare a unei alte artere din Mănăștur a primit avizele și urmează să primească în maxim două săptămâni autorizația de construire. Este vorba despre strada Izlazului care va fi modernizată, concomitent cu reorganizarea locurilor de parcare. De asemenea, odată cu reconfigurarea arterei va fi amenajat și un sens giratoriu la intersecția Mehedinți-Mogoșoaia care îl va degreva pe cel de la intersecția Câmpului-Frunzișului.

DETALII: O stradă de aproape un kilometru din cel mai mare cartier al Clujului se reconfigurează anul acesta

 

Tot în 15 mai, potrivit lui Tarcea, vor fi date ordine de începere a lucrări de modernizare și pe arterele Fântânele și Artelor.

DESPRE PROIECTELE PRIMĂRIEI PRIVIND FLUIDIZAREA TRAFICULUI ÎN CLUJ-NAPOCA:

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații în cadrul emisiunii City Puls – Ora de administrație publică difuzată pe Antena 1 Transilvania.