Închide

Cum se va construi pe Bulevardul Muncii în Cluj-Napoca. Încă o lună de consultări pentru a se alege varianta potrivită pentru planificarea dezvoltării zonei de nord a Clujului. Boc a cerut ca până în 20 aprilie să aibă varianta finală pe masă

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mart. 19, 2021 0 812

Anul acesta, primarul Emil Boc a anunțat la o ședință de urbansm că Primăria ar vrea să schimbe regulile de construire  pe Bulevardul Muncii. Zona din Cluj-Napoca unde Primăria ar vrea să schimbe regulile de construire și să planifice o dezvoltare coerentă este cu aproape 150 de hectare mai mare decât viitorul cartier Sopor (planificat de la 0, prin concurs de soluții), adică de 397 de hectare. O primă dezbatere publică convocată de primarul Emil Boc pentru a găsi cea mai bună soluție prin care Primăria să genereze respectiva planificare a avut loc în 18 martie. S-au pus în discuție trei variante: I- un masterplan (PUZ director) pentru circulații, II-un masterplan (PUZ director) pentru circulații și instituirea unor subzone de dotări de inters public și III-un masterplan pe modelul cartierului Sopor, care să reglementeze și felul în care se urbanizează respectivul teritoriu.

Cei mai mulți dintre participanți – arhitecți și urbaniști clujeni, unii din comisia de urbanism, alții implicați în proiecte publice în Cluj, reprezentanții acționarilor platformei industriale Sinterom – au optat pentru varianta II propusă de primarul Emil Boc. S-a conturat și o a IV-a variantă care dezvoltă scenariul variantei II, în sensul că propune și stabilirea unor zone care să fie ulterior dezvoltate prin Planuri Urbanistice Zonale, de către privați, chiar prin concursuri de soluții, modelul propus fiind al unor dezvoltări similare făcute la Zurich.

Indiferent de modalitatea aleasă, zona n-ar trebui să fie planificată fără a se avea și mecanisme financiare, după cum a recomandat arhitectul Eugen Pănescu, arătând că toate orașele care au inițiat proiecte de revitalizare a zonelor industriale au inființat companii de proiect cu participare publică și privată, care să ducă mai departe aceste dezvoltări. Dar și luând în calcul beneficiile financiare pentru oraș, zona pretându-se pentru un centru internațional de conferințe așa cum nu are Clujul, după cum a recomandat arhitectul Voicu Bozac.

Arhitectul Sorin Scripcariu a semnalat că nu arhitecții sunt vioara întâi în acest caz, arătând că administrația (primarul și consilierii locali) aleasă de cetățeni este cea care stabilește strategia de dezvoltare a orașului care să se muleze pe dorința ei de a dezvolta orașul într-o direcție sau alta sau privind așteptările de la această zonă.

Au luat cuvântul și mulți cetățeni, cu proprietăți extravilane lângă teritoriul vizat de Masterplan arătând că vor să facă parte din acesta și că vor să-și edifice locuințe.

Primarul Emil Boc a cerut formarea unui grup de lucru în jurul comisiei de urbanism a Primăriei care, sub coordonarea viceprimarului Tarcea, să mai poarte discuții cu specialiști, cu cei din comisia de circulație, cu cei care au lucrat la masterplanul cartierului Spor, iar în 20 aprilie să aleagă exact o variantă pe baza căreia Primăria să se apuce de planificarea respectivei zone.

Dezbaterea a fost organizată online și fusese convocată de primar cu o săptămână înainte, după ce la comisia de urbanism s-a conturat această propunere ca zona din nordul orașului, de pe Bulevardul Muncii- ocupată parțial de industrie și supusă restructurării prin PUG, zonă unde s-au aprobat deja astfel de restructurări – să fie tratată unitar printr-un Masterplan (PUZ director) care să genereze o dezvoltare a teritoriului cu circulații corerente și dotări publice. Dezbaterea transmisă pe Facebook, pe pagina oficială a Primăriei, a fost urmărită în medie de 100 de persoane și a durat aproape 2 ore.

Arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, a prezentat public o planșă cu zona de pe Bulevardul Muncii pe care Primăria vrea să o planifice – 397 de hectare din nordul orașului – compusă din trei mari zone: 84 hectare (zonă preponderent de locuințe unifamiliale și semicolective,, unde lipsesc circulațiile, dotările publice și unde s-a pornit deja procesul de restructurare pe mai multe platforme industriale ca Tehnofrig sau Armătura); 160 de hectare (zonă supusă restructurării, unde se află platformele industriale Terapia și Sinterom și unde PUG-ul din 2014  prevede și o dezvoltare industrială), 153 de hectare, (zona fără construcții din apropierea aeroportului)în apropierea aeroportului, goală de construcții. Pop a arătat că toată zona e deservită doar de 25 de hectare de spații verzi (parcurile Armătura, Pădurea Clujenilor) și de o singură școală și că malurile Someșului sunt neexploatate potrivit strategiilor muncipalității de a apropia locuitorii de apă.

Boc a precizat că e timpul potrivit pentru a da viziune pe zona de Nord a Clujului, mai ales că deja orașul și-a asumat PUZ-ul din Sopor și decizia de a realiza exproprierile pentru utilitățile de bază în ideea de a împiedica dezvoltarea haotică a zonei.

El a pus în discuție cele trei variante prin care Primăria vrea să planifice dezvoltarea zonei de 397 de hectare de pe Bulevardul Muncii: varianta I – un masterplan (PUZ director) pentru circulații, varianta II – un masterplan (PUZ director) pentru circulații și instituirea unor subzone de dotări de inters public și varianta III- un masterplan pe modelul cartierului Sopor, care să reglementeze și felul în care se urbanizează respectivul teritoriu.

La dezbatere au luat cuvântul arhitecți, reprezentanți ai acționarilor Sinterom dar și cetățeni cu proprietăți adiacente zonei pe care Primăria o dezvoltă. Cei mai mulți dintre arhitecți au susținut varianta II ca soluție optimă pentru dezvoltarea zonei. Președinta filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România a recomandat varianta III, în care să fie cooptați și proprietarii din această zonă.

Arhitectul Rareș Drăgan de la Atelier RVD a prezentat o propunere de metodologie pe baza căreia să se facă restructurare, după un model de la Zurich, pe baza unui document de intenție și a unei viziuni comune asumate de primărie cu proprietarii din zonă, dezvoltată pe 30 de ani și asumată înainte în Consiliul Local. Abia după această etapă, a spus Drăgăn, ar trebui inițiat un Masterplan pentru partea de circulații și conectivitatea cu orașul dar și pentru funcțiunile publice majore la pachet cu lotizarea restului teritoriului în așa fel încât privații să poată face PUZ-uri, cu bonificații pe partea de construire, chiar prin concursuri de arhitectură. Drăgan a subliniat că la Zurich, după 13 ani de la planurile inițiale, și-au dat seama că o astfel de abordare a adus o dinamică a dezvoltării zonei în funcție de contextul economic.  Un fel de varianta II ajustată. Boc a arătat că prima parte din recomandare nu are corespondent în legislația din România care nu reglementează înțelegerile cu privații, în schimb a spus că e interesantă propunerea cu masterplanul din varianta II, ajustat.

Reprezentantul acționarilor platformei industriale Sinterom (7 hectare) a arătat că există oameni care muncesc pe platformele industriale Terapia și Sinterom situate în cea de a doua zonă vizată de Master Plan și a arătat că, în momentul în care se planifică viitorul zonei, trebuie să se stabilească exact unde vor munci oamenii care vor trăi în viitor aici, dacă se merge pe crearea unui nou oraș. În plus, el a subliniat necesitatea ca în astfel de zone noi să se relocheze instituții publice și să se asigure partea de divertisment pentru viitorii locuitori. El a arătat că acționarii susțin varianta II.

Proprietarul unei tipografii de pe Bulevardul Muncii a cerut să știe ce se va întâmpla cu afacerea lui dacă în zonă se va decide să se facă locuințe. Alți proprietari de terenuri din zona „Hodaia” sau din zona Emerson, cu terenuri în extravilan, au cerut să fie cooptați în noul Masterplan arătând că vor să își edifice locuințe pe terenurile pe care le dețin.

Arhitectul Voicu Bozac a arătat că viziunea de dezvoltare a zonei trebuie corelată neapărat cu tendințele economice naționale și internaționale, dar și că cele trei zone evidențiate vor fi atacate la scări și intensități diferite, așa că trebuie stabilită exact o ierarhie. El a arătat că, neapărat, Primăria ar trebui să ia în calcul faptul că industria e cea care generează venituri și să ia în calcul dezvoltarea, în zona neconstruită a unui centru expozițional oferind exemplul celui realizat în orașul Brno din Cehia sau cele din Bologna, Italia. Boc l-a forțat să aleagă una din variantele propuse, arătând că nu poate lăsa femeia de serviciu din Primărie să decidă.

Consiliera locală PSD Anca Cibăncan a cerut implicarea specialiștilor de la spații verzi din Primărie.

Decanul Facultății de Arhitectură din Cluj,  arhitectul Șerban Țigănaș, a arătat că e nevoie de o analiză care să spună ce se vede și ce nu se vede în această zonă de nord, despe care a remarcat că arhitectul șef al orașului a configurat-o pe planșe în culorile steagului românesc, roșu galben și albastru,  și a arătat că aceasta ar trebui să stea la baza conturării unei viziuni de dezvoltare din care să rezulte tema proiectului de planificare, cu mențiunea arealului și la cealaltă parte a străzii B-dul Muncii. „E important să se țină cont de complexitatea zonei. Nu ne putem referi doar la mobilitate fără să știm cine și de ce se deplasează în această zonă(…)Până la viziune și plan este nevoie de un grup de dialog (…)și trebuie avut în vedere că discutăm pe o legislație care va fi ameliorată, codul urbanismului fiind în fază finală, care va aduce și alte intrumente de planificare care pot fi utilizate”, a arătat Țigănaș.

Arhitectul Mihai Racu a arătat că e nevoie de un brainstorming care să arate cum se va regăsi tema Someșului în zonă, cum va arăta Bulevardul Muncii, dacă în zonă se va configura un nou bulevard și care e mixajul funcțional între industrie și locuințele colective.

A intervenit și arhitectul Eugen Pănescu din echipa care a făcut PUG-ul Clujului. Boc a ținut să îi spună că PUG-ul e bun, „flexibil și coerent” și că nu de asta s-a inițiat discuția, ci pentru o mai bună dezvoltare a teritoriului.

Pănescu a arătat că cele trei zone demarcate trebuie să fie tratate diferit, a arătat că susține varianta II și a mai recomandat Primăriei să se concentreze pe zona liberă cu prioritate întrucât deja se fac aici comasări de terenuri pentru investiții și ”este cea mai fragilă suprafață” dacă nu se intervine de urgență. El a formulat și un punct de vedere scris pe care primarul l-a și citit în cadrul dezbaterii.”Recomand pe lângă instrumentele urbanistice, să luați în calcul și instrumente financiare. Toate orașele care și-au revitalizat aceste zone și-au făcut companii de proiect cu participare publică și privată, care să ducă mai departe aceste dezvoltări”, a mai adăugat Eugen Pănescu.

Ciprian Comșulea, cel care lucrează și în cadrul echipei de la Centura Metropolitană a Clujului, a susținut un dialog cu marile companii care activează în această zonă arătând că, într-o perioadă de criză ca cea din prezent, sectorul industrial trebuie încurajat, mai ales că există companii în aceste zone care sunt principalii contributori la PIB-ul metropolitan al Clujului, precum Terapia sau Emerson. Comșulea a arătat că a realizat analize în această zonă, de la Terapia la Emerson și a spus că există și operatori industriali care se simt foarte bine aici dar și alții care au alte așteptări și vor investiții pe lângă activitatea de bază. Viziunea de dezvoltare pe partea de industrie și logistică trebuie să vină după analiza priorităților, nevoilor și viziunilor de dezvoltare ale companiilor din zona II evidențiată în teritoriul de 397 de hectare, a mai arătat Comșulea, cu mențiunea că funcțiunile gândite nu trebuie să deranjeze marile companii care se simt bine în această zonă. El a mai recomandat administrației să consulte o altă analiză pe care a făcut-o, legată de eventuale parcuri industiale la nivel metropolitan unde industria să fie relocată cu facilități publice și unde să beneficieze de spații adecvate.

Președintele Ordinului Arhitecților, Filiala Transilvania, Daniela Maier, a spus că susține implicarea proprietarilor care activează acolo în planurile de restructurare, fiind de acord cu dezvoltarea zonei pe modelul cartierului Sopor, cu un dialog public, de la detaliu la general.

Ultimul a intervenit arhitectul Sorin Scripcariu, care a precizat că nu arhitecții sunt vioara întâi în acest caz, arătând că administrația (primarul și consilierii locali) aleasă de cetățeni este cea care stabilește strategia de dezvoltare a orașului care să se muleze pe dorința ei de a dezvolta orașul într-o direcție sau alta sau privind așteptările de la această zonă. A spus că susține varianta II, însă a recomandat să se analizeze mai bine ceea ce există în zonă și să se aducă și variante de circulație pe direcția N-S, în așa fel încât B-dul Muncii să nu devină noua axă est-vest a orașului. Primarul Boc a remarcat că intervenția lui Scripcariu e ca a laureaților la Oscar, având în vedere că arhitectul a intervenit când primarul se pregătea să închidă discuțiile.

În final, primarul Emil Boc a cerut formarea unui grup de lucru în jurul comisiei de urbanism a Primăriei care, sub coordonarea viceprimarului Tarcea, să mai poarte discuții cu specialiști, cu cei din comisia de circulație, cu cei care au lucrat la masterplanul cartierului Spor, iar în 20 aprilie să aleagă exact o variantă pe baza căreia Primăria să se apuce de planificarea respectivei zone.

Vezi și: Propunere de Urbanism : “Stop joc” pentru construcții la Bulevardul Muncii și masterplan. Cum se va dezvolta nordul ex-industrial al orașului: modelul Bună Ziua sau modelul Sopor ? Boc convoacă o dezbatere publică

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
  • Articole similare