Închide

Cum a rămas pe hârtie cel mai ambițios proiect de trafic pornit de Primărie în cel mai mare cartier al orașului. Ce vor de la el arhitecții

ActualitateAdministrațieTop NewsUncategorized by Luminiţa Silea - nov. 11, 2019 0 721

Proiectul de trafic pornit de Primărie la intrarea în cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, are multe constrângeri ca să aducă minuni pentru decongestionarea traficului din oraș pe axa est-vest. O spun chiar proiectanții de la Fip Consulting. În schimb, traficul infernal ar urma să fie preluat de strada Uzinei Electrice, care va deveni noua varinată de ocolire a centrului iar cu noroc, amenajările propuse pe Calea Mănăștur vor încuraja traficul cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun, în detrimentul mașinilor. După dezbaterea publică, Planul Urbanistic Zonal de trafic Calea Mănăștur – Mărginașă a ajuns la Comisia de Urbanism a Primăriei.

Proiectanții de la Fip Consulting au propus și reglementarea utilizărilor admise și a modului de construire pe fronturile afectate de operațiunile de expropriere, însă oficialii Primăriei au spus un NU fără drept de apel. Ei au cerut ca totul să rămână ca în PUG și să nu se intervină pe terenuri private. Arhitecții din comisia de urbanism au fost mai vizionari și au cerut corelări ale PUZ-ului cu proiectul metroului care aduce „guri de ieșire” în zona ansamblului Platinia. S-a propus chiar și exproprierea insulei de case care va rămâne în zona Canalului Morii, însă aceiași oficiali au spus că, deși se justifică, e mult prea scump pentru Primărie să aplice o astfel de măsură.

Arhitectul Matei Cocheci, cel care s-a ocupat de Planul Urbanistic Zonal de trafic Calea Mănăștur – Mărginașă, a ajuns să nu mai prezinte la urbanism integral propunerile și viziunea propusă pentru dezvoltarea zonei.

Primarul Boc s-a arătat interesat dacă s-a ținut cont în documentație de toate propunerile exprimate în cadrul dezbaterii publice organizate de Primărie cu privire la respectivul proiect. A fost informat că da.

Viceprimarul Dan Tarcea s-a arătat nemulțumit de planșe și de faptul că parcelele propuse la expropriere nu sunt cotate pe planșe și nu poate descifra despre cât teren și câte case este vorba, sau care sunt respectivele propuneri. „Acolo, după Hotel Pami, sunt două case unde trotuarul e de 1 metru. Acolo trebuie expropriat. Nu le văd pe planșe. Îmi amintesc că am văzut o planșă, la centimentri, dar nu este aici”, a mai spus Tarcea.

A intervenit și arhitectul Adrian Iancu care a apreciat că este nevoie de o planșă desfășurată, dar și de marcarea tuturor parcelelor de expropriat, pe planșe cu numere topografice, ca totul să fie mult mai clar.

Cocheci a spus că există un tabel cu exproprierile propuse.

Apoi, viceprimarul s-a arătat nemulțumit că proiectanții au propus prin PUZ alte reglementări pentru parcelele din zona de studiu.

Cocheci a arătat că a propus reglementări în așa fel încât proprietarii privați să își poată valorifica parcelele rămase după exproprieri dar și că respectivele reglementări nu schimbă înălțimea la stradă a construcțiilor ci se referă la funduri de parcele, tocmai pentru a se închide fronturile.  „E nevoie de acordul proprietarilor și așa riscăm să blocăm totul”, a replicat Tarcea. Cei din comisie au opinat că, dacă noile reglementări sunt mai permisive, acordurile vor exista, însă viceprimarul a tranșat problema. „Nu sunt de acord. Riscăm să blocăm PUZ-ul Primăriei. Să preluați la virgulă toate reglementările din PUG, așa cum sunt”, a cerut Tarcea.

Nici argumentele că Primăria poate decide, fiind un PUZ public, nu i-a convins pe oficiali. Nici o cerință a unui proprietar susținută de șefa de la Serviciul Strategii Urbane, Andreea Mureșan de a i se atibui unei parcele ocupată de un magazin de pe strada Mărginașă un regim de construire ca al vecinilor de vizavi, având în vedere că scapă prin PUZ de servitutea de utilitatea publică nu a fost acceptată. „Parcelele în cauză să preia reglementările parcelei vecine (instituții publice – n.red.) și, dacă vor să o schimbe, să vină cu PUZ”, a tranșat oficialul.

Arhitecții din Comisia de Urbanism a Primăriei nu au intrat pe fondul unor discuții privind ceea ce va aduce respectivul PUZ efectiv pentru oraș. În schimb, s-au arătat vizionari și au cerut corelări ale documentației cu propunerile de guri de metrou făcute într-un alt proiect al Primăriei. Arhitectul Voicu Bozac a cerut astfel de corelări. În plus, arhitectul Mihai Racu a cerut să „se tragă axul intersecției spre strada Mărginașă, având în vedere că în zona Platinia trotuarul e forte mic și se propune și o gură de ieșire pentru Metrou”. „Să se îndrepte carosabilul aici”, a ținut să explice Iancu ceea ce a vrut să spună Racu.

S-a cerut chiar și o traversare subterană în zona Platinia, având în vedere că proiectul aduce și o piațetă publică de peste 8000 mp. Proiectanții au spus că nu se justifică. Arhitectul șef al municipiului și viceprimarul au achiesat. Chestiunea a rămas, oricum, în aer.

O altă propunere a vizat exproprierea insulelor de case care rămân în zona Canalului Morii, după ce se fac exproprierile pentru prelungirea străzii Uzinei Electirce. „Nu e nevoie de exproprierea lor pentru proiect, dar pentru imaginea urbană, merită să fie expropriate. După ce se face noua stradă cu patru benzi, rămân aceste parcele cu case în mijlocul străzii”, a apreciat arhitectul.

Dan Tarcea a făcut din degete semnul că e scump. „Și ce punem acolo”, a adăugat. „Un parc. Altfel riscăm să mergem printre calcane, pe Canal”, a fost lămurit. „Sunt o grămadă de bani și așa pentru exproprieri ca să mai expropriem încă 6 case. Și așa ne costă proiectul asta 40 de de milioane de euro”, a fost de neclintit Tarcea.

S-a mai discutat despre traseul benzii pentru biciclete propus prin spatele stațiilor de autobuz și s-a apreciat că ar putea face probleme. În schimb, Tarcea a spus că în proiect s-a preluat modelul de pe strada Horea unde a trebuit să se facă această corecție tocmai pentru că pistele prin fața stațiilor de autobuz configurate în primă fază au dus la producerea de incidente și accidente.

În final, comisia operativă a fost mandatată să verifice toate detaliile iar proiectanții să coteze tot pe planșe, în așa fel încât exproprierile să fie fără dubiu.

Ce aduce PUZ-ul de trafic: 

„Obiectivul de investiții propus inițial prin tema de proiectare era reprezentat de lărgirea străzilor Calea Mănăștur – Calea Moților (între strada Câmpului și strada Clinicilor) cu încă o bandă de circulație pe sens, dedicată exclusiv transportului în
comun și bicicletelor, cu o lățime de minim 4,0 m. Cu toate acestea, în urma consultărilor cu beneficiarul (Primăria Municipiului ClujNapoca) pe variantele discutate la faza DALI preliminar, tema de proiectare a fost modificată, Calea Mănăștur și Calea Moților (între strada Câmpului și strada Clinicilor) rămânând la un profil cu carosabil de 12 m (2 benzi pe sens cu lățimea de 3,0 m fiecare), la care se adaugă piste de biciclete de 1,5 m despărțite de bandă de vegetație (0,7 – 1,0 m lățime) pe fiecare parte și trotuare de minim 2,0 m pe fiecare sens. De asemenea, proiectul are în vedere studierea unei posibile artere nord-sud, între podul Garibaldi și strada Mărginașă, în vederea devierii unei părți a fluxului rutier în afara zonei centrale a municipiului Cluj-Napoca. Proiectul se justifică în contextul în care axa est-vest de traversare a municipiului Cluj-Napoca prezintă disfuncționalități importante în prezent în ceea ce privește congestia traficului rutier. Aceste probleme de congestie sunt agravate de aspecte precum dezvoltarea suburbană necontrolată din comuna Florești (și creșterea numărului de navetiști către municipiul Cluj-Napoca), lipsa unor soluții viabile pentru transportul public și dificultatea realizării unei artere ocolitoare a zonei centrale a municipiului, din cauza constrângerilor topografice. În acest context, propunerea de modernizare a circulației ar avea în vedere propunerea unor alternative la utilizarea autovehiculului personal, prin realizarea de piste de biciclete și benzi dedicate pentru transportul public, sprijinind astfel reducerea congestiei traficului în zonă și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon”, arată arhitectul Matei Cocheci în partea scrisă a Planul Urbanistic modernizare circulație Calea Mănăștur-Mărginașă.

 

PROPUNERI :

Modificarea profilului stradal al Căii Mănăștur și al Căii Moților, pe tronsonul situat între Str. Câmpului și Str. Clinicilor, astfel încât să se asigure, pe întreaga lungime, trotuare de minim 2,00 m lățime, o pistă de biciclete de 1,50 m separată de carosabil printr-o bandă de vegetație cu lățime variabilă (0,70 – 1,00 m) și 2 benzi carosabile cu lățime de 3,00 m pe sens (cu prima
bandă pe ambele sensuri dedicată transportului public – troleibuz).

Lățime minimă profil: 21,0 m în dreptul Clădirii USAMV (excepție: 20,3 m în dreptul accesului în USAMV, unde trotuarul nordic ajunge la doar 1,9 m pentru a evita realizarea unor demolări).

Realizarea unei străpungeri prin țesutul existent pentru continuarea Străzii Uzinei Electrice (profil minim – 21 m: trotuare 2,0 – 2,5 m, piste de biciclete 2,0 m, cu separator față de cele 2 benzi pentru autovehicule de 3,00 m pe sens).

După intersecția cu Calea Moților, artera nord-sud ar continua prin lărgirea Străzii Mărginașa până la un profil de 9,7 m (minim 1,50 m trotuar și o bandă pentru autovehicule de 2,90 m pe sens).

În dreptul intersecției cu Calea Moților, Strada Mărginașă s-ar lărgi până la un profil de 12,20 m pentru a permite realizarea unei benzi dedicate pentru virajul la stânga.

Rezolvarea intersecției la nivel (Calea Moților – Strada Mărginașă), sub forma unei intersecții normale, în cruce, semaforizate.

EXPROPRIERI PROPUSE:

În zona campusului USAMV vor fi realizate exproprieri pentru a permite realizarea unei stații de transport public retrase față de circulație, cu posibilitatea staționării a două troleibuze simultan (circa 55 m lungime), fără însă a afecta fondul construit
existent.

În cazul străzii Uzinei Electrice, continuarea acesteia spre sud va afecta 3 parcele de pe Str. Ilie Măcelaru nr. 35 (parțial, fără afectarea fondului construit), 37, 39 (expropriere integrală), precum și parcelele de pe frontul nordic al Căii Moților (nr.
118 și nr. 120 – expropriere integrală), unde se propune realizarea unui spațiu public reprezentativ de tip piațetă.

Se propune reconfigurarea intersecției dintre str. Mioriței, respectiv str. Oțetului și Str. Uzinei Electrice (prelungire) – de la intersecție în cruce la două intersecții succesive în T.

Lărgirea Străzii Mărginașă se va realiza către est în zona intersecției, pentru a nu afecta clădirile noi situate pe frontul vestic (Str. Mărginașă nr. 2). Vor fi astfel afectate imobilele situate pe Strada Mărginașă la numerele 1 (expropriere integrală) și 3 (expropriere parțială, fără afectarea fondului construit).

Ce s-a propus la dezbaterea publică a proiectului, mai jos: 

Una dintre problemele semnalate la dezbaterea publică și anume faptul că lărgirea străzii Mărginașa la bază nu aduce mari imbunătățiri traficului dacă parcela de sus, spre cartierul Zorilor rămâne gâtuită pe un sens, a rămas tot nerezolvată.

VIDEO Cum vrea primăria să reorganizeze traficul la intrarea în cel mai mare cartier al orașului. Iată varianta proiectanților angajați să găsească soluții

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu