Cum merge marea demolare a garajelor anunțată de Primărie

În ritm de 2% pe an: așa merge demolarea garajelor din Cluj-Napoca, contestată de cei care dețin astfel de instalații, însă asumată public de primarul Emil Boc.

În ultimii trei ani, datele furnizate de Primărie arată că s-au demolat sau sunt în curs de demolare un număr de 791 de garaje situate în cartierele Mănăștur și Gheorgheni, aflate în top 3 la numărul de garaje. Acestea erau situate pe amplasamentele unor viitoare parkinguri sau de o parte și de alta a unei artere principale din Cluj. Cifrele ne spun că în oraș mai sunt încă 10.000 de garaje, încă nedemolate și că minunile anunțate de Primărie se întâmplă mult mai încet decât spuneau oficialii.

490 de garaje din 507 au fost desființate voluntar în Cartierul Gheorgheni, de o parte și de alta a arterei principale, Bulevardul Nicolae Titulescu.

„Cele 17 garaje rămase vor fi desființate pe cale administrativă de  Primaria Cluj-Napoca, pe cheltuiala deținătorilor de garaje. Acum, Primaria va amenaja locuri de parcare (inclusiv parkinguri, acolo unde spațiul permite) și spații verzi pe locațiile garajelor desființate. Activitatea de demolare a garajelor continuă și în celelalte cartiere ale orașului”, a fost anunțul postat de oficialii Primăriei pe Facebook.

200 de oameni de pe strada Bistriței au semnat în luna august 2019 împotriva realizării unui parking în zona în care locuiesc. Oamenii dețin în zonă garaje și spun că au fost somați de Primărie să le strângă de pe domeniul public, însă spun că ele sunt bine organizate, iar municipalitatea nu va putea face niciun fel de parcare în zona lor deoarece terenul este restrâns și prezintă constrângeri. Boc le-a spus că nu va face parcare în respectiva zonă, dar că dărâmarea garajelor din oraș este inevitabilă.

„Mulțumesc că ați venit să ridicați o problemă a comunității noastre. Nivelul de dezvoltare al Clujului ne-a determinat să ne asumăm această decizie nepopulară la nivel de oraș. Aspectul cartierelor noastre nu este la nivelul european care se dorește. Prin dărâmarea garajelor putem crește calitatea vieții și amenaja un părculeț, un punct gospodăresc”, le-a replicat Boc.

„Chiar dacă e an electoral, chiar dacă sunt alegeri. Aceasta este realitatea Clujului, trebuie să facem modernizarea cartierelor. Trebuie să facem împreună ceea ce este mai bine pentru oraș”, a mai spus Boc.

În realitate, marea demolare a garajelor merge extrem de încet, ritmul de până acum al Primăriei fiind de 2% din numătul total, pe an. Cel puțin, asta arată datele furnizate de municipalitate. Viceprimarul Dan Tarcea a declarat pentru Actualdecluj.ro că din 2016 și până în prezent s-au desființat garaje din cartierul Mănăștur dar și din Gheorgheni. „Avem undeva la 1000 de garaje care au fost desfiinate sau sunt în curs de desființare”, a spus Tarcea.

Serviciul Public de Interes Local pentru Administrarea Parcarilor din cadrul Primăriei clujene susținea că are în administrare 10782 garaje pe domeniul public sau privat al municipiului, mai precis:

1. Mănăștur – 3574 de garaje
2. Mărăști -3574 de garaje
3. Gheorgheni -1753 de garaje
4. Zorilor – 1195 de garaje
5. Grigorescu – 1022 de garaje
6. Zona centrală – 42 de garaje
7. Gruia – 33 de garaje.

2019

Garaje demolate:

Mănăștur: 284 (de pe amplasamentele viitoarelor parkinguri – Mogoșoaia 113 garaje, Primăverii 8- 110 garaje, Primăverii 20- 61 garaje)

Gheorgheni: 507 garaje (490 demolate din zona Bulevardului Nicolae Titulescu de proprietari, urmând ca încă 17 garaje ă fie desființate de Primărie pe cale administrativă)

Datele arată că în oraș încă mai sunt 10.000 de garaje, încă nedemolate și că minunile anunțate de Primărie se întâmplă mult mai încet decât anunță oficialii.

Revolta clujenilor. Oamenii se opun parkingurilor supraterane dar și demolării garajelor. Boc își asumă să meargă mai departe

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.