Strategia de dezvoltare si regenerare urbana a zonei industriale B-dul Muncii este în etapa de analiză urbanistico-economică. Masterplanul și setul de principii care va sta la baza proiectelor de investiții din această zonă de circa 400 de hectare va fi realizat de Atelier RVD în baza unui contract pe 3 luni încheiat cu Primăria pentru 132.000 lei. Documentul va constitui o anexă la Planul Urbanistic General și, pe baza lui, specialiștii Primăriei pot să se asigure că toate proiectele din această zonă vor fi corelate, vor aduce dotări de interes public și spații estetico-funcționale.

Arhitectul Rareș Drăgan de la biroul de proiectare Atelier RVD a spus pentru Actualdecluj.ro că prin această strategie de dezvoltare și regenerare urbană a zonei industriale din nordul Clujului biroul de proiectare și-a propus să creeze un urbanism dinamic prin care să fie trasat un set de principii dar care să aducă și flexibilitate pentru dezvoltarea teritoriului în următorii 20-30-40 de ani.

„Este ceea ce se cheamă în literatura de specialitate, agile urbanism un urbanism dinamic, agil prin care vom încerca să trasăm un set de principii dar prin care și dezvoltarea să rămână flexibilă. Vrem ca strategia să fie adaptabilă schimbărilor economice dar și intereselor comunității. Lucrăm cu un teritoriu vast, dar și cu timp, pe o zonă unde se pot produce schimbări, însă acestea trebuie să fie controlate de aceleași principii. Nu vom lucra chirurgical cu această zonă, doar riguros, în așa fel încât masterplanul să răspundă tuturor acestor schimbări care cu siguranță vor veni atât de la mediul privat cât și din partea comunității și în așa fel încât zona să facă un pas în față în dezvoltare pe următorii 20-30-40 de ani”, a explicat arhitectul Rareș Drăgan.

Strategia de dezvoltare și regenerare a zonei industriale B-dul Muncii a fost contractată de Primărie la finalul lunii august pentru 132.000 lei și trebuie terminată în 3 luni. Anul acesta, primarul Emil Boc a anunțat la o ședință de urbanism că Primăria ar vrea să schimbe regulile de construire  pe Bulevardul Muncii, pe un teritoriu de 400 de hectare. Intenția a fost supusă unor dezbateri publice în urma cărora s-a stabilit că dezvoltarea zonei va fi planificată printr-un Masterplan (Plan Urbanistic Zonal director) care va constitui anexă la Planul Urbanistic General și pe bază căruia Primăria va aviza viitoarele dezvoltări dorite în această zonă.

Deja biroul de proiectare lucrează la strategia de dezvoltare si regenerare urbana a zonei industriale B-dul Muncii și se ocupă de analiza urbanistico-economică a acestui teritoriu. „Obiectul contratului este deja definit, o abordare concentrată pe trei zone, însă vom analiza teritoriu integrat deoarece spre deosebire de un greenfield, acest spațiu este încă funcțional economic și produce PIB în oraș. Pe partea de analiză suntem în etapa în care indentificăm problemele și potentialul zonei. După această etapă, trecem la masterplan prin care vom trasa liniile directorare de dezvoltare a zonei. Vom stabili axele de mobilitate în interior, legăturile cu țesutul înconjurător, ne vom corela cu proiectele de macromobilitate – cu TR35, centura metropolitană care intră în această zonă, cu trenul metropolitan, cu metroul care și el  are statie aici, cu noua axă de mobilitate Câmpul Pâinii care e adiacentă, cu proiectul de reamenajare a râului Someș făcut de spaniolii de la Practica, cu axa velo cerută de activiști de-a lungul râului, de la Florești până la Apahida. Vrem să intrăm într-o sinergie cu aceste proiecte, să mediem nevoile comunității și să realizăm scenarii de dezvoltare care să devină funcționale și să aibă adresabilitate metropolitană. Vorbim de ultima rezervă de mare capacitate a Clujului pe care ne dorim să nu o epuizăm împotriva nevoilor orașului, să aducem avantaje dezvoltând birouri, zone cu universități și instituții publice, muzee, spații culturale, servicii, loisir, un mix care să deservească întreaga zona metropolitană și să armonizeze și interesele pe temen mediu ale proprietarilor”, a spus arhitectul Rareș Drăgan.

El a arătat că datele actuale arată că teritoriu aflat în studiu are 19% industrie funcțională. „Studiul nostru va trata atât zonele cu potențial de dezvoltare cât și industria funcțională. Industria nu va dispărea din zonă o perioada bună de timp, de aceea soluțiile care le căutam pentru regenerarea zonei vor fi de coabitare cu industria. De aici derivă particularitatea și, de ce nu, farmecul unor astfel de zone. Industria va avea la dispoziție instrumente active și avantajoase în acest masterplan pentru eventuale relocări pe termen mediu și lung, dacă se va dori asta. După ce structurăm toate datele, vom indetifica capacitățile maximale de trafic ale teritoriului, vom realiza scenarii și etape de investiții în infrastructura publică, vom încerca să armonizăm interesele pe termen mediu și lung ale proprietarilor cu cele ale comunității și ne vom concentra să identificăm capacitatea fiecărui spațiu. Tot acest studiu e un exercițiu de modelare în urma căruia va rezulta un regulament anexă a PUG care ca oferi comisiei de urbanism și arhitectului șef un ghid și o grilă prin care, atunci când vor veni spre avizare PUZ-uri de detaliu care vor dezvoltare zone, investițiile avizate să fie corelate între ele. Vom acorda atenție sporită mecanismelor prin care putem stimula un consum redus de energie ale viitorului teritoriu funcțional. Ne dorim să generăm un mix funcțional, un pol de atracție dar și dotări metropolitane. Zona nu are în prezent o față nici din punct de vedere spațial, nici din cel estetic, nici ca puncte de atractivitate. Vom încerca să generăm spații urbane contemporane de calitate, spații publice și spații verzi. Teritoriul poate să primească și un centru expozițional pentru care există două sau trei scenarii de poziționare dar care poate funcționa doar în tandem cu viitoare investiții în infrastructură pentru a fluidiza accesul din toate direcțiile. Astrăzi, un astfel de obiectiv nu poate funcționa doar deservit de o linie de tramvai. Ne concentrăm și pe punerea în valoare a patrimoniului industrial, chiar dacă el nu e oficial clasat, dar poate fi sprijinit prin reglementări urbanistice care vor genera spații publice în/între aceste clădiri, atât interioare cât și exterioare”, a mai explicat arhitectul.

Biroul de proiectare Atelier RVD colaborează pentru realizarea studiului cu Universitatea Tehnică pe partea de trafic și cu spaniolii de la Practica în ceea ce privește Someșul.

Strategia de regenerare pe care o vor elabora proiectanții va fi inclusă în Planul Urbanistic General al orașului și va deveni Anexa 11 care va sta la baza emiterii tuturor avizelor de oportunitate pentru construirea în această zonă. Potrivit unor declarații din luna mai ale viceprimarului Dan Tarcea, Planul Director nu va schimba UTR-ul, dar poate modifica servituțile de utilitate publică din actualul PUG sau poate institui unele noi. El va trasa linii de dezvoltare ale circulațiilor, spațiilor verzi și dotărilor de altă factură în afară de creșe, școli și grădinițe pentru această zonă prinsă acum în PUG-ul orașului ca una de restructurare, pe bază de contract din partea beneficiarului, în care aceștia sunt obligați să își asume investiții în dotări publice pe care să le doneze comunității.