Închide

VIDEO Cum vrea primăria să reorganizeze traficul la intrarea în cel mai mare cartier al orașului. Iată varianta proiectanților angajați să găsească soluții

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mai 22, 2019 0 803

Proiectul care ar permite extinderea sistemului de benzi dedicate pornite din centrul orașului spre cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur, este estimat la peste 10 milioane de euro, din care peste 2 milioane de euro reprezintă costuri pentru exproprieri.

O propunere de compromis pe 5-10 ani în care se încurajează traficul spre centrul orașului până la crearea altor alternative de mobilitate în Cluj-Napoca; așa a fost rezumată varianta propusă de proiectanții aflați în contract cu Primăria. Chiar o viziune care contrazice ceea ce oficialii Primăriei enunță ca politică nouă pentru oraș: să luăm de la mașini și să dăm pietonilor.

Proiectanții de la FIP Consulting – angajați de primărie- au prezentat public o soluție pentru zona Mărginașă-Moților-Calea Mănăștur-Uzinei Electrice prin care se propune reorganizarea structurii carosabile actuale prin diminuare benzilor auto (la 2,9 metri) dar și a trotuarelor în cazul arterelor principale (”nu mai puțin de 2,3 metri” sau ”1,9 metri pe Oțetului”). Pentru benzile dedicate se propune o lățime de 3,1 metri (Moților), iar în rest 3,5 metri și traseu comun cu pistele de biciclete pe Calea Mănăștur. În cazul acestei artere se recomandă cinci benzi carosabile, din care două dedicate transportului în comun și restul pentru traficul auto, din care două benzi de trafic spre centru.

Participanții la dezbatere au reproșat faptul că nu sunt disponibile date de trafic privind situația actuală și cea la care se dorește să se ajungă în privința valorilor pentru traficul auto, pietonal și cu mijloace alternative. În plus, s-a punctat faptul că încurajarea transportului public fără soluții reale pentru traficul pietonal nu înseamnă nimic. Pistele de biciclete comune cu traseul dedicat este o idee proastă, au mai semnalat participanții. Legarea cartierului Grigorescu de Calea Mănăștur e o datorie morală pentru dezvoltarea orașului.

Radu Andronic de la FIP Consulting spune că proiectul vine cu foarte multe constrângeri. Se arată împăcat deoarece prezintă public soluțiile, însă regretă o eventuală prelungire a termenului de contract. ”E prima experiență de consultare publică cu o Primărie din țară”, a adăugat.

În principal, în varianta găsită de FIP Consulting se propune reorganizarea actualei trame stradale prin diminuări de trotuare, exproprieri în unele zone (intrare pe Mărginașă, Calea Mănăștur, Oțetului), dar și a benzilor carosabile. Se mai propune un pod peste Canalul Morii,  plus piste de biciclete. De asemenea, s-a conturat o piațetă nouă în zona fostei fabrici de bere.

CE S-A PROPUS:

După prezentare, primarul Boc și-a enunțat pretențiile:

Boc: – Nu vreau cinci benzi, ci patru. Una-una, una-una.” (transport în comun -auto).

Andronic: – Se va bloca Calea Mănăștur. Nu se poate din perspectiva traficului. Și așa cinci benzi sunt forțate. Va fi redusă viteza de deplasare prin îngustarea benzilor.

Boc: – Traficul auto suplimentar mută centrul de presiune spre centru, în Piața Lucian Blaga.

Andronic: – Scoatem o bandă auto. Una cu două pe celălalt sens. Acum sunt câte două.

Boc: – Să fie coerență. Bandă la bandă.

Andronic: – Studiile de trafic arată alte date…

”Pentru mobilitate este nevoie de mobilitate sănătoasă. Cu toate primăriile cu care am lucrat am făcut-o în felul următor: le-am sugerat să nu facă deloc benzi de biciclete, decât să le facă peste trotuare. Din septembrie oricum noi avem studiate toate variantele. Ori cu câte benzi doriți, noi suntem pregătiți. Și cu șase benzi și cu cinci benzi și cu patru benzi”, a mai spus Andronic.

Primarul Emil Boc, înainte de prezetare a anunțat, între altele:

Benzile dedicate de pe Moților se implementează înainte de derularea acestui proiect pentru zona Mărginașă-Calea Mănăștur-Uzinei Electrice.

„Asumarea politicii să luăm de la mașini pentru transport în comun și oameni.”

„Nimic nu e decis. Suntem deschiși la propuneri.”

Ce au spus oamenii după prezentare:

Mihai Varga, designer industrial: ”Când apare o bandă nouă, crește volumul de trafic. Se blochează străzile adiacente. Să amânăm benzile dedicate, să facem o stație de autobuz generoasă, să folosim trotuarele și pentru benzi de biciclete. Să vedem asta ca o soluție temporară. Proiectul e o peticeală de moment care nu va rezolva traficul până nu se face metroul și trenul metropolitan. Chiar dacă ar însemna ca șoferii să își înjure și mai mult primarul, să amânăm benzile și apoi să se treacă la alte măsuri.

Adrian Costina, participant la dezbatere: „E nevoie și ca pistele de biciclete să fie sigure, nu pe traseul autobuzului, spre Calea Mănăștur. Susțin benzile dedicate pentru transportul în comun. Susțin patru benzi, nu cinci’‘.

Radu Mititean, avocat și reprezentantul unui ONG de mediu:

”La Bruxelles am fost la Conferința Bicicliștilor. Viceprimarul Parisului prezenta o problemă a Parisului ca o viziune depășită a secolului trecut,  care arată cam așa cu ce vrem noi acum prin acest proiect. Acum 20 de ani se susținea un astfel de proiect. Acum e sinucigaș. Investim bani. Nu proiectantul nu și-a făcut tema. Îi spui omului să lase tot atâtea mașini în oraș ca să poți zice apoi că așa au zis specialiștii, iar asta nu este în regulă. O viziune de dezvoltare lipsește cu procente exacte pe tipuri de trafic. Îs convins că proiectanții pot aduce și soluții firești.”

Adrian Dohotaru, deputat: ”Sunt pentru varianta cu două benzi pentru trafic. Clujenii care vor să meargă cu bicicleta să intre prin campusul USAMV, așa ar trebui. Am mai propus asta.”

Eugen Pănescu, arhitect: ”Așa ar trebui să fie toate contractele, cu această etapă de consultare publică. Ați spus (proiectanții-n.r.) că ea prelungește contractul. Cred că nu e nimic vast aici. Profilele complicate ale arterelor din Cluj au fost o preocupare a tuturor colegilor din Cluj . Susțin dificultatatea de a suprapune traficul auto și cel velo și nu ar trebui să se întâmple asta. Mai clar ar trebui configurată continuitatea pistelor. Acum este necesar să fie publică varianta să putem să o analizăm. Recomand detalierea trotuarelor înguste. Ați pus copaci, dar cred că se pot suplimenta. Nu e suficient să fie benzi și mijloace de transport în comun atâta timp cât locurile de parcare sunt gratis și suficiente. Acel spațiu public de la Fabrica de Bere e un lucru nou pe contract. Se poate face o propunere de design prin concurs care e bine venită. Servituțile și exproprierile se judecă la metru și centimetru, pe Moldovei și Moților ele se suprapun și asta trebuie să aveți în vedere.”

Gabriel Olah, inginer: ”Am locuit în Olanda. Acolo sunt benzi protejate pentru biciclete. Traficul auto e foarte restricționat și nu merită să mergi cu mașina în centru. Ar trebui și la noi să se atragă actualii șoferi către traficul alternativ.”

Alexandru Ionaș, arhitect: ”3,5 metri lățime pentru benzile dedicate e o cifră de bun augur. Să fie trotuare adecvate pe Oțetului (Mioriței) pentru că asigură legătura cu Sala Polivalentă. Esența transportului în comun înseamnă spații pietonale adecvate, trotuare adecvate.”

Gheorghe Elkan, arhitect: ”Nu aș vrea ca cineva să plece fără să se știe că se va realiza străpungerea Oțetului.  E mitul clujenilor care cunosc structura orașului de 35 de ani și care va salva zona centrală de trafic. E o străpungere minimală urbanistic. E o obligație morală pentru viitorul orașului. Să nu fie nimeni împotriva realizării unei piețe publice, mai e o altă recomandare. Așa ne-am obișnuit în ultimii zece ani, să nu vrem spații publice.”

Octavian Petrovai: ”Schimbarea de paradigmă e dictată de date. Ce avem și ce vrem să modificăm în privința oamenilor care se deplasează, cu mașina, cu traficul public, prin modalități alternative.”

Mihai Racu, arhitect: ‘‘Reconfigurarea străzii Aleea Stadionului ar trebui luată în calcul.”

Tothfalusi Andras, consilier local: „Cea mai scurtă legătură între Zorilor și Mănăștur e strada Mărginașă. Sus are trei metri, fără zonă pietonală. N-a venit arhitectul cu nicio soluție. Dacă deschidem jos traficul, sus va fi o problemă”.

Lucian Naș, director USAMV: ”Suntem de acord cu mutarea gardului campusului spre pârâul Țiganilor. Nu putem permite accesul bicicliștilor prin campus. Se poate intra prin campus, dar pietonal. Desființarea benzilor auto va aduce haos.”

Daniela Maier, președinte OAR-T: ”Prioritatea pietonilor în oraș trebuie luată în calcul. Trebuie să luați în calcul și parcelele învecinate zonelor cu exproprieri și să le reglementați încă din această fază.”

Suciu Aurelia, riverană pe strada Mărginașă, de la nr.2, s-a interesat dacă va fi expropriată. Proiectanții i-au spus că doar numerele 1,3 și 5 de pe partea stângă sunt propuse spre demolare.

Ce au răspuns proiectanții:

„O axă est-vest și una nord-sud ar trebuii definite, sunt deviații de la acest proiect. A fost un proiect de regenerare urbană pe Calea Victoriei. S-a regenerat zona comercială. Înainte erau cinci benzi blocate de trafic. Acum sunt două, tot blocate.  Banda comună transport/biciclete nu e o soluție. Nu știu dacă bicicleta e soluția și așa putem să îi eliberăm pe cei care acum stau blocați în trafic pe Calea Mănăștur. Dacă facem piste, o să avem spațiu carosabil impropriu. O să fie dezastru pentru că nu aveți metrou. Dacă orașul e pregătit să renunțe la coloana vertebrală de mobilitate, axa est-vest, și să o facă pietonală, noi o putem face. Cred că o soluție pentru acest proiect ar fi aprobarea pe tronsoane. Așa s-ar putea face străpungerea pe Oțetului.

Urmează Planul Urbanistic Zonal care va fi și el dezbătut public. Proiectanții au cerut în scris toate sugestiile Primăriei. Primăria, prin directorul Ovidiu Cîmpean, a anunțat că e deschisă propunerilor și sugestiilor și că nimic nu e stabilit. S-a cerut ca propunerea FIP să fie făcută publică pentru a fi studiată.

Așa arată simulate soluțiile de reorganizare a traficului propuse pe Calea Mănăștur-Moților-Mărginașă-Uzinei Electrice:

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Articole similare