Tags Posts tagged with "stiri locale"

stiri locale

by -
0 372

Peste 120 de proiecte gândite de cetățenii din Cluj au intrat în cursă pentru a fi finanțate de Primăriei pe bugetul de anul următor în cadrul celei mai inedite inițiative de bugetare participarivă din România. De altfel, o premieră lansată de municipalitatea clujeană, după ce oficialii au vizitat orașului Braga din Portugalia unde administrația susține proiecte dorite de comunitate.

 

Duminică, în 22 octombrie, se încheie votul pe domenii pentru proiectele propuse de clujeni și declarate eligibile în cadrul bugetării participative, procedură lansată în premieră de Primăria Cluj. Inițial, cetățenii au propus peste 338 de proiecte, de la inițiative “S.F.” la cerinţe rezonabile, locuitorii oraşului au venit cu soluţii proprii la lucrurile care îi deranjează în oraş. După ce propunerile au fost analizate, s-a făcut o listă de 126 de proiecte eligibile, repartizate pe domenii: alei, trotuare și zone pietonale (24 proiecte), mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației (22 proiecte), spații verzi și locuri de joacă (24 proiecte), amenajare spații publice (16 proiecte), infrastructură educațională și culturală (20 proiecte) și orașul digital (19 proiecte).

Mai sunt încă 6 zile în care se pot vota inițiativele, câte una din fiecare domeniu.

Din acestea, vor rămâne în cursă doar 30 de proiecte. Săptămâna următoare urmează să se facă clasamentul în funcție de numărul de voturi primite de fiecare proeicte. Apoi, între 30 octombrie și 19 noiembrie se vor putea vota din nou proiectele favorite. Dacă în prima etapă se pot vota câte un proiect din fiecare categorie, în etapa doi se va vota doar un singur proiect. Primele 15 proiecte vor fi finanțate și puse în operă de Primărie pe bugetul din 2018.

Care sunt proiectele din care se va face lista scurtă

Alei, trotuare și zone pietonale

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

 

Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Spații verzi și locuri de joacă

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Amenajare spații publice

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Infrastructură educațională și culturală

sursa: bugetareparticipativa.ro

Orașul digital

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Cum se votează

Votarea online presupune crearea unui cont pe platforma www.bugetareparticipativa.ro sau autentificarea pe platformă cu datele deja introduse. Pot vota doar persoanele care se află în aria teritorială a municipiului Cluj-Napoca.

Persoanele care nu au acces la internet sau nu sunt familiarizate cu mediul online vor putea vota cu sprijinul Primăriei. La Casino Centru de Cultura Urbana Cluj a fost amenajat un birou unde, în fiecare zi lucrătoare din perioada de vot, între orele 13.00-17.00, se acordă sprijin persoanelor care doresc să voteze.

Pentru informații suplimentare cu privire la procesul de bugetare participativă:
– website : www.bugetareparticipativa.ro
– email : bugetareparticipativa@primariaclujnapoca.ro
– telefon : 0371 376 646 (de luni până vineri între orele 13.00-17.00)
– Facebook: Bugetare participativa (http://fb.com/bugetareparticipativa)

Casa Tranzit, cel mai longeviv centru cultural de artă din Cluj, sărbătorește 20 de ani în această toamnă. De vineri 13 octombrie și până în 21 octombrie, clujenii sunt chemați la o serie de concerte, spectacole de dans, dezbateri publice şi mese rotunde în fosta sinagogă de pe malul Someșului, botezată Casa Tranzit de Csilla Könczei, lector la Facultatea de Litere a UBB și soția politicianului maghiar Eckstein-Kovacs Peter. Despre facerea casei și redarea sa în circuitul clujean, politicianul spune că pornit de la o plimbare pe Cetățuie. Despre viitorul acestui centru cultural, Eckstein spune că e “fragil”, un motiv în plus pentru cei care nu l-au vizitat, să se grăbească.

Zilele Tranzit încep vineri, 13 octombrie, de la ora 18.00. Festivalul este organizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existență a Centrului de cultură și artă contemporană Casa Tranzit. Manifestările țin până în 21 octombrie și includ concerte, spectacole de dans, dezbateri publice, mese rotunde și o expoziție care va prezenta publicului arhiva prelucrată a Fundaţiei Tranzit, cea care administrează acest obiectiv.  Vor concerta la Casa Tranzit trupa Nightlosers, Szemző Tibor din Ungaria, Mihnea Blidariu şi Nick Făgădar dar și interpretul de muzică klezmer Bob Cohen. Printre cei prezenţi la dezbateri vor fi scriitorii Alexandru Vakulovski din Republica Moldova şi Vasile Ernu, coregrafa Vava Ştefănescu, artişti vizuali din mai multe oraşe, toţi vechi colaboratori ai Casei Tranzit.

“În 1997 între 11-13 octombrie am redeschis publicului Clujean clădirea fostei sinagogi Poalei Tzedek, rămas nefolosită din 1974 în urma Holocaust-ului și al exodului nenumăraţilor concitadini ai noștri. Am înființat Casa Tranzit tocmai în acest lăcaș ca un memento pentru consecințele formelor extreme ale excluderii sociale, cu dorința ca spațiul golit să fie reumplut cu conținuturi tranzitorii în permanență, dând ocazia reinterpretărilor continue ale modelelor de conviețuire posibile. De atunci am redat orașului acest spațiu uitat eliberând și strada Fără Nume, care duce spre el, lansând și ideea reconstrucției podului pietonal peste Someș de mult distrus. Acum, peste 20 de ani repetăm invitația noastră la o reuniune nu numai pentru a celebra împreună aniversarea a celei mai longevive instituții culturale independente din regiune de după 1989, dar și pentru a reformula răspunsurile noastre odinioare la aceeași întrebare: se poate trăi fără ostracizare? Se poate scoate Păcăliciul din pachetul de cărți?”, este mesajul aniversat al Csillei Könczei, președintele Fundației Tranzit și lector universitar UBB.

Soțul său, politicianul maghiar Eckstein-Kovacs Peter, povestește despre facere acestei case care a ajuns cel mai longeviv centru cultural intependent dar și unul dintre locurile libere din Cluj.

“Casa. Plimbându-ne pe Cetățuie, ochii soției mele, Csilla, s-au oprit asupra unei clădiri, vizibil lăsată în paragină, înconjurată de o junglă, situată chiar pe malul abrupt al Someșului. A vedea și a se îndrăgosti a fost pentru Csilla o chestiune de-o clipă, a intra în folosința ei, a-l renova și a face să funcționeze neîntrerupt douăzeci de ani, a fost mult mai greu. Cine n-a fost în Casa Tranzit și în curtea ei, ar fi bine s-o facă cât de repede, cu ocazia unui concert în Sala mare, a unei mese rotunde la etaj sau a unei vizionări de film în curte. E un loc frumos și liber care îi primește pe toți. Deci ar fi bine să vă grăbiți: nu se știe în lumea de azi cât timp se mai poate vedea un spațiu cultural absolut independent în inima orașului, pe malul Someșului, într-o fostă sinagogă”, a subliniat politicianul.

La marcarea celor 20 de ani de activități cultural în Casa Tranzit, concomitent cu renovarea clădirii fostei sinagogi în care funcționează de-a lungul anilor, toți cei care vor sunt invitați să doneze pentru viitorul acestui centru cultural independent.

Conturile sunt:

RO94 RNCB 0106 0265 9334 0001 (RON)
RO67 RNCB 0106 0265 9334 0002 (EURO)

by -
0 618

Riveranii din cartierele Mănăștur (cel mai mare cartier din Cluj) și Mărăști (un cartier fără spații verzi, plin de blocuri gri) sunt provocați să propusă soluții pentru reorganizarea spațiilor dintre blocuri.  Doritorii sunt invitați să se adune în grupuri de câte zece vecini și să stabilească cum vor arăta trei zone din acestea cartiere despre care municipalitatea spune că sunt cele mai aglomerate din Cluj.

Zonele pentru care se caută idei de reorganizare sunt  Bucegi – Pârâul Calvaria (Mănăștur), Scorțarilor – Parcul Farmec (Mărăști) și Strada Piuariu – Căminele UTCN (Mărăști). Propunerile pot viza schimbarea modului în care sunt folosite străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc, promovarea unui stil de viață sănător sau creșterea utilizării spațiilor – comerciale, de sport și agremenet – din cartiere.

Ideeile trebuie înscrise la Centrul Cultural Clujean (www.cccluj.ro/inovare) până pe 24 octombrie iar două dintre ele vor fi premiate cu câte 5000 de euro și puse pe masa Primăriei pentru a fi implementate.

Inițiativa aparține Centrului Cultural Clujean (CCC) (continuatoarea Asociației Cluj-Napoca 2021 care a gestinat candidatura orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană). În parteneriat cu Primăria, CCC a lansat o primă ediție a FOndului de Inovarea Culturală (FIC),  un  mecanism  care sprijină identificarea,  experimentarea și măsurarea de soluții alternative la problemele orașului. În 2017, prima ediție a Fondului are ca temă mobilitatea și caută soluții pentru diminuarea aglomerației din oraș.

Calendarul proiectului
11.10.17 – 24.10.17 Înscrierea propunerilor – prin formular de înregistrare pe site-ul CCC;
25.10.17 – 01.11.17 Selectarea propunerilor câștigătoare;
09.11.17 – 11.11.17 Cele două echipe cu propuneri câștigătoare sunt invitate la Dialogurile
Urbane, unde specialiștii CCC îi ajută să-și dezvolte proiectele și să își  stabilească  un plan  detaliat pentru implementare;
01.12.17 – 31.05.18 Implementarea proiectelor;
10.06.18 – 11.06.18 Echipele câștigătoare participă la o nouă ediție a Dialogurilor Urbane, unde
discută, alături de specialiștii CCC și ai Primăriei, despre posibilitățile de continuare a proiectelor și despre cele de replicare a lor în alte locuri din oraș;
12.06.18 – 31.07.18 Dacă e cazul, CCC realizează, cu implicarea echipelor cu propuneri câștigătoare, și a specialiștilor necesari, teme de proiectare pentru regândirea funcțiunilor permanente ale intervențiilor vizate de proiectele câștigătoare.

Propunerile pot viza:
●Schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect
(străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc.);
●Promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor;
●Creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement etc.) în
detrimentul celor din centrul orașului.

Juriul competiției este format din Anamaria Vrabie (Director al Fondului de Inovare Culturală),
Ștefan Teișanu (Director executiv, Centrul Cultural Clujean), Rarița Zbranca (Director de programe,
Centrul Cultural Clujean), Ovidiu Câmpean (Director de dezvoltare locală, Primăria Cluj-Napoca), Alina
Porumb (Consultant senior, Asociația pentru Relații Comunitare), Daniel Homorodean (CEO, Arxia),
Tiberiu Moisă (Deputy CEO, Banca Transilvania) și Norbert Petrovici (Sociolog, Universitatea Babeș
Bolyai).

Propunerile trebuie înscrise pe până în 24 octombrie.

Cultural Clujean sprijină cel puțin două idei câștigătoare cu câte 5.000 de euro, precum și cu  specialiștii și
autorizațiile de care e nevoie pentru ca propunerile să fie testate în practică. Dacă rezultatele sunt bune,
CCC va oferi Primăriei Cluj-Napoca teme de proiectare pentru permanentizarea schimbărilor propuse în
zonele experimentale ale proiectului.

După selectarea propunerilor câștigătoare, echipele din spatele lor sunt invitate la prima ediție a Dialogurilor Urbane, unde echipa CCC și specialiștii selectați pentru a sprijini implementarea experimentelor vor lucra cu membrii echipelor pentru a cizela și a dezvolta planurile de transformare experimentală a spațiilor vizate. Invitații speciali ai Dialogurilor Urbane sunt reprezentanții Primăriei Boston care coordonează Boston Office for New Urban Mechanics. Este vorba despre o altă inițiativă prin care s-a reușit (prima dată în lume) atragerea de finanțări private pentru proiecte ale orașului. Astfel,  prin abordări culturale și soluții de tehnologie inițiativa dorește să imbunătățească serviciile oferite de Boston și să găsească rezolvări de la companii și cetățeni pentru viitorul orașului.

„Unele probleme ale orașului pot fi rezolvate numai de către administrație, altele numai de către
cetățeni, unele numai de sectorul de afaceri sau de cel academic, însă cele mai multe dintre ele nu pot fi
rezolvate decât de către noi toți, împreună. Dincolo de a vorbi despre schimbările de infrastructură sau de
legislație necesare, o abordare culturală a problemelor orașului ne dă ocazia de a și verifica, pe parcursul
unor experimente temporare, dacă aceste schimbări sunt cu adevărat funcționale și dacă ele ne
îmbunătățesc într-adevăr calitatea vieții în oraș. De aceea am creat la Cluj, în premieră în România, Fondul
de Inovare Culturală (FIC)”, se arată pe site-ul Centrului Cultural Clujean.

sursa foto: pixabay.com

O nouă toamnă a copăceilor urmează în Cluj. Primarul Emil Boc a anunțat că în acest an s-au selectat specii în colaborarea cu specialiști de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), iar primăria a cumpărat exact ceea ce au dictat aceștia, urmând să planteze acești arbori în oraș. Adică: castani, platani, ginkgo biloba, salcâmi, sălcii chiar și pomi fructiferi. Furnizor este firma Ro-Verde Landscaping care se ocupă și de transportul resturilor de vegetaţie de pe spaţiile verzi din Cluj Napoca. Este vorba despre una dintre societățile omului de afaceri Ionuț Olteanu, supranumit părintele spațiilor verzi din capitală. El a fost scos din cărți de firma Rosal, după ce a câștigat de la Primăria și contractul pentru administrarea spațiilro verzi din Cluj cu o altă firmă de a sa, Garden Center Grup, contract de care acum se ocupă regia forului local clujean.

 

“1.423 de arbori vor fi plantați pe domeniul public, pe diverse străzi din oraș, iar 317 vor fi plantați în școli și grădinițe”, a anunțat primarul Emil Boc. Edilul a ținut să precizeze că în această toamnă vor fi plantați copaci agreați de Primărie cu specialiști din cadrul USAMV. După respectivele consultări, Primăria a decis să cumpere: castani, platani, ginkgo biloba, salcâmi, sălcii chiar și pomi fructiferi.  Arborii vor fi plantați în centrul orașului, pe aliniamentul arterelor stradale dar și în curțile școlilor.

De exemplu, castani vor fi plantați în Piața Cipariu, unde recent primăria a demarat lucrări de lărgire a carosabilului soldate cu tăieri în mierz de noapte a arborilor care existau în această zonă. DETALII:

Noaptea ca hoții! Clujenii supărați că Primăria rade vegetația și trotuarele ca să facă loc pentru mașini

Alți castani s-au mai tăiat la comanda Mitropoliei Clujului din zona Catedralei Ortodoxe din Piața Avram Iancu generând nemulțumiti în rândul societății civile care a condamnat practicile municipalității.

DETALII:

Mesaje anti-tăieri de copaci la Zilele orașului

Soarta copacului de Cluj: lăsat să fie distrus de “cancer” și molii ca să fie tăiat

În noiembrie 2016, administrația locală și-a asumat 200 de copăcei care au fost platați pe aliniamentul urnor artere importante din Cluj – Traian Vuia (intrarea în oraș dinspre aeroport) sau în cartierul Zorilor unde locuiește edilu Emil Boc. Speciile plantate au fost tei, arțari sau platani. De asemenea s-a plantat și  gard viu (50.000 de fire) pe aliniamentele stradale pe direcția centru-cartiere, intervenție cerută de asociațiile de locatari. Pentru îmbunătățirea aspectului urban, în toate spațiile verzi din oraș s-au plantat și arbuști ornamentali cu țepi din specia Berberis (rosiatici, verzi), cantitatea anunțată fiind de 1800 de bucăți.

Furnizor a fost Eco Horticultura, o firmă de care se leagă numele lui Ionuț Olteanu, supranumit de media ”părintele spațiilor verzi din capitală” care a câștigat cu o altă firmă, Garden Center Grup contractul de întreținere a spațiilor verzi cu Primăria Cluj-Napoca. Apoi firma a fost scoasă din cărți de Rosal Grup (cei care deținuseră contractul înainte) după procese în instanță. În prezent, de întreținerea spațiilor verzi se ocupă regia Primăriei.

Noul furnizor de copăcei al municipalității clujene este firma Ro-Verde Landscaping la care acționar este tot Ionuț Oltean. Acordul cadrul pentru furnizarea de arbori este de peste 2,2 milioane lei. Firma a mai câștigat un alt contract cu Primăria la începutul anului și anume acela de încărcarea, transportarea și depozitarea resturilor vegetale de pe zonele verzi din Cluj-Napoca. Contractul este de peste 5 milioane lei.  

Vezi și:

Toamna târzie a copăceilor în Cluj: 6 străzi primesc 200 de arbori noi

UPDATE Pentru cine se pregătește o afacere de peste 1,2 milioane de euro de la primărie?

Emil Boc a făcut declarații la emisiunea DImineți în Realitate difuzată pe postul de radio Realitatea FM Cluj. 

Salariul de bază pentru un sofer în cadrul primăriei Cluj-Napoca este de peste 2.900 lei. Un muncitor calificat are salariul de bază de peste 2.800 lei, iar un muncitor necalificat câștigă peste 2.000 lei. Administrația locală a publica salariile de bază pentru personalul și conducătorii instituției, în vigoare la 30 septembrie 2017.

Potrivit documentului făcut public de administrația locală clujeană, salariul brut al primarului este de peste 16.300 lei, iar al viceprimarului de 14.500 lei. Secretarul municipiului are salariul de bază de peste 11.500 lei. Tot peste 11.000 lei sunt salariile de bază ale unui director general, al arhitectului șef sau al administratorului public.

Un șef de serviciu sau de birou are salariul de bază între 8.000 și peste 8.700 lei. La polul opus, un muncitor necalificat are salariul de bază de peste 2000 lei, unul calificat de peste 2800 lei, iar un șofer care lucrează la Primăria Cluj pornește de la peste 2900 lei. Portarul, paznicul sau agentul de securitate pornește de la peste 2400 de lei. Un polițist local debutant pornește de la peste 1800 lei.

Personalul din administrația locală clujeană mai primește și alte drepturi bănești care se adaugă la salariul de bază. Avantajați sunt doctoranzii dar și cei care sunt implicați în managementul de proiect.

sursa: primariaclujnapoca.ro

 

Mai jos, lista completa cu salariile de bază:

 

sursa: primariaclujnapoca.ro


by -
0 147
sursa foto: Alin Tișe Facebook

Traficul auto pe mai multe drumuri județene a fost afectat de căderile de arbori aflați în vecinătatea carosabilului, după furtuna din 17 septembrie. Oficialii județului spun că încă există încă drumuri blocate de arbori, la începutul acestei săptămâni.

Echipe ale Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat din cadrul Consiliului Județean Cluj au intervenit în regim de urgență în vederea degajării căii de rulare a drumurilor județene din zonele afectate de furtună. Acestea acționează și continuare, inclusiv la această oră pentru îndepărtarea materialului lemnos aflat pe carosabil pe drumurile județene DJ 107P Mărișel – DN 1R și DJ 764B Valea Drăganului – Baraj Drăgan, cele mai afectate în urma furtunii.

sursa foto: Alin Tișe Facebook

Potrivit forului județean, operațiunile vor continua până la rezolvarea tuturor problemelor semnalate în teren.

Anterior, în cursul după-amiezii zilei de ieri și a nopții, echipele Consiliului Județean Cluj au acționat pe drumurile județene 103K Râșca – Beliș și 107P Someșul Cald – Mărișel, intervențiile încheindu-se cu succes.

sursa foto: radio Cluj

Copaci doborâți, geamuri sparte, pene de curent în tot orașul, asta a lăsat în urmă furtuna de duminică după-amiaza în Cluj-Napoca. În centrul orașului au picat arbori pe carosabil și trotuare. Dezastru a fost și în județ. Un acoperiș a căzut peste o mașină în Dej. La Huedin a fost și mai rău, chiar acoperișul spitalului a fost smuls de vânt.

Preț de aproape jumătate de oră, vântul a bătut în Cluj cu peste 90 km pe oră. În Cluj-Napoca, furtuna de duminică după-amiaza a lăsat în urmă copaci dobotâți pe străzi în zona centrală, geamuri sparte în cartiere și pene de curent în foarte multe zone.

Primarul Emil Boc a făcut bilanțul pagubelor din oraș, la ora 20.00, după ce vântul s-a potolit:
– 20 de copaci căzuți
– mașini avariate: 6
– acoperișuri căzute: 5
– tigle căzute : în 6 locații
– schele distruse: 2
– curent întrerupt pentru scurt timp: în 3 cartiere

sursa foto: Emil Boc Facebook
sursa foto: Emil Boc Facebook
sursa foto: Emil Boc Facebook
sursa foto: Emil Boc Facebook
sursa foto: Emil Boc Facebook
sursa foto: radio Cluj

În județ a fost și mai rău.  Un stîlp de curent a fost doborât la pământ în Beliș, mai multe case din Bologa, Negreni și Poieni au rămas fără acoperiș. Spitalul din orașul Hedin a rămas fără acoperiș. La Dej, la fel, un acoperiș a picat peste o mașină.

Panouri publicitare au fost puse la pământ pe drumurile naționale sau în alte zone. De asemenea, furtuna a întrerupt curentul în Huedin și Lunca Vișagului.  

sursa foto: radio Cluj
sursa foto: radio Cluj
sursa foto: radio Cluj

Lacul de levigat în 23 august sursa foto: Facebook
Un video aerian cu balta de levigat toxic din zona gropii de gunoi a Clujului de la Pata Rât a fost postat astăzi pe rețelele de socializate. Despre acest “lac” civicii din Cluj spun că s-a dublat în ultimele zile.
“De la 300 metri înălțime mirosul este insuportabil. Se vede mocirla și canalele prin care levigatul se infiltrează în sol. Mărimea lacului s-a dublat în câteva zile”, adaugă Szakáts István, una dintre vocile din societatea civilă clujeană. Video-ul a fost realizat în 13 septembrie.

Acesta pune la îndoială soluții avansate de Consiliul Județean Cluj, în cotextul în care, de sus, situația lacului toxic de levigat este îngrijorătoare.
“Consiliul Județean anunța așa: “una dintre soluțiile propuse pe care încercăm să o implementăm în cel mai scurt timp este achiziționarea unei stații de epurare, care să permită epurarea acelui levigat, să nu ajungă în râul Zăpodie și implicit în Someș. Capacitatea stației o calculează în acest moment experții, iar în momentul când avem tipul de stație pe care trebuie să îl achiziționăm. În termen de costuri încă nu pot să spun nimic pentru că nu avem capacitatea exactă a stației. Costurile vor fi aferente stației. Va fi o stație fixă, inclusiv alimentare cu energie electrică și alte lucrări de construcție. Consiliul Județean Cluj va suporta costurile de achiziție.” Ceea ce se vede din comentariu:
1. Expertiza nu e finalizată.
2. Stația nu e aleasă.
3. Stația nu e cumpărată.
4. Stația nu e adusă.
5. Construcțiile necesare pentru instalarea stației nu sunt efectuate.
6. Stația nu e instalată.
7. Stația nu e pusă în funcțiune.
Pompierii au folosit 300.000 metri cubi de apă pentru stingerea incendiilor. 300.000mc de apă e mai mult decât cade pe suprafața aia în 10 ani cumulat. De atunci apa aia șiroaie încet afară, spălând otrava. Sunt mai mult decât curios ce capacitate de stație de epurare o să judece Consiliul Județean că îi și ne trebuie”, a completat Szakats.
Despre noua problema a Clujului legată de gestionarea gunoiului, mai jos:

sursa foto: colaj Facebook

Doar 36 din cele peste 40 de platforme subterane dedicate colectării selective a gunoiului anunțate de Primăria Cluj vor fi gata până la finalul acestui an. Restul, până la 100, urmează să fie amenajate cel mai târziu până în noiembrie 2018. De altfel, în toamna lui 2018 expiră și contractele prin care Brantner și Rosal au fost desemnate să se ocupe de  salubritatea menajeră din Cluj-Napoca (ridicat gunoiul).

Primăria a scos la licitație un contract (acord cadru pe un și jumătate) pentru proiectarea și execuția a aproximativ 100 de platforme subterane dedicate colectării selective a gunoiului,  estimat la peste 4,8 milioane lei. Contractul a revenit firmei Euriteh Oradea – unic ofertant – despre care media scrie că ia lucrări la suprapreț prin atribuire directă sau că a fost acuzată de furtul tehnologiei privind platformele subterane de către o firmă spaniolă.

Potrivit managerului public al Clujului, Gheorghe Șurubaru, în baza acordului cadru, valabil 18 luni (pana în noiembrie 2018) și in baza contractelor subsecvente, Euriteh urmează să realizeze anul acesta circa 36 de astfel de platforme subterane. Mai precis, 18 bucăți până în luna noiembrie și alte 18 bucăți până în luna decembrie.

Restul de 64 de platforme îngropate pentru gunoi urmează să fie gata până în noiembrie 2018. Adică 27 de platforme au ca termen luna februarie 2018 iar alte 37 de bucăți urmează să fie livrate Primăriei până cel târziu în luna noiembrie anul viitor. “Între acestea se vor regăsi și 20 de platforme subterane în curtea unor licee și școli aflate în administrarea Primăriei. În cadrul acestui prim contract se va dota o platformă cu un sistem electronic pe bază de card și monitorizare la umplere, ceea ce va face posibilă accesarea punctului gospodăresc doar de către persoanele arondate la acesta. Acest sistem va fi implementat la următoarele loturi care vor fi scoase la licitație”, a mai anunțat Șurubaru.

Primele zece puncte gospodăreşti îngropate vor fi construite, potrivit unor anunțuri făcute primăvara aceasta de oficialii Primăriei, în zona străzilor Mehedinţi – Vidraru din cartierul Mănăştur şi pe strada Borşa, din Gheorgheni. Aceste locaţii au o situaţie juridică clară a terenului, iar municipalitatea a emis deja autorizaţiile de urbanism.

Încă din 2016 Primăria Cluj a anunțat un proiect pilot pentru aruncarea selectivă a gunoiului în subteran. În cadrul acestuia s-a pus în funcțiune o primă platformă îngropată de colectare selectivă a deșeurilor în cartierul Zorilor (în care locuiește primarul), pe strada Luceafărului nr. 10, cu doar două zile înainte de alegerile locale din iunie 2016. Pe un proiect pilot, pus la punct de municipalitate împreună cu unul dintre operatorii care ridică gunoiul în Cluj-Napoca, compania Rosal. Atunci s-a spus că este vorba despre un sistem modern care permite menținerea curățeniei la punctele gospodărești, platforma având 3 containere pentru fracție uscată – sticlă, PET, plastic, hârtie, carton – și 1 container pentru fracție umedă – deșeuri menajere. Despre costurile sistemului, nici o vorbă, deși în filmulețul inaugural postat de primarul Emil Boc pe Facebook acesta apare alături de directorul Rosal Cluj, iar cei doi oficiali erau în măsură să ofere lămuriri cu privire la cine a suportat investiția de realizare a respectivei platforme. Anul trecut se spunea că alte două platforme după modelul celei din Zorilor vor fi amenajate în cartierele Mănășturi și Grigorescu. Acestea n-au mai fost amenajate.

DETALII:

Primăria “legalizează” îngroparea gunoiului menajer în oraș. Cu ce costuri?

Prima “ghenă” subterană pentru gunoi inaugurată în Zorilor. Se pregătește un monopol Rosal?

Anul acesta, municipalitatea a menționat că va merge pe un proiect integrat și a prevăzut și fonduri în acest sens în bugetul local. Așa s-a organizat licitația pentru amenajarea celor circa 100 de platforme subterane pentru colectarea deșeurilor în tot orașul, contract câștigat de Euriteh.

AICI DETALII despre firma Euriteh și contractele sale controversate din țară: UPDATE Firmă controversată câștigă licitația de peste 1 milion de euro pentru îngroparea selectivă a gunoiului în Cluj-Napoca

 

sursa foto: colaj Facebook

Două noi sensuri giratorii în cel mai mare cartier din Cluj și trei bretele noi prin care a fost lărgit carosabilul în alte trei cartiere din oraș au fost terminate după lucrări demarate în această vară de Primârie. Este vorba despre o serie de proiecte mici ale administrației locale pentru descongestionarea circulației din Cluj care au presupus lucrări de peste 1,2 milioane lei.

 

Viceprimarul Dan Tarcea s-a tras într-un video pe modelul Facebook pentru a explica internauților cum este cu investițiile mici pe care Primăria le-a făcut pentru fluidizarea circulației din Cluj. Potrivit lui Tarcea, după lucrări demarate vara aceasta de către Regia Autonomă a Domeniului Public (deținută de Primărie), s-au finalizat cinci obiective. Este vorba despre două sensuri giratorii în Mănăștur, cel mai mare cartier din Cluj și o serie de noi bretele prin care s-a lărgit carosabilul în cartierele Mănăști, Zorilor și Gheorgheni.

Respectivele proiecte fac parte din lista de corecții mici  anunțată anul trecut de primarul Emil Boc pe arterele din Cluj pentru a încerca să aducă soluții la principala problemă a Clujului – traficul infernal. Viceprimarul Tarcea a fost desemnat de Boc să se ocupe de gestionarea problemelor legate de străzile din orași, dar și de trafic. Așa că Tarcea a adoptat modelul FaceBOC (deocamdată off line, nu în direct cum obișnuia primarul Boc să cuminica înainte de campania pentru locale și puțin după) și a început să se adreseze internauților pentru a le explica cum e cu binele adus de Primărie traficului din Cluj. Tarcea le-a promis utilizatorilor de pe rețeaua de socializare că le va răspunde pe pagina de Facebook la orice întrebări și nelămuri au despre proiectele municipalității.

În video, viceprimarul clujean a anunțat că s-au terminat sensurile giratorii de pe Calea Mănăștur și Izlazului în care s-a investit peste 600.000 lei. De asemenea, s-au finalizat și breteau nouă din sensul giratoriu Mărăști-Fabricii, cea din sensul giratoriu Observatorului-Viilor și breteau nouă din Piața Cipariu. Pentru realizarea lor, Primăria a plătit în total alți peste 600.000 lei.

Tot vara aceasta, Primăria a amenajat o bandă dedicată pe un traseu de 1,6 kilomatri pentru mijloacele de transport în comun sau a finalizat amenajarea unui pod nou în locul vechiului pod Traian din centrul orașului.

Vezi și:

Ce sensuri unice propune Primăria pentru fluidizarea traficului din cel mai verde cartier al Clujului

Cât s-a plătit pe girațiile terminate 

– sensul giratoriu Calea Manastur – Campului, valoare 276.000 lei +TVA
– sensul giratoriu, strada Izlazului, valoare 325.000 lei + TVA
– bretea sens giratoriu Marasti – strada Fabricii, 372.000 LEI + TVA
– bretea sens giratoriu Observatorului- str. Viilor, valoare 108.000 + TVA
– bretea Piata Cipariu, valoare 180.000 lei + TVA

 

marcaje în giratorii, reglajul fin

continuăm

108/45

15 pierdutee