Care e viziunea pentru dezvoltarea zonei de nord a Clujului de pe B-dul Muncii și ce au cerut arhitecții din comisia de urbanism de la viitorul plan director care urmează să devină anexă a PUG-ului Clujului
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - nov. 18, 2021 0 2049
Strategia de dezvoltare si regenerare urbana a zonei industriale B-dul Muncii a fost prezentată în premieră la ședința Comisiei de Urbanism a Primăriei din 17 noiembrie, după ce proiectanții de la Atelier RVD (aflați în contract cu municipalitatea) au conturat o viziune de dezvoltare și un set de principii care vor sta la baza proiectelor de investiții din această zonă de circa 450 de hectare din nordul municipiului. Conceptul implică ca industria și segmentul logistic să rămână o componentă de bază dar ca acestea să aibă posibilitatea, doar dacă se dorește, să se poată reorienta. Zona Muncii va fi deschisă către oraș dinspre Sud, funcțiunile vor fi gradate și orientate către Someș unde e planificată și o axă de accesibilitate velo. De asemenea, în teritoriu e propusă o nouă arteră paralelă cu Someșul și Bulevardul Muncii, destinată cu prioritatea transportului public, noi poduri și pasarele pietonale dar și zone verzi – parcuri cu vedere la râu. Se încurajează deschiderea zonelor acum îngrădite dar și dezvoltarea de centre meștesugărești, de cercetare, inovare și microproducție. În acest nou teritoriu se pretează funcțiunile atât de dorite și promise în Cluj-Napoca, un centru internațional pentru conferințe și un aquapark sau chiar un patinoar acoperit.
Viziunea de dezvoltare pentru zona industrială Bulevardul Muncii a fost prezentată la finalul unei ședințe de urbanism a Primăriei (cea din 17 noiembrie) aflată în derulare deja de circa 4 ore. Viceprimarul Dan Tarcea, cel care a condus ședința, i-a zorit pe proiectanți să comprime prezentarea și să schițeze principalele propuneri pentru dezvoltarea acestui teritoriu de circa 450 de hectare. Chiar la finalul discuțiilor a recunoscut că le-a scos păr alb acestora ca să vină cu acest proiect spre a fi prezentat public, mai ales că se știe că există o presiune mare de a se construi în această zonă de regenerare din oraș, iar în prezent proiectele de investiții depind de aprobarea noii strategii.
„Nu este un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), nici un Masterplan, nu definiște Unități Teritoriale de Referință și nu operează la detalii. E un document director de fundamentare în Planul Urbanistic General (PUG) care să ofere un instrument arhitectului șef pentru cele mai bune decizii atunci când vin noi Planuri Urbanistice Zonale în această zonă. El stabilește direcțiile de dezvoltare, investițiile posibile și infrastructura de mobilitate. E un fel de ghid ca atunci când vin proiectele să existe această bază de date analizată pe baza căreia ele să fie judecate la urbanism . El urmează să fie asumat politic în Consiliului Local și să devină o anexă a PUG-ului”, a arătat arhitectul Rareș Drăgan de la biroul RVD, cei care se ocupă de această strategie de dezvoltare și regenerare urbană a zonei de Nord a Clujului, de pe Bulevardul Muncii.
E vorba de un teritoriu de circa 450 de hectare, de două ori cât cartierul nou pregătit ca reglementări în Sopor de Primăriei, o zonă comparabilă ca suprafață cu teritoriul din zona Parcului Colina, până la viitorul Parc Est. E o zonă de restructurare urbană, fără repere estetice sau arhitecturale (în afară de turnul de apă sau Emerson), care comportă probleme majore de accesibilitate urbană datorită gardurilor între proprietăți dar și de conectivitate cu orașul depinzând de o singură arteră colectoare, lipsesc serviciile publice, traseul rețelelor de utilități segmentează zona, există probleme cu accesibilitate velo și lipsesc cu desăvârșire spațiile verzi.
Aceasta după cum au sinterizat proiectanții.
Principii și concepte de dezvoltare:
(concept de dezvoltare, orizont 2050)
Concret, în acest teritoriu se propune o axă nouă de mobilitate configurată printr-o arteră nouă de circulație paralelă cu Bulevardul Muncii (de 24 de metri, cu două benzi dedicate mașinilor și restul unui tarseu dedicat pentru mijloacele de transport în comun, pe care este interzis traficul greu, arteră nouă care să preia funcția de promenadă, zonă de servicii, comerț, cafenele etc și care e conectată la zonele verzi cu vedere la Someș), un parc nou la Someș care concentrează în jur și un pol creativ și cultural de 7,5 hectare, dar și o nouă zonă de 40 de hectare ca pol sportiv care să primească dotări de mare capacitate (un aquapark, dotări acoperite de tip off road pentru biciclete electrice, motociclete, jeep-uri etc și menite să scoată motocicletele sau mașinile de tren din Munții Apuseni etc), această zonă fiind situată în nordul teritoriului și pentru ea proiectanții au recomandat fixarea unor teme de proiectare și concursuri de soluții.
Pe întreg teritoriu sunt gândite și alte dotări verzi pe parcursul Someșului (încă două parcuri) prin care proiectul propune un inel verde metropolitan de legătură între Parcul Pădurea Clujenilor, Someș, Băile Someșeni, Parcul Est, Livada Palocsay, Parcul din Zorilor – Făget.
Culoarul de mobilitate verde-albastru de-a lungul Someșului este preluat în viziune.
Propunerea evidențiază și necesitatea amenajării a 5 poduri noi peste Someș care să accesibilizeze zona, din care 2 pietonale, 2 noi rutiere și un pod existent care e propus spre a fi activat sau și un ansamblu de străzi noi (cu profile de 18 metri), în afara de noua arteră propusă paralelă cu Bulevardul Muncii. De asemenea, se arată necesitatea unor investiții publice de reorganizare a traficului și lărgirea intersecțiilor în zona IRA, Fabricii de Zahăr etc, prin exproprieri.
Pentru teritoriu, pe teremen scurt, proiectanții recomandă activarea spațiilor vechi îndustriale dar și a altor zone din acest teritoriu, dar și accesibilizarea lor. Pe termen mediu e nevoie de corelarea dezvoltării infrastructurii din această zonă cu proiectele de investiții.
Propunerea susține activitățile economice care se derulează în prezent în acest teritoriu și oferă doar perspective pentru 10-15 ani ca, doar dacă se va dori, investitorii să poată să își reorienteze afacerile.
Teritoriul poate prelua și un centru expozițional, într-o zonă unde se pot găsi racordurile la rețeaua de transport public (autobuze, tren metropolitan etc) cele mai bune. De asemenea, prin viitorul ghid, se recomandă extinderea rețelei de tramvai până spre Apahida, realizarea unei baze de transport public în zona stației de epurare a orașului.
„Urmează să facem și modelările de trafic și să cristalizăm soluțiile, apoi să venim cu o propunere finală a regulamentului care să parcurgă o dezbatere publică la faza de proiect de hotărâre de Consiliu Local”, a mai spus Drăgan.
Față în față cu propunerea, arhitecții din comisia de urbanism prezenți la ședința din 18 noiembrie a Primăriei au făcut o serie de observații.
Arhitectul Marcel Crișan a arătat ca este oportun ca în această zonă de nord a orașului să apară un centru de conferințe care lipsește de atâția ani orașului. De asemenea, a cerut tranșarea problemei legată de aeroport, dacă acest va deveni de tip cargo sau nu, mai ales că în această situație va avea nevoie de zone consistente pentru dezvoltări logistice.
Viceprimarul Dan Tarcea, cel care a condus comisia de urbanism, a apreciat că și așa există foarte multe sesizări legate de poluarea pe care o generează avioanele de pasageri care trec pe deasupra orașului, astfel că o funcțiune cargo ar fi și mai gravă, însă a recomandat proiectanților să analizeze și recomandarea lui Crișan.
Șefa Serviciului de Strategii Urbane al Primăriei, arhitecta Andreea Mureșan, s-a interesat dacă toate viitoarele spații verzi din această zonă nu ar putea fi grupate spre Someș, prin extinderea acestui culoar verde iar astfel să nu mai existe obligații pentru investitori să prevadă aceste zone în viitoarele Planului Urbanistice Zonale in interiorul teritoriului.
”Pentru teritoriile de la sud de bvd. Muncii există obligativitatea instituirii prin PUZ de subzone de spații verzi cu acces public nelimitat. Dacă tot există această obligație de a prevedea spații verzi cu acces public nelimitat, atunci ar fi oportun ca acestea să fie dispuse de-a lungul culoarului verde al Someșului, pentru a extinde zona verde. Culoarul Someșului Mic oferă posibilitatea de dezvoltare a unei rețele de spații verzi ce pot include trasee pietonale și legături avantajoase în structura urbană”, a explicat arhitecta.
Tarcea a ținut să arate că este nevoie și de microzone de cartier verzi, în afară de parcurile ample propuse prin viziunea celor de la Atelier RVD. Mai mult, Drăgan a spus că toate viitoarele zone verzi din cartiere trebuie legate cu cele verzi de pe culoarul Someșului.
Arhitectul Sorin Scripcariu a trasat nevoia de analiza profundă a propunerilor dar a subliniat că este nevoie de implicarea Primăriei ca această viziune să funcționeze în oraș. „Nu este de ajuns să se pună restricții și obligativități pentru investitori fără ca Primărie să nu facă exproprieri pentru realizarea măcar a zonelor verzi la Someș”, a apreciat arhitectul.
Arhitectul șef al municpiului, Daniel Pop, a ținut să arate că este încântat că proiectul propune extinderea liniei de tramvai până la limita orașului dar și că prin proiect cartierul Someșeni primește o serie de beneficii și dotări verzi care acum lipsesc. Tarcea a ținut să îl corecteze și să spună că această extindere a tramvaiului poate fi și tren metropolitan și metrou.
În final, specialiștii au stabilit că vor mai discuta proiectul, după ce se vor modela și datele de trafic și se va avansa cu propunerea de regulament pentru dezvoltarea zonei de nord a Clujului.
Strategia de dezvoltare și regenerare a zonei industriale B-dul Muncii a fost contractată de Primărie la finalul lunii august pentru 132.000 lei. Anul acesta, primarul Emil Boc a anunțat la o ședință de urbanism că Primăria ar vrea să schimbe regulile de construire pe Bulevardul Muncii, pe un teritoriu de circa 400 de hectare. Intenția a fost supusă unor dezbateri publice în urma cărora s-a stabilit că dezvoltarea zonei va fi planificată printr-un Masterplan (sau un plan director) care va constitui anexă la Planul Urbanistic General (PUG) al orașului și pe bază căruia Primăria va aviza viitoarele dezvoltări dorite în această zonă.
Biroul de proiectare Atelier RVD a colaborat pentru realizarea studiului cu Universitatea Tehnică pe partea de trafic și cu spaniolii de la Practica (cei care fac masteplanul pentru Someș în urma unui concurs de soluții) în ceea ce privește Someșul.
Strategia de regenerare elaborată de biroul RVD va fi inclusă în Planul Urbanistic General al orașului și va deveni Anexa 11 care va sta la baza emiterii tuturor avizelor de oportunitate pentru construirea în această zonă. Potrivit unor declarații din luna mai ale viceprimarului Dan Tarcea, Planul Director nu va schimba UTR-ul (lucru confirmat și în cadrul prezentării de la comisia de urbanism din 17 noiembrie), dar poate modifica servituțile de utilitate publică din actualul PUG sau poate institui unele noi. El va trasa linii de dezvoltare ale circulațiilor, spațiilor verzi și dotărilor de altă factură în afară de creșe, școli și grădinițe pentru această zonă prinsă acum în PUG-ul orașului ca una de restructurare, pe bază de contract din partea beneficiarului, în care aceștia sunt obligați să își asume investiții în dotări publice pe care să le doneze comunității.
