Care e planul pentru dezvoltarea zonei de nord a Clujului. Se va pregati Anexa 11 a Planului Urbanistic General care va cuprinde un Plan Director pentru reconversia zonei industriale cu străzi capacitate, zone verzi și alte dotări publice

Primăria a decis în ce fel se vor schimba regulile de construire în zona de nord a Clujului pe un teritoriu de peste 400 de hectare. Primăria va comanda un Plan Director care se va include în actualul Plan Urbanistic General al orașului și va deveni Anexa 11 care va sta la baza emiterii tuturor avizelor de oportunitate pentru construirea în această zonă. Potrivit viceprimarului Dan Tarcea, Planul Director nu va schimba UTR-ul, dar poate modifica servituțile de utilitate publică din actualul PUG sau poate institui unele noi. El va trasa linii de dezvoltare ale circulațiilor, spațiilor verzi și dotărilor de altă factură în afară de creșe, școli și grădinițe pentru această zonă prinsă acum în PUG-ul orașului ca una de restructurare, pe bază de contract din partea beneficiarului, în care aceștia sunt obligați să își asume investiții în dotări publice pe care să le doneze comunității.

Anuțul a fost făcut la ședința comisiei de urbanism din 11 mai. Viceprimarul Dan Tarcea a arătat că zilele următoare Primăria va mai avea consultări cu operatorii industriali din această zonă dar și cu propritarii de terenuri pentru a vedea exact ce doresc aceștia de la zona respectivă.

Decizia este însă luată, Primăria  va contracta un Plan Director pentru planificarea coerentă a dezvoltăirii în nordul Clujul. Potrivit planșelor prezentate, Planul Director va cuprinde o suprafață de 437,7 hectare și cuprinde deja o zonă unde s-au aprobat PUZ-uri de reconversie și ansambluri imobiliare.

Teritoriul situat între Someș și Bulevardul Muncii a fost împărțit în mai multe subzone, urmând ca în fiecare dintre acestea, să se stabilească necesarul de circulații, zone verzi și dotări, altele decât cele primare (creșe, grădinițe, școli), după cum a arătat Tarcea.

El a mai spus că viitorul masterplan (Plan Urbanistic Zonal Director) nu va modifica UTR-uri, dar va putea crea noi servituți de utilitate publică sau le va schimba pe cele din actualul PUG. În schimb, respectivul Plan Director va fi inclus în PUG ca Anexa 11 și va sta la baza emiterii avizelor de oportunitate pentru construirea pe respectivul teritoriu.

Înainte ca acest PUZ director să fie contractat (nici primarul Emil Boc, nici Tarcea nu au precizat exact dacă se va face o licitație simplă sau un concurs de soluții) va mai avea loc o dezbatere publică.

“Vom trasa linii de dezvoltare pentru circulații, vom stabili profile de străzi și se vor dimensiona spațiile verzi. Vrem să stabilim și dotările publice în această zonă, nu vorbim de cele primare,  Nu doar școli, creșe, grădinițe, ci și alte dotări de care este nevoie. În acest sens vom camanda niște studii preliminare și vom contracta un proiectant care va face Planul Director pentru această zonă. Acest Plan va fi instrumentul care va sta la baza emiterii avizelor de oportunitate pentru construirea în această zonă. El va fi supus dezbaterilor publice, cu specialiști și proprietarilor de terenuri. Cu unii dintre ei ne-am întâlnit deja, cu alții urmează să mai avem consultări pentru a vedea cum văd ei dezvoltarea. Ne dorim ca în zece, cinsprezece ani, să avem o dezvoltare coerentă a aceastui teritoriu iar direcția de dezvoltare să fie clară. Nu dorim să blocăm pe nimeni sau să scotem activitatea economică din această zonă. Vom avem și locuire și activități economice”, a spus viceprimarul. 

Arhitectul șef al orașului, Daniel Pop, a prezentat o planșă cu teritoriul care va face obiectul Planului Urbanistic Zonal Director. Deja în această zonă s-au aprobat trei PUZ-uri pentru ansambluri imobilare prin care s-a propus lărgirea Bulevardului Muncii astfel încât banda pentru tramvaie să poată fi configurată separat. Există planuri anunțate pentru această zonă în proiectul metroului sau unele de extindere a rețelei de troilebuz. 

Pe planșe sunt configurate zone care urmează să poată fi dezvoltate pe teremen scurt, dar și zone care se vor dezvolta pe termen mediu și lung, cum e teritoriu din zona aeroportului, după cum a arătat Pop. 

Niciunul dintre membrii Comisiei de Urbanism a Primăriei nu au avut comentarii privind anunțul făcut de viceprimarul Tarcea. La începutul ședinței de urbanism, Emil Boc l-a mandatat să anunțe cum se va pregăti dezvoltarea coerentă de pe Bulevardul Muncii, primarul lipsind apoi de la ședință.

Anul acesta, primarul Emil Boc a anunțat la o ședință de urbanism că Primăria ar vrea să schimbe regulile de construire și să planifice o dezvoltare pentru zona de nord a orașului, de pe Bulevardul Muncii. Anunțul a fost făcut în timp ce în comisie se discuta în proiect propus de biroul Arhimar în această zonă, ca urma a unei propuneri făcute de unul dintre membrii comisiei.

Boc a convocat și o dezbatere publică în 18 martie în care a prezentat o serie de variante  pentru a se găsi cea mai bună soluție prin care Primăria să genereze respectiva planificare. S-au pus în discuție trei variante: I- un masterplan (PUZ director) pentru circulații, II-un masterplan (PUZ director) pentru circulații și instituirea unor subzone de dotări de inters public și III-un masterplan pe modelul cartierului Sopor, care să reglementeze și felul în care se urbanizează respectivul teritoriu.

Cei mai mulți dintre participanți – arhitecți și urbaniști clujeni, unii din comisia de urbanism, alții implicați în proiecte publice în Cluj, reprezentanții acționarilor platformei industriale Sinterom – au optat pentru varianta II propusă de primarul Emil Boc. S-a conturat și o a IV-a variantă care dezvoltă scenariul variantei II, în sensul că propune și stabilirea unor zone care să fie ulterior dezvoltate prin Planuri Urbanistice Zonale, de către privați, chiar prin concursuri de soluții, modelul propus fiind al unor dezvoltări similare făcute la Zurich.

Indiferent de modalitatea aleasă, zona n-ar trebui să fie planificată fără a se avea și mecanisme financiare, după cum a recomandat arhitectul Eugen Pănescu, arătând că toate orașele care au inițiat proiecte de revitalizare a zonelor industriale au inființat companii de proiect cu participare publică și privată, care să ducă mai departe aceste dezvoltări. Dar și luând în calcul beneficiile financiare pentru oraș, zona pretându-se pentru un centru internațional de conferințe așa cum nu are Clujul, după cum a recomandat arhitectul Voicu Bozac.

Arhitectul Sorin Scripcariu a semnalat că nu arhitecții sunt vioara întâi în acest caz, arătând că administrația (primarul și consilierii locali) aleasă de cetățeni este cea care stabilește strategia de dezvoltare a orașului care să se muleze pe dorința ei de a dezvolta orașul într-o direcție sau alta sau privind așteptările de la această zonă.

Au luat cuvântul și mulți cetățeni, cu proprietăți extravilane lângă teritoriul vizat de Masterplan arătând că vor să facă parte din acesta și că vor să-și edifice locuințe.

Primarul Emil Boc a cerut atunci  formarea unui grup de lucru în jurul comisiei de urbanism a Primăriei care, sub coordonarea viceprimarului Tarcea, să mai poarte discuții cu specialiști, cu cei din comisia de circulație, cu cei care au lucrat la masterplanul cartierului Spor, iar în 20 aprilie să aleagă exact o variantă pe baza căreia Primăria să se apuce de planificarea respectivei zone.

Acum se pare că deja s-a ales scenariul II.

Detalii aici despre dezbatere și discuțiile de la urbanism:

Vezi și: Propunere de Urbanism : “Stop joc” pentru construcții la Bulevardul Muncii și masterplan. Cum se va dezvolta nordul ex-industrial al orașului: modelul Bună Ziua sau modelul Sopor ? Boc convoacă o dezbatere publică

Cum se va construi pe Bulevardul Muncii în Cluj-Napoca. Încă o lună de consultări pentru a se alege varianta potrivită pentru planificarea dezvoltării zonei de nord a Clujului. Boc a cerut ca până în 20 aprilie să aibă varianta finală pe masă

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.