Închide

Propunere de Urbanism : “Stop joc” pentru construcții la Bulevardul Muncii și masterplan. Cum se va dezvolta nordul ex-industrial al orașului: modelul Bună Ziua sau modelul Sopor ? Boc convoacă o dezbatere publică

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Kristina Reştea - mart. 11, 2021 0 975

 

“Stop joc” vreme de câteva luni pentru construcții noi în nordul orașului, unde dezvoltatorii au rezervă de teren pentru noi blocuri de locuințe, pe locul fostei platforme industriale a Clujului. Ca alternativă la dezvoltarea imobiliară de parcelă, nordul industrial reconvertit ar putea beneficia de un tratament mai decent: un masterplan pe 2-300 hectare, pe modelul procedurii acum în derulare pentru cartierului Sopor. Aceasta este propunerea lansată miercuri în ședința Comisiei de Urbanism a orașului, la inițiativa unui membru nou al CTATU, în prima ședință în formula cu echipa ușor modificată. După ce de câțiva ani conduce ședințele de urbanism ale orașului, iar discursurile despre „calitatea vieții” încă sunt departe de realitatea imobiliară în multe zone ale Clujului, primarul Emil Boc a reacționat cu entuziasm la propunerea arhitectului Octav Olănescu. “Ar putea fi ultima reușită a noastră, [ultima șansă] de a regla ceva de calitate. Ar merita să facem acest efort. Asta înseamnă gândire strategică”, a susținut primarul. Discuția a fost prilejuită de propunerea unui proprietar de teren care ar vrea să își construiască pe parcela de la Bulevardul Muncii un ansamblu de locuințe și servicii. De menționat că în ultimii câțiva ani, în ședințele CTATU au fost discutate o serie de proiecte de mari dimensiuni, care ar urma să fie dezvoltate în nordul ex-industial al orașului.

 

Vezi și:

Noul teren de joacă în creșterea orașului: Bulevardul Muncii. Cum se desenează Clujul din nord, cu propuneri de “dezvoltare imobiliară masivă”?

 

 

 

 

 

Proiect cu 450 de apartamente, discutat la CTATU. Între locuire, dar nu în cartier-dormitor, ci cu servicii” și “ghetou”, pe model Florești

Discuția despre dezvoltarea zonei a venit în contextul unui nou proiect propus la Bulevardul Muncii și discutat în ședința de miercuri a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU). Reprezentanții societății Dif Urbano Construct au venit cu un proiect cu imobile de locuințe de 5 etaje (unul retras), cu 452 de apartamente, spații de servicii și 578 locuri de parcare, dintre care 180 supraterane.“Terenul se află în zona de nord a orașului, o zonă cu potențial deosebit de dezvoltare, Bulevardul Muncii oferă posibilitatea de dezvoltare datorită amprizei generoase, a existenței rețelelor edilitare, a proximității Someșului”, a subliniat arhitectul Cristian Bănuț, de la Arhimar, biroul responsabil de documentația urbanistică. Terenul se învecinează și cu parcul Tineretului. “Intenția e să transformăm această zonă industrială, de tip brownfield (teren industrial, reconvertit pentru altă destinație) în zonă de locuire, aceasta fiind tendința susținută și de primăria Cluj-Napoca. Vorbim despre locuire în afara centrului, dar nu în cartiere-dormitor, ci într-o zonă cu funcțiuni complementare”, a menționat arhitectul. Terenul disponibil are 35.000 mp, împărțit în patru zone. Există aici și o suprafață de 1800 mp necesară pentru extinderea în viitor a Bulevardului Muncii. Există și o zonă de protecție a infastructurii, fiindcă aici traversează o linie de înaltă tensiune, care alimentează mare parte din orașul Cluj-Napoca, a mai spus Bănuț, care a explicat și cum se raportează proiectul la această infrastructură. Conform documentației, o suprafață de teren de aproximativ 5000 mp, aflată în UTR Vpr (zonă de protecție a infrastructurii), va fi amenajată ca loc de spații verzi și de loisir, cu sistem de alei și platforme pentru circulații pietonale și velo, mobilier urban.“Propunem o retragere generoasă de la zona de protecție. Pe lângă ceea ce prevede Planul Urbanistic General, am venit cu o retragere suplimentară de peste 20 de metri, în această zonă ne dorim să aducem spații verzi, predominant”, a menționat Bănuț, precizând că proiectul prevede și spațiu verde destinat “publicului” din oraș, nu doar locatarilor. Locatarii vor avea și o zonă mai privată de loisir, în curte interioară.

 

Proiect Arhimar

 

Membrii comisiei au avut de făcut o serie de precizări încă de la început: în zona de protecție nu se pot face drumuri, căi de aces. “La sol am o „pădure” de parcări. Ne plimbăm printre parcări auto?”, a mai constatat arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop. “Am dorit optimizarea parcărilor, 65% dintre ele sunt în subsol, restul la nivelul solului. Din cei 35000 mp de teren, 13000 sunt suprafețele verzi, am considerat că parcela e suficient de aerisită încât să punem și acele parcări”, a răspuns Bănuț. Mihai Racu, membru în comisia de urbanism, a avut și el de făcut câteva observații: accesul la parcarea subterană doar din clădirea de la stradă e insuficient, iar aleile private de incintă ar trebui să fie deschise publicului, pentru a se crea posibilitatea de a traversa cvartale învecinate. Dincolo de observațiile arhitecților din CTATU, primarul Emil Boc a intervenit și el, pentru a da “calificative” proiectului. Asta după ce în ultimele săptămâni în spațiul public au apărut tot mai multe nemulțumiri în ceea ce privește distanța dintre mult trâmbițata calitate a vieții din PR-ul de Cluj și realitatea urbanistică a orașului (vezi scandalul hotelului “sicriu” de pe A. Iancu, a hotelului ilegal din piața Mihai Viteazu și, în general , plângerile despre “blocurile dintre case” apărute în oraș). “Mie mi se pare că e supraconstruit, văd acolo în proiect niște blocuri de ghetou, închise, parcă ești în Coreea de Nord. Ce vor vedea oamenii din cvartalul ăla?”, a intervenit Boc.

Locuirea cu servicii de comerț la parter e un principiu bun, a comentat arhitectul șef, dar a apărut întrebarea cu privire la motivul apariției de spații comerciale în blocurile îndepărtate de la stradă. “Nu prea știu ce e cu comerțul ăla. Am dedus că e speculă pentru CUT (coeficient de utilizare a terenului, n.red.), un proiect cu funcțiuni mixte primește CUT mai mare”, a opinat Pop. Bănuț a avut însă o explicație. “Datorită locației, aici vor fi necesare și alte servicii, nu doar comerț. Pot fi servicii gen săli de fitness, o cafenea, un spațiu de coworking, care pot fi amplasate în partea din spate la parter, nu necesită front la stradă neaparat. Diferența de CUT de la 1,2 la 1,4 se reflectă în acel spațiu”, a replicat arhitectul. Boc a decretat însă că un CUT de 1,2 este suficient pentru acest proiect și a revenit cu intervențiile despre “calitatea vieții” la Cluj. “Nu mai putem accepta chestiuni din astea înghesuite, nu e mare diferență între Florești și ce vreți să faceți aici, cu acest stil de blocuri aglomerate. Spații deschise vreau pentru Cluj, nu să văd de acasă de la mine cum se scarpină vecinul la urechi. Epoca aia a trecut”, a decretat primarul Boc. Arhitectul de la Arhimar a precizat totuși că distanța prevăzută între clădiri e de 40 metri, comparabilă cu cea de pe strada Unirii din Gheorgheni, unul dintre puținele repere de cartiere decente din Cluj-Napoca. Vor fi mai multe locuri de joacă, a mai spus Bănuț ca răspuns la întrebările comisiei. Proiectul are prevăzută inclusiv o zonă de centru educațional pentru preșcolari, care ar putea fi o creșă sau grădiniță, cu loc de joacă propriu. La avizul de oportunitate s-a solicitat însă zonă verde cu acces public nelimitat, în afară de zona de protecție, au amintit membrii comisiei. “Nu ați instituit zona verde pe planșa de reglementări. E obligatoriu. Va trebui regândită circulația în partea estică, ce nu se poate realiza în zona de protecție infrastructură”, au menționat reprezentanții primăriei. Pop a sintetizat recomandările comisiei: CUT-ul trebuie să rămână la 1.2, dispar toate etajele retrase și vor fi necesare ajustări de mobilare urbană. Arhitectul Vlad Negru a mai atras atenția și asupra faptului că dotarea de învățământ e subdimensionată, suprafața de teren necesară pentru o astfel de funcțiune fiind cel puțin dublă.  “Alinierea clădirilor nu trebuie făcută la linia aeriană, clădirile trebuie corect racordate la Bd Muncii. Ar trebui să fie 75% parcări în subsol”, a spus și arhitectul Voicu Bozac. “În tot ansamblul văd mașini. Ies din bloc – văd mașini, mă duc la locul de joacă – văd mașini, mă duc la alt bloc – văd mașini”, a revenit Pop la subiectul parcărilor supraterane. Arhitecrul Sorin Scripcariu a avut și el de făcut o recomandare: să se evite amplasarea cu orientare exlcusiv spre nord a atâtor apartamente – în actuala formulă, multe apartamente nu ar beneficia de minimul necesar de însorire.

 

Proiect Arhimar

 

 

Propunere din echipa masterplan Sopor: masterplan pentru nordul industrial

 

Dezbaterea a luat însă o cu totul altă turnură în momentul în care a intervenit în discuție un nou membru al Comisiei – Octav Olănescu.  Arhitectul Octav Olănescu predă la Facultatea de Arhitectură, a lucrat prin firma sa și cu primăria din Cluj și a făcut studii pentru Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană sau pentru centrul cartierului Mănăștur. În echipă cu arhitectul Vlad Rusu, are și proiecte câștigate prin concursuri de soluții pentru Masterplanul cartierului Sopor, Turnul Pompierilor sau parcul Feroviarilor. “Această tratare a unui sit – pe rezultatul unor operațiuni de împărțire a terenurilor în mai multe bucăți – nu știu dacă e atitudinea sănătoasă pentru viitor. Avem în derulare la nivelul municipiului niște studi. Zona fostă industrială atomizată ar trebui să fie gândită sub formă de masterplan general, care să evite o tratare individuală a proiectelor, la nivel de parcelă, care nu poate răspunde tuturor dezideratelor de calitate. Coridoarele de mobilitate urbană de-a lungul Someșului, de la Gilău în Apahida, vor trece prin această zonă. Gândirea integrată legată de aceste dezvoltări care apar punctual ar fi binevenită. Nu știm cum intră în legătură unele proiecte cu alte dezvoltări, asta va duce la dezvoltare aleatorie, care poate nu va conduce la dezideratul dorit: calitatea vieții”, a spus Olănescu. Mai pe scurt: ar fi necesar un masterplan care să dea direcția de dezvoltare a fostei zone industriale din nordul orașului. “Se tratează insule izolate, asta e o problemă după revoluție, iar această abordare nu poate duce la continuitate a mobilității”, a mai venit o explicație.

„Propunerea ar fi, deci, de a opri orice construcție în zona Bulevardului Muncii și să facem masterplan pe model Sopor. Ce părere aveți?”, a lansat Boc provocarea pentru membrii comisiei. “Ce e deja aprobat nu se oprește, ce e trecut de CL, primărie trece mai departe. Vorbim de un T0, 10 martie, de azi înainte”, a mai explicat Boc.

Arhitecții din comisie au fost ceva mai reținuți în fața entuziasmului primarului, dar nu s-au opus inițiativei noului coleg. Vlad Negru a fost de părere că se poate face o nuanțare, iar dezvoltarea se poate întâmpla în continuare pe parcele mari industriale.  “PUG-ul în vigoare trebuie respectat. E o mare diferență aici față de Sopor, unde datorită contextului și a UTR-urilor care se nasc acolo puteau fi vizualizate lucrurile la nivel de PUD. Trebuie să vedem dacă se poate asigura continuitatea mobilității, e foarte important. Apoi, funcțiunile. Dacă un ansamblu de blocuri se va învecina cu funcțiunile nepotrivite va ieși ceva nedorit. La nivelul ăsta aș trata problema”, a spus Bozac. „Eu personal susțin propunerea domnului Olănescu, pentru un oraș al viitorului. Ai 200 ha. Ce se întâmplă aici? Soporul e model de bună practică, putem face ceva similar. Zona de nord va fi una din cele mai dezvoltate, de elită. Cum o dezvoltăm?”, a reiterat Boc. “Susțin și eu inițiativa, dar scara nu trebuie să fie atât de detaliată”, a spus Bozac. „Trebuie date linii directoare, nu mobilez parcela”, a spus și Pop. Arhitectul Mihai Racu a fost de părerea că relocarea vechilor hale industriale cât mai rapid ar fi în beneficiul dezvoltării zonei. “Fragmentarea asta cu industrie, depozite și alte elemente rămâne piedică. Ideea ar fi să nu ținem acele hale acolo mai mult decât e nevoie. Propun să avem niște mecanisme de operaționalizare, acele bucăți care se pot face, care catalizează relocarea halelor să se facă. Nu cred că ne dorim nici să blocăm pe termen lung dezvoltarea din cauza unui studiu foarte complex”, a spus Racu. Primarul a promis însă un masterplan care să se facă “în timp record”, nu la detaliul Soporului. „E o idee foarte bună”, a căzut de acord viceprimarul Dan Tarcea. “Discutăm de cel puțin 300 de ha. La următoarele dezvoltări trebuie făcută și altă cale de acces, paralelă cu Bd Muncii, să avem în vedere culoarul de mobilitatea de-a lungul Someșului”, a completat Tarcea.

Boc a preluat ideea lui Olănescu și a mai aruncat o provocare în Comisia de Urbanism. „E un act de curaj. Gândiți-vă la mobilitate! Dacă nu o facem acum, vom ajunge să avem o dezvoltare ca în Bună Ziua, să ne chinuim să mai facem cumva o bandă de circulație, să facem exproprieri. Peste 10 ani, orașul ne va mulțumi pentru că va arăta impecabil zona asta”, a mai spus Boc. „Această nouă comsie dă viitorul Clujului până în 2024. Vechea comisie a rămas cu Soporul, hai să dăm acum startul la o gândire de genul acesta, dar într-un termen mai scurt. E treaba dvs să mă învățați cum. Să putem să spunem: asta e direcția în care mergem, asta e o abordare. Altfel sunt petice. Dacă vă am pe voi în spate, mi-e mai ușor să suțin și eu ideea”, a spus Boc. Arhitectul Ligia Subțirică a intervenit ca să susțină metoda cea mai bună pentru a atrage serviciile de proiectare: concurs de soluții. “Se va putea organiza foarte repede, Clujul are de acum experiență în concursuri”, a spus Subțirică.

Arhitectul Scripcariu a considerat că ar fi utile în acest context și unele propuneri de relocări, pentru a avea alternative pentru desfășurarea activităților economice. “Clujul are două noduri logistice mari – Turda-Câmpia Turzii și Apahida, care au facilități, infrastructură de transport. Clujul nu poate trăi doar din activitatea “gulerelor albe”, are nevoie de producție, de unități industriale mici și performante, de cercetare, acestea și-ar putea găsi locul în aceste zone. Industria nu își are locul în oraș, platforma industrială grea din Cluj trebuie relocată, asta se va stabili prin temă”, a spus și arhitectul Marcel Crișan.

Concluzia zilei la urbanism a fost că discuția se va relua peste o săptămână, în cadrul dezbaterilor publice de la CIIC (Centrul de Inovație și Imaginație Civică), cu mai multe informații pe masă și cu deschiderea dialogului cu cei interesați de dezvoltarea orașului. “Aceasta este poate singura zonă de mari dimensiuni care a rămas în oraș, zona de nord e singura care a mai rămas și care nu e prinsă într-o analiză mare, într-un PUZ, asta ar putea fi ultima reușită a noastră de a regla ceva de calitate. Ar merita să facem acest efort. Asta înseamnă gândire strategică. Vă felicit pentru curajul pe care îl aveți! Va fi o reacție a oamenilor, care vor întreba cât ar dura acest nou studiu. Va trebui să găsim un echilibru între cantitate și rapiditate”, a concluzionat Boc.

Direcția ar trebui tranșată în această lună. În cazul proiectului discutat în ședința de miercuri, arhitecții vor reține observațiile deja trasate de membrii comisiei, după ce se decide soarta zonei la dezbaterea publică convocată de primar.

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare