Tags Posts tagged with "stiri locale"

stiri locale

sursa foto: Emil Boc (Pagina Oficiala)

Administrația locală a atribuit, la aproape un an de la derularea licitației, contractul pentru consolidarea drumului care ar trebui să lege orașul de Dealul Lomb unde Primăria are în execuție două centre de afaceri. Lucrările, estimate inițial la peste 25,9 milioane lei au fost adjudecare societății clujene Diferit, după ce aceasta a reușit, în urma contestațiilor, să întoarcă rezultatul licitației atribuite de municipalitate la începutul anului către Luca Prest.

Un număr de 13 companii au depus oferte pentru a câștiga una dintre cele mai “grase” lucrări din bani publici puse la bătaie în 2016 de primăria clujeană: consolidare viitorului drum spre centrele de afaceri de pe dealul Lomb, surpat în 2015, imediat după demararea lucrărilor de execuție. În cursa pentru acest contract de 5,7 milioane de euro au intrat firme “certate cu legea” sau implicate în marile dosare de corupție, dar și alte companii obișnuite ale contractelor pe bani publici sau ale celor pe filiera fostului PDL, unele chiar implicate în scandaluri ajunse virale în mediul on-line după ce au făcut lucrări “rușinoase” (cum ar fi băncile îngrădite cu gard în Timișoara), plus marii jucători de pe piața construcțiilor din Cluj, care au deja la activ contracte cu municipalitatea clujeană.

Licitația a avut loc în august 2016. Primăria a adjudecat lucrările abia în ianuarie 2017 către compania Luca Prest, deținută de Florin Timofte, cea care a inițiat proiectul de transformare a casei Bogdanffy din Cluj-Napoca de pe strada Avram Iancu în pensiune turistică iar ulterior i-a vândut-o pictorului Adrian Ghenie pentru a o transforma în Centrul de Artă Contemporană. Numărul ofertelor admisibile a fost de 7.

Diferit și Kasdum GF Timișoara (societatea care a lucrat pentru Primăria Timișoara și a îngrădit bănci cu gard – Detalii AICI) au contestat decizia comisiei de licitație a Primăriei. Diferit a reușit să întoarcă și rezultatul și să obțină o decizie de la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor la jumătatea lunii martie pentru anularea rezultatului procedurii și reevaluarea ofertelor. Așa a ajuns să întoarcă și licitația în favoarea sa și să câștige contractul. Primăria i l-a atribuit în 15 iunie pentru mai puțin de jumătate din valoarea estimată, adică peste 12,8 milioane lei (cu mențiunea că circa 25% din acesta a fost contractat de Keller Geotehnica care va executa coloane forate și radiere din beton armat).

Societatea Diferit este un client al banului public, deţinând contracte importante cu Primăria clujeană de zeci de milioane de lei, dar și cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj. În tandem cu Kiat Group s-a ocupat pe patru ani și 600 de milioane de lei de contractul de modernizare și întreținere a străzilor din Cluj-Napoca. Compania e deţinută de Nicolae Petri, un fost inginer în cadrul Regiei Autonome a Domeniului Publice deţinută de administraţia locală clujeană. Diferit a efectuat lucrări și pe cea mai scumpă centură de ocolire a Clujului (afectată de alunecări de teren), centura Vâlcele-Apahida, poreclită de presă “centura de Diamant).

Lucrările pe care Diferit le va executa în Lomb sunt cele care vor permite realizarea drumului de 1,6 kilometri și patru benzi care va lega de Cluj-Napoca centrele de afaceri pornite de Primăriei cu bani europeni în Lomb. Intrat în 2015 în șantier, drumul s-a surpat iar firma contractată de municipalitate pentru a se ocupa de lucrări, Kiat Group, a fost nevoită să sisteze lucrările. De atunci au mai apărut și alte alunecări de teren în Lomb. Pe unele Primăria le-a scos la licitație (consolifări în zona centrului TEAM), iar pe altele le-a expertizat și urmează să le liciteze.

Alunecările de teren țin în loc și darea în exploatare a celor două centre de afaceri – Centrul pentru Industrii Crative și Centrul TEAM, dar și realizarea drumului. Deja pentru centrul TEAM Primăria a plătit în 2016 circa 700.000 de lei către TCI Constructor General pentru lucrări de conservare. Anul acesta, municipalitatea a mai scos la licitație lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate și la Centrul pentru Industrii Creative. Contractul a fost câștigat tot de TCI Constructor General pentru 1.290.000 lei.

VEZI ȘI:

“HIMERA din dealul Lomb”. Arhitect: cum poate primăria ieși din propria minciună și relansa proiectul de pe deal

2016 s-a încheiat pentru Lomb cu:

  • două centre de afaceri (susținute jumătate cu bani europeni ) pornite de cinci ani, neterminate și cu termene de finalizare în 2017 (februarie și aprilie); chiar dacă se vor termina, ele nu pot primi chiriași decât din 2018 încolo, când se estimează că se va termina drumul de acces și se vor consolida zonele cu alunecări de teren de pe șantier
  • un contract de peste 770.000 lei cu TCI Contractor General pentru lucrări de conservare și întreținere a lucrărilor deja executate la unul dintre cele două centre de afaceri (Centrul Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere -TEAM)
  • două licitații de 8 milioane de euro în derulare pentru consolidarea versantului din zona centrului TEAM dar a porțiunii cu alunecări de teren de pe viitorul drum de 1,6 kilometri și 4 benzi spre Dealul Lomb – neadjudecate, cu termene de lucrări (de la data semnării contractului) de mai bine de 8 luni;
  • un drum licitat și adjudecat către KIAT Group la 4 milioane de euro, intrat în șantier și sistat la 7% din pricina alunecărilor de teren produse la final de 2015
  • o societate, Cluj Innovation Park, înființată de primărie degeaba în 2014, ca să administreze niște afaceri care încă nu sunt operaționale și nici nu vor fi și ținută cu bani grei de la bugetul primăriei; firmă unde au fost angajați nu mai puțin de 4 directori (director general Alexandru Coroian, director comercia Mircea Miheștean, director tehnic Istvan Gaspar și director comercial Lenuța Lazarciuc) și alți câțiva angajați, inclusiv un purtător de cuvânt, firmă despre care Consiliul de Administrația a spus, după primul semestru al lui 2016 că, legal, ar trebui desiființată, însă care s-a reorientat către zona de accesare de fonduri europene; în plus, o măsură care s-a luat abia la final de 2016 a fost accea că s-au suspendat doi directori și alți doi au rămas cu venituri diminuate, însă tot pe bani frumoși de la primărie
  • societatea ținută în viață cu bani grei de primărie, Cluj Innovation Park, a câștigat în parteneriat cu Clusterul TREC – Transylvania Energy Cluster un proiect pentru un parc de cercetare în domeniul energiilor regenerabile de 3 milioane de euro din care circa 1 milioan de euro sunt nerambursabili, sumă pe care la finalul anului trecut primăria și-a asumat-o ca susținerea pentru acest proiect; proiectul parcului fotovoltaic și eolian va fi dezvoltat în maxim 8 ani de zile pe 2,7 hectare de pe Dealul Lomb, fiind gândit să asigure alimentarea cu energie electrică a centrelor de afaceri din Lomb, dar și să asigure iluminatul public pe drumul de acces; proiect cu adevărat e gândit ca să producă sisteme și aplicații de gestionare a acestui tip de dezvoltări energetice verzi pe care să le valorifice, ulterior firmele din cluster, pe piață, afacere din care primăria are 40%;
  • primarul a avansat că va pune la bătaie teren în Lomb și pentru proiectul Clusterului Cluj Innovation City – un oraș al inovării, inițiativă lăudată în 2015 și de Comisia Europeană, însă un proiect în fașă pentru care nu există fondurile necesare nici susținerea de la mediul universitar și privat, majoritatea universităților și firmelor de IT derulând investiții de infrastructură proprii, în oraș și nicecum fiind interesate să le pună pe Dealul Lomb; Despre acest proiect nu s-a mai spus niciun cuvând în 2016
  • viitorul parc științific Tetapolis care urma și el să se facă în Lomb s-a fixat oficial pe un teren din Cluj-Napoca, în cadrul parcului Tetarom I, de pe Tăietura Turcului
  • atribuiri de parcele (într-o zonă neutilată) pentru case în Lomb revoluționarilor care au fost primeniți de administrația funar cu terenuri “imaginare” dar care și-au căștigat dreptul la terenurile primite în trecut prin sentințe definitive

 

 

sursa foto: Mercedes

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) a decis în 21 iunie să anuleze licitația Companiei de Transport Public din Cluj pentru cumpărarea a 50 de autobuze noi Euro 6 atribuită către Mercedea Benz România. Aceasta după ce două firme, una din Turcia și alta din Polonia au contestat modul în care CTP a gestionat licitația și implicit refuzul acesteia de a prelungi perioada de depunere a ofertelor.

Compania de Transport a Primăriei Cluj a scos la licitație în luma martie un acord cadru pe 2 ani pentru cumpărarea a 50 de autobuze noi nearticulate, Acesta a fost evaluat la peste 49, 5 milioane de lei, cu mențiunea că toate contractele subsecvente vor fi atribuite trimestrial, valoarea celui mai mare contract subsecvent fiind de peste 24,7 milioane lei, echivalent a 25 de bucăți de autobuze. Costurile includeau și instruirea personalului.

Criterii de adjudecare vizau cel mai bun raport calitate preț.

sursa: SEAP

 

CTP Cluj-Napoca a adjudecat contractul de 11 milioane de euro pentru furnizarea celor50 de autobuze noi către Mercedes Benz România la finalul lunii mai în cadrul respectivei proceduri la care a primit trei oferte.

În afară de oferta câștigătoare au mai depus oferte Solaris din Polonia și BMC din Turcia, însă ofertele ambilor producători au fost descalificate. Au depus contestații KARSAN OTOMOTIV SANAYII VE TICARET AŞ din Turcia și Solaris Bus Polonia care au reclamat faptul că CTP a refuzat să prelungească termenul de depunere a ofertelor la licitație, mai ales că în urma unor alte contestații s-au remediat deficiențe din documentația de licitație, pe parcursul procedurii.

Printr-odecizie din 21 iunie, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a adminis cele două plângeri și a dispus anularea licitației. “Admite contestațiile formulate de KARSAN OTOMOTIV SANAYII VE TICARET AŞ și SOLARIS BUS & COACH SA în contradictoriu cu COMPANIA DE TRANSPORT PUBLIC CLUJ-NAPOCA SA. Anulează procedura de achiziție sectorială. Admite cererea de intervenție accesorie în sprijinul KARSAN OTOMOTIV SANAYII VE TICARET AŞ depusă de SOLARIS BUS & COACH SA. Respinge cererea de intervenție accesorie în sprijinul autorității contractante depusă de MERCEDES-BENZ ROMANIA SRL în ceea ce privește contestațiile depuse de KARSAN OTOMOTIV SANAYII VE TICARET AŞ și SOLARIS BUS & COACH SA. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în decizia CNSC.

Urmează ca CTP și Primăria să decidă dacă vor respecta decizia CNSC și vor relua licitația. Cel mai probabil această decizie se va lua după ce motivarea deciziei va ajunge la autoritățile locale clujene.

Autobuzele noi urmau să vină la Cluj până la sfîrșitul acestui an, iar restul până la finalul lunii ianuarie 2018. În noile condiții, orașul va putea avea autobuze noi nepoluante, cu noroc, din a doua jumătate a lui 2018. În prezent, parcul auto al CTP Cluj are 243 de autobuze, 98 de troleibuze, 29 de tramvaie şi 10 microbuze.

Autobuze Mercedes (Citaro) mai are și Regia de transport din Capitală însă cele care circulă în București sunt Euro 3. În plus, din cele 1000 de bucăți cumpărate de zece ani, jumătate nu sunt dodate cu instalații de aer condiționat ceea ce a generat critici de la călători și luări de poziție inclusiv din parte USR și a lui Nicușor Dan. În ultima perioada, o parte s-au mai dotat cu astfel de instalații, însă problemele rămân, dotarea autobuzelor din București cu sisteme de climatizare pesupunând câteva milioane bune de euro. RATB a testat în 2015 un autobuz Mercedes Citaro Euro 6 care a circulat prin Capitală.

 

by -
0 229

Pasajele pietonale de la Gara din Cluj aflate în curtea primăriei vor fi dotate cu instalații care să ușureze accesul persoanelor în vârstă, a celor cu dizabilități. Administrația locală a decis să pună scări rulante la toate cele 6 intrări ale pasajelor. De asemenea, vor fi montate şi trei lifturi destinate persoanelor cu dizabilități.

Lifturile vor fi amplasate în fața clădirii gării apoi la intrarea de pe strada Horea şi la intrarea din Piaţa Gării.

Investiţia de 4,3 milioane de lei va fi suportată de la bugetul local și va dura 8 luni de la momentul începerii lucrării. Aceasta a fost legitimată în 22 iunie de către Consiliul Local, la aproape un an distanță de când oficialii Primăriei au promis, după modernizarea Pieței Gării și unificarea pasajelor pietonale, că vor avea în vedere dotărea respectivelor pasaje cu scări rulante.

După această etapă urmează licitații de achiziție și montare a respectivelor instalații. Cel puțin în 2018 reprezentanții Primăriei sunt optimiști că zona Gării va arăta mult mai mult comparabilă cu ceea ce există în afară.

Primăria a fost criticată, imediat după ce a terminat lucrările de la gară (în vara lui 2016), că a desfințat treceri de pietoni din zonă în favoarea pasajelor pe care le-a amenajat fără scări rulante menite să ușureze accesul vârstnicilor, persoanelor cu dizabilități sau pur și simplu a oamenilor cu bagaje.

Detalii:

Primele critici ale proiectului de la gară. Primăria: în etapa 2 facem și scări rulante

Pe când scări rulante în pasajele de la gară?

Au cheltuit jumătate de milion ca să modernizeze pasajul gării, dar mirosul de urină nu dispare

 

 

sursa foto: Emil Boc - FAcebook

Mult trânbițatul proiect al unui aqua park la Cluj se confirmă a fi o himeră. Cel puțin pentru următorii ani. Nici proiectul primăriei de la ștrandul Sun, nici relansarea Băilor Someșeni nu au șanse optimiste de realizare, a anunțat primarul Emil Boc.

 

Ștrandul Sun din cartierul Grigorescu aflat în subordinea regiei primăriei – Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) – urma să fie transformat într-un aqua park. Chiar studiile urbanistice ale acestui proiect s-au disucutat anul trecut la Comisia de Urbanism. Primăria anunțase că proiectul e ținut în loc deoarece este nevoie de devierea unor rețele electrice pentru a pune în operă inițiativa. De fapt, terenul ar fi revendicat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Potrivit primarului Emil Boc, procesul urma să se încheie luna trecută, însă cauza a fost trimisă spre rejudecare ceea ce împiedică primăria să pornească investiția. Nici măcar devierea rețelei electrice începute de instituție nu se mai poate realiza întrucât, dacă Primăria pierde procesul și implicit proprietatea terenului, investiția nu s-ar justifica.

Deocamdată, la ștrandul Sun, RADP exploatează un bazin olimpic rezultat prin transformarea unuia dintre bazinele strandului și acoperirea sa cu un balon presostatic cu bani de la primărie. Noul bazin olimpic s-a deschis anul trecut.

Lucrurile sunt crude și dure și în privința proiectului de relansare a Băilor Someșeni, unde primăria intrase în parteneriat cu proprietarii pentru relansarea acestora. Pentru acest proiect nu existau fonduri, însă primarul a menționat că cel mai probabil vara aceasta vor mai avea loc discuții cu investitorii, doar-doar să se deblocheze proiectul.

În afară de aeste soluții, Primăria nu are alte variante pentru a amenaja un aqua park în oraș, atât de dorit de clujeni.

Vezi și: FOTO/VIDEO. Cum arată ruina Băilor Someșeni. Proprietarii: “Nu vin banii, toți investesc în blocuri”

Băile Someșeni

Primarul Emil Boc a făcut declarații la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

by -
0 238
sursa foto: monitoruldecluj.ro

Noul proiect de bugetare participativă al Primăriei Cluj anunțat ca unic în România și conenctat la era smarphon-urilor și Internetului va fi lansat în a doua jumătate a lunii iunie. Cel puțin asta au anunțat oficialii instituției. Prin acest proiect clujenii vor putea decide pe ce proiecte se vor cheltui circa 2 milioane de euro din bugetul anului 2018 și va fi o direcție în care Clujul își propune să dea tonul în România pentru responsabilizarea și implicarea oamenilor în luarea deciziilor la nivel local cu aqjutorul tehnologiei.

Bugetarea participativă dorită de Primăria Cluj implică crearea unei platforme pe care, prin intermediul smatphon-urilor, omenii pot veni cu proiecte privind amenajarea de spații publice, spații verzi, sau alte lucruri necesare în cartierele în care locuiesc, cu o limită de buget pentru fiecare proiect (50.000-80.000 euro). Proiectele vor fi mai întâi analizate în ceea ce privește legalitatea. Apoi, pe categorii, proiectele propuse vor fi postate pe platformă și o perioadă de timp vor putea fi votate. În funcție de rezultatul votului se va face o ierarhie pentru fiecare categorie (primele 5 proiecte), urmând ca din nou inițiativele din top să fie votate. Cele care primesc cel mai mare număr de voturi au șanse să fie implementare de către primăriei.

Prin acest sistem pe care primarul l-a studiat într-o vizită recentă la Primăria din Braga, contribuabilii clujeni vor putea decide cum se vor cheltui circa 2 milioane de euro din bugetul orașului pe anul 2018.

Primăria Cluj a mai încercat un proiect-pilot de bugetare participativă în cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, în anul 2013. Adică a organizat întâlniri cu cetățenii (administratori de bloc) care au spus ce fel de proiecte își doresc. Modelul era: cetățenii decid, primăria finanțează proiecte pe bugetul anului următor. În limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze, ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar primăria se obliga să finanțeze respectivele proiecte. Așa s-au inițiat în cartier proiecte de parkinguri, reabilitări de zone dintre blocuri sau s-a modernizat Cinematograful Dacia și strada Mehedinți.

În 2015, proiectul de bugetare partivipativă a continuat, însă sub o altă formă. Asociația care a adus titlul de Capitală Europeană a Tineretului la Cluj în 2015, Grupul Pont, a generat un mecanism (cu bani norvegieni) prin care tinerii să propună proiecte mici pentru oraș, iar primăria să le finanțeze. Așa, timp de doi ani, administrația a alocat circa 400.000 lei anual pentru astfel de proiecte. Modelul era tot cel al unei înscrieri on-line a proiectelor (în limita unui buget mic), votul lor, ierarhizarea și finanțarea inițiativelor în limita sumei disponibile. Proiectul de bugetare participativă a continuat și în 2016.

sursa foto: Viorel Nistor Facebook

O platformă de 3500 de metri pătrați ocupată cu circa 100 de garaje a fost identificată în cartierul Gheorgheni ca liberă de sarcini de administrația locală și urmează să fie supusă reconversiei. Adică garajele vor fi demolate și în locul lor va fi edificat un parking modular. Primăria a anunțat că intenționează să demoleje garajele din oraș însă că o a face treptat, pe măsură ce va identifica insule mai mari ocupate de acestea care să se preteze pentru proiecte de parcări supraterane sau parkinguri pe structură ușoară cum au propus în mandatul trecut consilierii PSD. Câteva sute de garaje au fost deja demolate și înlocuite cu parkinguri supraterane. Alte sute urmează să fie puse la pământ, pe măsură ce vor începe proiectele de parcări deja anunțate de municipalitate. Mai nou, riveranii au cerut parkinguri subterane cu locuride joacă la suprafață în loc de clasicele “blocuri pentru mașini” edificate deja în cartierele Mănăștur, Mărăști sau Gheorgheni.

 

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Detalii: Topul garajelor din Cluj. Câți clujeni vor demolarea acestora

În ultimii ani, consilierii social-democrați din Consiliul Local au cerut implementare unui sistem integrat de parcări și nominalizarea de fonduri în acest sens. Pe lângă parkinguri la intrările/ieşirile din oraş şi schimbarea regulilor de tarifare a locurilor de parcare din centru, în acest sistem ar fi trebuit incluse, după cum declarau aceștia şi parcări pe structură metalică, în locul zonelor ocupa de garajele de cartier. Propunerea s-a bucurat de susținere din partea primarului Emil Boc care a salutat-o, însă până acum administrația locală nu a reușit să facă pași concreți pentru implementarea sa.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat în 13 iunie că Primăria a identificat prima platformă de garaje dintr-un cartier clujean pe care dorește să o transforme într-un parking modular – pe structură ușoară sau metalică. Aceasta este situată pe strada Liviu Rebreanu în cartierul Gheorgheni, are 3500 mp, este ocupată cu circa 100 de garaje și este liberă de sarcini. “Pentru această zonă există propunerea să facem un parking modular care să înlocuiască garajele existente. În acest sens vom demara un Plan Urbanistic Zonal de regenerare ca în cazul celor pe care le avem deja în lucru în cartierul Mănăștur. Oricum avantajul parkingului modular este acela că va presupune mai puțin timp pentru amenajarea lui decât în cazul unei parcări supraterane”, a declarat Tarcea pentru Actualdecluj.ro.

Propunerea viceprimarului a fost deja salutată cu aplomb de clujeni mai ales că aceasta implică demolarea maghernițelor sau depozitelor de murături dintre blocuri, așa cum sunt numite în Cluj garajele de cartier. Dar au condamnat faptul că Primăria nu își asumă revoluția estetică a cartierelor cu subiect și predicat.  “Viceprimarul Clujului a anunțat azi, la un post de radio, construirea primului parking modular (pe schelet metalic) între blocuri. Mai clar, pe strada L. Rebreanu 2 (cart. Gheorgheni – Interservisan), a fost identificat terenul de 3 mii mp unde se vor dărâma garajele existente și se va construi ceva civilizat (zice el). Acesta e un detaliu, la urma urmei, mai important poate fi ce-a zis mai apoi viceprimarul Tarcea, că, „odată cu asta, în Cluj, vremea garajelor de tablă a…” și n-am înțeles bine ce a zis. Cred că a vrut să spună că „a trecut” sau „a expirat” și că, în sfârșit, va începe civilizarea feței orașului. Căci cu „maghernițe” colorate printre blocuri, în care se ține mașina iarna și când plouă, dar și murături și „hodoroage” ce nu au loc în casă, nu se poate vorbi despre „smart city”, oricât de drag ți-ar fi orașul și oricât de mulți bani ar avea. „Revoluția estetică” (de pe urmă) a mult-lăudatei noastre urbe are un punct de plecare zero și un preț, ce trebuiesc asumate!”, a scris pe o rețea de socializare profesorul universitar Viorel Nistor. 

Parking modular verde, sursa foto: designbuybuild.co.uk

Parcările supraterane pe care primăria le are deja în plan anunțate spre a înlocui garajele de cartier au fost contestate de riverani. Oamenii au cerut recent Primăriei ca aceste parcări (una pe Primăverii – Peana și una pe Mogoșoaia) să fie subterane, cu terase verzi la suprafață, cu locuri de joacă. Sau chiar în locul lor să fie construite grădinițe. Deocamdată viitorul lor n-a fost lămurit.

Detalii: Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

În plus, în proiectul cultural inițial al orașului candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană, un grup de arhitecți clujeni au propus un proiect pilot pentru transformarea unui spațiu de cartier ocupat cu garaje într-unul cu o  o structură pe două nivele, care să ofere spații de parcare la nivelul solului și spații verzi care să fie utilizate ca locuri de joacă, parcuri sau grădini urbane, la nivelul superior. Într-o etapă ulterioară, era propusă îmbunătățirea modelului și replicare sa în zone cu profil similar.

Detalii: Demolăm garajele de cartier? Pilda asumată pentru Cluj-Napoca 2021

Clujenii vor locuri de joacă pentru copii și parcări subterane în locul garajelor de cartier

Noua politică a primăriei: garajele din Cluj se vor demola când vor exista amplasamente libere de sarcini unde să se facă parkinguri

Ca să combată traficul excesiv generat mai ales de școlile din centrul orașului, Primăria Cluj a pus la bătaie un plan pentru a se ocupa de transportul elevilor, înspre/dinspre şcoală. Administrația locală are în plan să introducă, începând cu anul școlar 2017-2018, un autobuz școlar care să preia copiii din cartiere și să-i ducă la școlile din centru unde învață. Traseul acestuia ar urma să fie Mănăștur-Centru-Zorilor și să deservească câteva școli la care merg cei mai mulți copiii de pe respectiva rută.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat că se studiază introducerea unui autobuz școlar pe cel mai aglomerat traseu de mers la școală și anume Mănăștur-Centru-Zorilor. “Mai exista și alternativa Mărăști-Centur, însă din datele noastre ruta Mănăștur-Centru-Zorilor este cea mai aglomerată. Așa că, pe această rută, vrem să avem un autobuz care să ducă copiii la școlaă și să-i preia după treminarea orelor de curs, totul într-o siguranță deplină. Acest autobuz ar urma să circule după un orar prestabilit, cu stații prestabilite și să fie operat prin intermediul Companiei de Transport Local a Primăriei”, a subliniat Tarcea. 

Viceprimarul a mai spus că respectivul autobuz urmează să deservească pentru început două trei școli unde merg cei mai mulți copiii care locuiesc în cartierele Mănăștur sau Zorilor. “Toate detaliile urmează să le stabilim în perioada următoare în așa fel încât să putem lansa acest autobuz la începutul anului școlar și să urmărim efectele sale pentru trafic”, a mai spus oficialul. 

Încă de anul trecut, specialiști clujeni au propus o astfel de soluție pentru decongetionarea traficului în centrul orașului generat de o serie de școli care se află în această zonă – școala Bob, liceul Coșbuc, etc. Și anume, conectarea școlilor din centru (în primă fază) de cartiere prin intermediul unor autobuze cu stații bine definile și o rază de deservire de maxim 500 de metri. Propunerea a aparținut arhitectului județului, Claudiu Salanță. Alte voci din societatea civilă au avansat chiar posibilitatea introducereii unor astfel de autobuze școlare și între comunele saltelit ale Clujului – Baciu, Florești – și municipiu, având în vedere că majoritatea locuitorilor din aceste zone își duc copiii la școală în Cluj-Napoca. 

O altă soluție pentru degrevarea traficului în zona școlilor din centrul Clujului a fost avansată și de Inspectoratul Școlar Județean care intenționeză să facă școli primare dedicate unde să fie mutate structurile deja existente la școlile din centrul orașului. Potrivit studiilor, ciclul primar este cel care genereză aglomerația și blocajele din trafic deoarece părinții își duc și își iau copiii de la școală cu mașina. Deocamdată pentru acest proiect al unor școli primare dedicate se căutau fonduri, după cum a explicat șeful Inspectoratului Școlar Județean, Valentin Cuibus. 

sursa foto: Primaria Cluj

Dezideratul Primăriei Cluj este să amenajeze 37 de parcuri pentru câini până în 2020. Deocamdată, administrația locală a anunțat că a amenajat cinci noi spații de joacă pentru căței, dintre care chiar unul de 4000 de mp.

 

Noile parcuri de joacă pentru Căței funcționează în următoarele zone: cartierul Mănăștur – Bd. 1 Decembrie 1918 (aprox. 4000 mp), cartierul Zorilor – str. Gh. Dima nr. 31 – 33 (aprox. 2000 mp), cartierul Mărăști – zona străzilor Streiului/Mureșului (aprox. 600 mp), cartierul Mărăști – strada Anina (aprox. 1200 mp), zona centrală – Cetățuie (aprox. 2400 mp).

Potrivit viceprimarului Dan Tarcea, acesta parcuri sunt îngrădite și dotate cu coșuri de gunoi specifice pentru ca proprietarii să poată face curățeniei după patrupede. Oficialiul a mai spus că se află în lucru amenajarea unui parc de agrement pentru câini în cartierul Iris, în zona parc Oașului (aprox. 3000 mp), urmând ca apoi să fie amenajat un altul pe str. Dorobanților nr. 93 – 95, în suprafață de aproximativ 2000 mp.

“Până la finalul acestuia mandat vom avea toate cele 37 de locuri de joacă pentru câini promise în campania electorală”, a menționat Tarcea.  Potrivit Primăriei, au fost amenajate locuri de joacă pentru animalele de companie în zona bazei sportive din cartierul Gheorgheni, în cartierul Grigorescu – zona Parcului Rozelor, pe malul Someșului, în zona parcului Detunata din cartierul Gheorgheni sau pe aleea Padin nr. 18 din cartierul Mănăștur. 

În ceea ce privește locurile de joacă pentru copii, în acest caz situația amenajării de noi astfel de spații este mai complicată, mai ales în noile zone de dezvoltare a orașului unde primăria nu are terenuri în proprietate publică. Recent, administrația locală a dat în folosință primul loc de joacă public din cartierul Bună Ziua, amenajat pe un teren de peste 700 mp, donat de niște investitori care au construit blocuri cu două etaje în zona bisericii de lângă marele hotel amplasat în această zonă. 

Viceprimarul Dan Tarcea a spus că în oraș există circa 300 de spații de joacă pentru copii, dar și că primăria caută alternative pentru a mări numătul lor, mai ales în noile cartiere ale Clujului.

Tarcea a făcut declarații în emisiunea Clujul în direct difuzată la Napoca FM. 

Un proiect al unui apart hotel propus pe strada Anton Pann a fost întors pe toate părțile de arhitecții din comisia de urbanism. Ba, în plus, a fost contestat și de vecinii de parcelă, printre altele pentru că este mult prea înalt.

Proiectul a fost realizat de Dico&Țigănaș și revenise la Comisia de Urbanism din luna mai după ce arhitecții au cerut o serie de completări, printre care și mai multe locuri de parcare. Documentația a fost susținută de un arhitect din cadrul firmei care a explicat că, deși normativul pentru clasificarea apart hotelului la trei stele, atât cât vor proprietarii, cere 6 locuri de parcare, comisia a cerut 12 locuri de parcare care au fost deja prevăzute – 8 în subsolul și 4 la sol, pe parcelă.

Clădirea viitorului apart hotel urmează să aibă subsol, parter plus patru etaje și o înălțime de 14,4 metri și urmează să fie amenajată pe Anton Pann într-o zonă cu vecinătăți locuințe individuale, însă una destinată restructurării.

sursa: proiect apart hotel, primariaclujnapoca.ro
sursa: proiect apart hotel, primariaclujnapoca.ro

Arhitecții din comisie s-au arătat nemulțumiți de modul de propunere. Adrian Iancu a subliniat că, potrivit regulamentului de urbanism, 75 %  dintre parcări trebuie rezolvate în clădire. Adică 9 parcări și nu 8 cât au propus proiectanții. În plus, specialiștii s-au arătat nemulțumiți că nu se respectă înălțimea maximă a unui nivel și că documentați nu se raportează la legea locuinței, așa cum este norm, având în vedere că respectivul imobil propus nu este hotel cu apartamente, a căruit destinație nu poate fi schimbată. Apart hotelul permite beneficiarilor să vândă apartamentele separat, ca locuințe. În mod norm, raportat la standarde, proiectanții ar trebuie să renunțe la un nivel, au spus arhtecții. De asemenea, nici modul în care a fost propusă construcția, cu calcan, n-a fost pe placul comisiei. Arhitectul județului, Claudiu Salanță a recomandat chiar proiectanților să pornească de la parele inițială de unde a fost dezmenbrat terenu pentru apart hotel și să aducă o rezolvare pentru terenul de pe colțul străzii ocupat cu o căsută de 7 metri înălțime, urmată de următoarea zonă unde e propus aprat hotelul de 14 metri.

Potrivit regulamentului de urbanism, pentru apart hotel ar fi suficiente 6 locuri de parcare, în cazul clasificări acestuia la trei stele.

La ședința de urbanism au venit și vecini din zonă care s-au plâns că viitorul imobil le va distruge initimitatea, că e prea înalt sau că nu respectă regulamentul de urbanism.

Documentația nu a fost avizată, urmând ca proiectanții să revină cu repesctivele completări.

sursa: primaria Cluj-Napoca, similare parking, Bodo Invest

Un contract de peste 8 milioane de euro a fost scos la licitația de Primăria Cluj pentru edificarea deja celebrului parking suprateran din cel mai mare cartier al orașului. Vorbim de cel mai scump parking din cartier care urma să se construiască în oraș pe Primăverii – Aleea Gârbău. Adică, amenajarea unui loc de parcare ar costa municipalitatea peste 20.000 de euro. Ofertele pot fi depuse până la finalul acestei luni.

Contractul scos la licitație pentru edificarea parcării supraterane presupune proiectare și execuție, termenul fiind de doi ani. Ofertele pot fi depuse până în 23 iunie.

Parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău cu 400 de locuri de parcare a fost evaluat la peste 8 milioane de euro de către proiectanții de la Bodo Invest. La finalul anului trecut oficialii primăriei spuneau că vor continua investiția, chiar dacă acest parking presupune costuri de amenajare per loc de parcare de peste 20.000 de euro deoarece în Mănăștur este nevoie de locuri de parcare.

În plus, oficialii primăriei au menționat că proiectul parcării trebuie relicitat deoarece proiectanții inițiali n-au trimis primăriei completările cerute și administrația ar fi în postura de a rezilia contractul, Între timp, Primăria a angajat și un consultant care să gestioneze viitorul contract de proiectare și execuție a parcării supraterane din cartierul Mănăștur pe care municipalitatea își asumă să o construiască. Ca să-și ia măsuri de protecție, după ce a fost criticată că aruncă banul public și vrea să construiască un loc de parcare cu peste 20.000 de euro, Primăria a inițiat aceastp licitație prin care a contractat o firmă care să facă consultanță în evaluarea ofertelor plus management de proiect în cazul noii licitații pentru parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău. Contractul a fost câștigat de District Proiect SRL-D pentru peste 47.800 lei.

Locuitorii din cartierul Mănăștur unde Primăria mai are în plan să edifice două noi parkinguri supraterane s-au plâns la ședințele de urbanism de anul acesta că aministrația vea să edifice mamuți pentru mașini între blocuri, pe spațiile verzi și așa foarte puține în cartier. Riveranii au cerut ca parcările supraterane (Peana-Primăverii, Mogoșoaia, anunțate de municipalitate) să fie îngropate, cu terase verzi, sau chiar în uneia dintre ele să se amenajeze o grădiniță. Deocamdată nu s-a lămurit cum vor arata aceste parări și cum va pune administrația în parctică doaleanțele oamenilor.

DETALII:

Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

Primăria schimbă foaia cu cel mai scump parking propus în Cluj

Parking anunțat de peste 2 ani de zile 

Parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău este promis de primărie de peste 2 ani de zile. Potrivit studiului de fezabilitate întocmit de Bodo Invest,  parkingul cu 440 de locuri propus pe Primăverii nr. 20-Aleea Gârbău nr 7 a fost estimat inițial la peste la peste 37,2 milioane de lei, din care construcțiile și montajul au fost evaluate la peste 31,7 milioane de lei. Adică amenajarea unui loc de parcare ar costa primăria peste 24.000 de euro.

Raportat la costuri și la numărul de locuri de parcare, până în prezent, cel mai mult a costat primăria realizarea unui loc de parcare în parkingul Moților (peste 9000 euro). Amenajarea unui loc de parcare în parkingul Primăverii a fost circa 8000 de euro. Celelalte locuri de parcare create în parkingurile supraterane construite de primărie pe Fabricii, Băișoara sau Mehedinți  au presupus, per loc, costuri între 3000 și 5400 de euro.

Cel mai scump parking de cartier propus în Mănăștur se va construi

Cum va arăta parkingul de cartier votat “cu două mâini”