Tags Posts tagged with "stiri locale"

stiri locale

Proiectanții de la Construct CDP din Baia Mare au recomandat Primăriei Cluj să construiască o nouă pasarelă pietonală peste râul Someșul Mic, lângă cea actuală. Dar și să o repare pe cea existentă, veche de peste 100 de ani și aflată în stare considerabilă de degradare pentru a fi utilizată pe perioada derulării noului șantier.

Primăria a scos deocamdată la licitație lucrările de reabilitare a pasarelei care face legătura pietonală peste râul Someșul Mic între zona Plopilor – parc Iuliu Hațieganu și cartierul Grigorescu, unul dintre cele mai frumoase din Cluj. Contractul pentru reabilitatea pasarelei peste Someșul Mic din Grigorescu a fost câștigat de societatea Diferit, cunoscută pentru lucrările pe care le prestează pentru primăria clujeană. Prețul a fost de aproape 100.000 de euro (peste 432.000 lei). Oficialii primăriei au anunțat că pasarele va fi reparată cel mai probabil anul acesta.

Cu câțiva ani în urmă, aministrația locală a mai pornit o inițitivă similară, însă aceasta nu a reușit. Atunci se punea problema construitii unei noi pasarele și mutarea celei vechi în zona Casa Tranzit pentru a reface vechiul traseul de  cunoscut ca podul nemților care să facă legătura pietonală între zona centrală a Clujului și Dealul Cetățuia.  (În zona Casei Tranzit a existat un pod, al nemților, primul pod suspendat din Cluj și acoperit, construit în sec XVIII și utilizat de trupele imperiale pentru a accesa fotificația de pe Cetățuie. Podul a fost distrus de inundații de câteva ori și a fost refăcut, apoi în secolul XX a fost dezafectat). Despre aceste planuri, oficialii primăriei au spus recent că, cel mai probabil, vor fi rezolvate după ce se va organiza și adjudeca concursul pentru un masterplan al râului Someș, anunțat de primăriei, deocamdată, ca intenție.

AICI DETALII: Ce-și dorește primăria pe râul care traversează orașul 

Despre pasarela din Grigorescu se știe că a fost construită undeva în jurul anului 1902 și că inițial era situată în zona gării centrale din Cluj. După anii 1970 când s-au scos din uz locomotivele cu aburi, pasarela a fost dezafectată pentru că nu mai corespundea gabaridelor fiind montată pe actualul amplasament din zona parcului Iuliu Hațieganu – Grigorescu.

Pasarela are 68 de metri și o lățime de 1,80 metri și asigură fluxul pietonal în zona Someșului Mic. Potrivit proiectanților care s-au ocupat de expertizarea pasarelei, Construct CDP din Baia Mare, fluxul pietonal este asigurat corespunzătoru la respectivii parametri, însă această pasarelă este folosită și de bicicliști, astfel că respectiva circulație nu se derulează în condiții optime. Pasarela este extrem de degradată.

Despre istoria pasarelei, mai jos:

La mulți ani, Podule Zburător ! Fundație temeinică ! 1902 – 2015

zona Borhanci - Speranței -- Romul Ladea, sursa foto: piata-az.ro

Documentații de urbanizare pe o zonă extinsă, care să aducă acorduri de la toți proprietarii pentru viitoarele drumuri, plus cedări pentru lărgirea celor existente de pământ. Asta au cerut specialiștii din Comisia de Urbanism a primăriei la ședința de săptămâna trecută, cu prilejul discutării unui Plan Urbanistic Zonal de urbanizare pe strada Speranței, zonă aflată în plină dezvoltare.

Respectiva documentație a primit aviz de oportunitate pentru a fi întocmită pe jumătate din Unitatea Teritorială de Referință, tocmai pentru că terenul este înjumătățit de o serie de servituți de utilitate publică.

Pe aproape 3000 de mp situați în zona arterelor Dimitrie Onciu și Speranței, un proprietar privat a popus amenajarea de locuințe unifamiliale cu subsol, parter și un etaj, în trei grupaje înșiruite, cu cedarea de teren pentru drum (600 mp), plus amenajarea unui micuț spațiu verde (Procentul de Ocupare a Terenului propus a fost 35%, iar oeficientul de Utilizare a Terenului de 0,9).

Modul în care proiectanții, reprezentați la comisie de arhitectul Sorin Scripcariu, au ales să configureze cedările de teren pentru lărgirea drumurilor i-a nemulțumit pe arhitecții din comisia de urbanism a primăriei. Arhitectul-șef al Județului, Claudiu Salanță, a semnalat faptul că primăria ar trebui să ceară ca documentațiile de urbanizare să se facă pe o suprafață mai mare (tot UTR-ul) în așa fel încât, dacă se fac cedări de parcele pentru drumuri sau spații verzi către domeniul public, acestea să ajungă la primăriei și chiar să poată fi utilizate. Altfel, după practica actuală, primăria primește doar una, două parcele și nu poate lărgi un drum decât după ce toți proprietarii se apucă să inițieze documentații de urbanism similare. Punctul de vedere a fost susținut și de arhitectul Vlad Negru, care a subliniat că administrația locală ar trebui să fie mai atentă cu avizele de oportunitate, pentru ca procedura de urbanizare propusă în PUG să funcționeze. De asemenea, arhitectul expert al primăriei Ligia Subțirică a recomandat cadastrarea drumurilor circulate – cu identificarea proprietarilor, rezervarea de parcele pentru lărgirea lor. “Ați mai avut PUZ-uri și în alte zone și știți foarte bine că nu putem merge pe drumuri existente de pământ fără să știm ale cui sunt. De aceea trebuie să idenditificați proprietarii de pe Dimitrie Onciu și Speranței”, a adăugat Subțirică. Punctul său de vedere a fost împărtășit și de șefa Direcției de Urbanism a primăriei, Corina Ciuban.

Arhitectul Sorin Scripcariu a motivat că primăria a eliberat fără probleme autorizații de construire pentru locuințe și mai sus și mai jos de parcela investitorului, fără să ceară cadastrarea de drumuri. Acesta a mai subliniat că devine mai complicat de realizat proiectul în mometul în care trebuie consultați și alți proprietari care n-au construit încă pentru că aceștia ar putea pune bețe în roate proiectului. Punctul său de vedere a fost susținut inițial de primarul Emil Boc.

Cu toate acestea, arhitectul-șef al orașului, Daniel Pop, a afirmat că doar așa câștigă comunitatea – dacă se face urbanizarea unei întregi zone. În plus, alți membri din comisie au subliniat că nu se pot prevedea drumuri pe parcelele altor proprietari, fără ca aceștia să știe că s-a propus acest lucru. Arhitectul Mihai Racu a mai precizat că există și inadvertențe pe planșele de urbanism, față de ridicările topografice.

Având în vedere pozițiile exprimate de arhitecții din comisie, primarul Emil Boc a revenit și a recomandat proiectanților să țină cont de propunerile privind cadastrarea drumurilor și consultarea proprietarilor din zonă. Tocmai pentru ca PUZ-ul, odată avizat, să nu fie atacat de eventuali proprietari nemulțumiți. “Vă dați seama că în acest caz pierdem de pe scaun, în instanță. E și pentru sprijinul investitorului să veniți cu cele solicitate”, a mai completat primarul.

 

 

 

Mobilă în casă sau o cameră mare, un bloc lunguieţ, alături de care s-au înşiruit în zbor vertical inimioare, un garaj de maşini (pentru opt maşini, colorate), o casă plutitoare şi o alta care are curtea înăuntru. Sunt câteva dintre visele despre case transpuse în desene de copiii de la Pata Rât, în week-end-ul în care comunitatea a fost vizitată de un artist celebru. Suntem lângă rampa de gunoi a Clujului, cu Dan Perjovschi, artistul care a desenat la MoMA şi TATE. Mai sunt prin desene rachete şi castele, copăcei şi multe inimioare. Printre şi în case s-au strecurat oameni şi prinţese. Cum altfel s-ar putea dezvolta o temă a caselor?

Şi nu departe de casa cu desene, Clujul are un “zid Perjovschi”, semnat de artistul cu activitate internațională Dan Perjovschi, cel care a desenat la muzeele celebre de artă contemporană din New York sau Londra. Peretele se află într-o zonă “dureroasă” a orașului, la periferia de care toată presa străină care vine în oraș este interesată – Pata Rât și a fost desenat la finalul săptămânii de artist. Într-un weekend special în care Dan Perjovschi a fost prezent în Cluj și s-a relocat printre copiii și gunoaiele de la Pata Rât.

În cadrul proiectului Pata-Cluj, sub umbrela concursului de artă în spațiul public Orașul Vizibil organizat de Fundația AltArt, s-au pregătit în 7-9 aprilie 2017 două evenimente culturale care abordează critic tema locuirii. Grupul de inițiativă SOS Pata Rât, împreună cu artistul Dan Perjovschi au pus la cale, printre altele, un “atelier de desene”. Ca să vorbim şi de cifrele care au adus demersul: Peste 1500 de persoane trăiesc în zona Pata Rât, “în condiții de viață greu de imaginat”, o zonă unde 42% dintre locuitori au ajuns în urma unor evacuări, spun reprezentanții de ONG-uri. De Dan Perjovschi cel mai probabil aţi auzit, dar să amintim, totuşi: desenele sale au fost pe pereții muzeelor sau altor spații culturale din lume, cum ar fi la MoMA şi TATE – e primul român care a desenat pe pereţii de la MoMa. Redă, în desene şi cuvinte, mai ales problemele sociale și politice și le expune acolo unde pot fi călcate de public la propriu și șterse, având în vedere nota temporară a unor teme, dar și dispariția acestora de-a lungul timpului. A avut în jur de 1000 de expoziții, prezentări şi workshopuri în România, SUA, Portugalia, Spania, Germania, Ungaria, Suedia, Elveția, Marea Britanie, Germania, Mexic, Brazilia, Coreea de Sud, China.

Cum a fost?

Casele care îmbracă o casă

Duminică e mişcare în Pata Rât, Perjovschi e aici înconjurat de copii, alături de Laura Alicu, de la Centrul de Resurse pentru Comunitate. Cu o zi înainte, fusese ziua ploioasă de desenat înăuntru.

Sursa foto: Centrul de Resurse pentru Comunitate
Sursa foto: Centrul de Resurse pentru Comunitate

 

După ce copiii şi-au desenat casele pe hârtie cu o zi înainte, cu prilejul “atelierului” lui Dan Perjovschi, locuinţele de vis au ajuns în alt plan: au fost din nou desenate, dar de data asta pe o căsuţă din Pata Rât. Casele de pe casă. Un soi de oglindă, zice Dan Perjovschi.

 

„Singura chestie pe care le-o bag în cap de când am venit e că nu e un desen mai bun ca altul”, zice Perjovschi. Între timp, “catalogul” cu desenele lor stârneşte entuziasm. „Pot să îi arat lui tati?”, întreabă una dintre tinerele desenatoare.

Un zid e încărcat de case. Încă unul – la fel. Printre casele desenate pe casa albă (albă pe dinafară şi cam devastată în interior) găsim o prinţesă. “Tu vrei să fii prinţesă?”. “Sunt”, răspunde scurt autoarea.

 

 

Fetele ţin să facă şi ele câteva poze, aşa că le oferim aparatul şi, cu ocazia asta, redăm şi câteva detalii din căsuţele pe care au ţinut să le imortalizeze.

Desenele. Credit foto: Aurelia, Mimi:

 

„Plecaţi?”, îl întreabă precaut pe artist una dintre fetiţe. „Da, dar ne mai vedem mai încolo”, promite Perjovschi.

Cum s-a ales clădirea pe care au apărut desenele? „Ăsta e locul unde aveau ei un fel de centru educativ. A fost un pic uitat de Dumnezeu, cine l-a început a plecat, dar acum poate începe un fel de revitalizare. Înţeleg că era şi un computer pe vremuri aici. Pe de altă parte, era ideea iniţială să se deseneze pe casă. Dar pe care casă? Ar fi fost probleme”, explică Perjovschi. „Asta, practic, e a tuturor”, completează Linda Greta, de la Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, rezidentă în Pata Rât și implicată în proiectul de artă în spațiul public pe tema locuirii sociale. “Planul este să reabilităm casa, vrem să extindem un pic acest centru, să fie mai mare”, spune ea.

„Casa asta a fost cea mai la îndemână decizie”, conchide artistul. În jur e o continuă mişcare. „Dacă îi scapi dim mână cu cariocile, desenează tot Pata Râtul. Aşa-i?”, întreabă Perjovschi. Şi răspunsul e prompt: „da”, zice una dintre micile desenatoare. „Până mâine e gata”, crede Perjovschi.

Tema de desen asta a fost: despre case. „Am avut tot felul de idei în cap, dar de fapt eu nu ştiu realitatea, sunt paraşutat aici. Când eşti în locul ăsta, e altfel decât îţi imaginezi. Ştiu de povestea asta de mult, de la prietenii mei artişti activişti. Dar e altceva când vezi realitatea. Ideea era să avem ceva care să fie destul de tolerant ca temă- să se poată face aproape orice”, explică artistul. „Copiii mie îmi plac, ei deseneaz foarte mişto în sine; cei care merg la şcoală şi sunt învăţaţi de profi cum să deseneze nu mai desenează bine”. Ne uităm spre casa îmbrăcată în case vesele. „Indiferent care e subiectul, dacă e pus împreună arată bine. Poate independent câte un element nu e mare lucru, dar uite! Împreună aşa arată… aşa desenez eu”, împărtăşeşte Perjovschi principiul de lucru. „Nu îi poţi ţine într-o singură chestie, pe o singură temă, ei sunt liberi. Fiecare face câte ceva şi fiecare desen are o poveste. Costel s-a semnat pe soare, cineva şi-a făcut curtea în casă. Mi-a plăcut foarte mult. Dacă stai şi te uiţi cu atenţie, descoperi multe idei mişto. Aici, oamenii din comunitatea asta au tot văzut proiecte, ideea e să faci lucruri împreună”, spune Perjovschi şi se auto-etichetează în context: „artist de lux voluntar”. Invitaţia a venit de la activistul acum parlamentar Adrian Dohotaru. “Am primit un mail, mi-a zis de acest proiect, mă întreva dacă pot să vin. S-a întâmplat să fiu în ţară în perioada asta”, spune artistul.

Aşa s-a ajuns la atelierul cu peste 20 de copii, în Pata Rât. „Eu nu fac lucruri de genul ăsta de obicei, nu fac workshop-uri cu copiii. Cunoştinţele mele sunt mai mult pentru oameni maturi. Dar mie îmi place cum desenează ei. Şi voiam să văd cum arată în realitate locul ăsta. Toată povestea asta e mult mai complexă decât pare. Sunt şi lucruri mişto care s-au realizat, dar şi lucruri teribile”, constată Perjovschi. „Nici nu vreau să fiu colonistul alb care se uită la ei. Aici e mişcare, s-au construit case, cu programe, unii dintre cei de aici se vor muta. Dar copiii ce treabă au? Bine că merg la şcoală, vine autobuzul după ei”, spune artistul. „Copiii merg la grădiniţă, la şcoală, 30 merg la liceu, trei la facultate”, completează Linda Greta. Aici, unde am ajuns, e mai bine – este apă. Rece. Linda face parte din una dintre familiile care se pregătesc de mutare. „Am primit locuinţă, prin proiectul Pata Cluj. Vor fi 16 locuinţe în Cluj, 12 în Apahida, în Floreşti vreo 7.  În România aşa funcţionează lucrurile: în loc să găsească o soluţie pentru oameni, dacă le trebuie terenul, care e al lor, dau afară oameni apoi se gândesc”, constată Linda, cu referire la evacuarea romilor de pe strada Coastei din Cluj şi „strămutaţi” în zonă. În urma intervenției coordonate în cadrul proiectului Pata-Cluj (finanţat cu bani nordici), 35 de familii vor prelua apartamentele sociale pentru care au depus dosarele în urmă cu 6 luni. „Fiecare trebuia să aplice – cu actele necesare, adeverinţă de salariu, să arate că nu deţine terenuri sau proprietăţi. În total sunt 35 de locuinţe, care sunt gata şi există şi lista cu cei care le-au primit. Urmează mutarea”, explică ea despre proiect. Altfel de case.

Revenim la cele afişate deocamdată aici.

„Ei sunt obişnuiţi să scrie pe ziduri prostii”, zice Perjovshi şi ne uităm puţin mai jos, pe deal, spre o instalaţie cu mesaje nu tocmai prietenoase. „Poţi să faci aia sau faci asta. Ai o alternativă. Nici nu trebuie să îi spui copilului ce să facă. Cine sunt eu să îi spun? Îşi dă seama singur. Mă mai întrebau când desenau: e bine copacul în stânga? E bine? Eu nu prea dau explicaţii, ca artist contemporan ideea mea e să creez nişte situaţii, de aici e rolul lor”, explică artistul.

 

 

 

Şi totuşi… ce caută Dan Perjovschi la Pata Rât? „E un subiect ăsta cu Pata Rât. Cultural vorbind, pe arte vizuale, Clujul e cel mai tare oraş din România, e un oraş bogat şi inteligent şi el are problema asta şi nu ştie ce să facă cu ea. Realitatea asta e: dacă închizi muntele ăla de acolo (ne uităm spre rampă), ăia de acolo nu au din ce trăi. Ei sunt angajaţi la munca asta. I-ai făcut depedenţi de gunoi. Şi nu eşti în stare să faci colectare selectivă şi să îi angajezi pe ei acolo, să îi formalizezi, nu ai o viziune de viitor cu ei, cu oamenii care din asta trăiesc, cu copiii ăştia care sunt foarte mişto. Sunt vioi, au personalitate, se bagă, trebuie să facă asta, e viaţa lor aşa. Eu sunt un artist de nivel internaţional, am venit aici. Ăştia de Cluj ce fac? E plin de artişti contemporani la Fabrica de Pensule care critică capitalismul. Câţi dintre ei au fost aici? Nu am nimic cu ei. Nu e rolul meu să rezolv problemele de aici, nici al lui Laura, ajutăm cu ce putem”, spune Perjovschi şi apoi nu uită să menţioneze că Fabrica de Pensule a găzduit, totuşi, acţiuni pentru copiii din Pata Rât.

Micuţii continuă să îl întrebe pe „domnul Dan” când revine. „Da, pe ei îi interesează să facă ceva, altceva”. Desenele, transpuse pe vreo 40 de pagini se vor întoarce în mai multe copii săptămâna viitoare, pentru toţi autorii. „Unii poate că îl iau şi îl aruncă a doua zi, alţii poate nu. De aia am scris „comunitate” (pe unul dintre pereti e scris “OM”-ul şi “Comunitate”) – eşti împreună pe un zid, într-un loc. Copiii învaţă unii de la alţii. Chiar dacă de multe ori se copiază prostiile, aşa e”.

Laura ne anunţă următoarea destinaţie: mergem la zidul din jurul muntelui de gunoi.

 

 

Aproape de intrarea în rampă, doi micuţi primesc carneţele şi instrumente de desenat. În câteva secunde, foile albe primesc, la rândul lor: căsuţe şi oameni. “Putem să le ţinem?”, vor să se asigure micuţii, deşi le-au primit în dar.

Ce ai desenat? “Un om”

 

Aceasta e doar mica oprire. Urmează Zidul, pe care de departe abia îl zăreşti, fiindcă e mic la poalele unui copleşitor morman de relicve şi deşeuri. Am ajuns la noua “foie de desen”. Artistul îşi ia instrumentele şi se apropie de planşă.

În numai câteva minute, apar cuvintele la baza muntelui de gunoi, în timp ce un capăt de duş atârnă peste zid. Primele litere. V. I. A.Ţ.Ă. Între timp, un locatar aruncă vorbe grele la adresa RADP-ului – el de aici îşi câştigă existenţa, cei de la RADP îi fac probleme. Pe de altă parte, angajaţii autorităţilor au ţinut să ne avertizeze să fim atenţi cu lucrurile.

Pe zid, mesajul se îmbogăţeşte.

VIAŢĂ şi GuNOI.

Croncâne ciorile în zboruri de aripi negre deasupra rampei de gunoi, porcul care a fost primul spectator al ciudatei noastre apariţii s-a îndepărtat, dar se aud guiţături în continuare de la o familie de porcine din vecini. Tot de aproape vin şi voci de copii şi, pentru câteva momente, un miros de fum mai îngroapă izul muntelui de gunoi. Din când în când, spre orizont se zăreşte câte un avion roz Wizz (aeroportul e pe aproape).

 

 

 

Între timp, povestim despre educaţie şi despre cum copiii sunt învăţaţi din cărţi de colorat să stea între linii. „Puneau soarele în colţ”, dă Perjovschi un exemplu şi îţi aminteşti că da, încă de la grădiniţă ai învăţat (de ce?) că soarele stă în colţul foii de desen. „Unul dintre copii a făcut soarele ca un triunghi. În colţ. E educaţia care te ţine într-un sistem”, punctează artistul desenelor-cuvinte în alb-negru. Nu poţi fi rebel folosind culoare? „Cine foloseşte culoarea, de obicei pictează – pictura se vinde, dacă vinzi nu mai eşti rebel”. „Alb / negru e mai radical. Dacă fac ceva portocaliu, asta înseamnă ceva, roşu – ceva. Nu are rost să stau eu să mă joc cu codurile impuse de alţii”, a concluzionat artistul. Dar lasă loc de nuanţe. Fiindcă ar fi interesant, de pildă, să vină nişte creatori de grafitti, cu spray-uri colorate, ca să facă zidul vizibil de departe. Poate să continue tema gunoiului de sus.  „Eu sunt din filmul cu texte, cu GuNoi. Nu arată mişto („muntele”)? E foarte interesant, e un tip de spectacol care e şi frumos. Dacă poţi să rupi de context. Fotografia nu va avea miros”.

 

 

 

„Ăsta e oraşul nostru. Aşa arată Clujul”.

 

“Promisiuni”, “Cluj”, “Viitor” – cu tot felul de semne alăturate. “Parlamentul în Palat / Oamenii la Pata Rât”. Da Vinci şi proporţiile corpului uman, alături de schema Pata Rât. “Aşa e în Pata Rât – dacă întinzi mâinile, dai de pereţii casei”.

 

„Eu, prin ceea ce fac ca artist, nu vreau să fac scandal neaparat, îmi trebuie totuşi nişte texte care cumva să lege lucrurile. Depinde cum le citeşti, cum le cadrezi, cum vrei să te uiţi la ele”, spune artistul. Mesajele sunt adresate celor din afară, dar şi celor de aici, din Pata Rât. „Depinde cum le citesc. Promisiuni sigur au avut şi nu s-au îndeplinit, din restul nu ştiu cât pot să ia. Dacă are vreun sens pentru unii din oamenii ăştia poate cuvântul cetăţean. O parte dintre copii merg la şcoala, ei pot să le citească lui tata, lui mama, care poate nu citesc. Poate Da Vinci nu le spune nimic. O parte din mesaje sunt pentru afară, o parte pot fi valorificate înăuntru”, crede desenatorul. Ce ar vrea să ajungă neaparat în afară? „Cred că e destul de fascinantă imaginea cu promisiuni şi gunoi, nu?”

 

 

Albul se absoarbe repede în ziduri. Ne întrebăm dacă soarele apărut pe plăcile strâmbe şi gri, cu raze albe (în jurul lui “O” din “ROM” din “Promisiuni”), va fi primul care se şerge. „E un ciment care absoarbe foarte tare, mă aşteptam să rămână albul mai puternic”, spune Perjovschi. Glumește chiar când unul dintre spray-uri nu se deschide și se catalaghează ca artist diletant.

E îngrijorat ca produsul să nu fie nici prea „catchy”. „E un trend în ziua de azi – un trend activist care e doar atât: trend. E castrat, e de club. Ia imaginea asta şi o pune pe tricou. De aia nu pun nici culoare aşa, să nu fie prea tentant. Am un desen în care spune: blugii tăi sunt rupţi de sărăcie sau de modă? Sunt de modă acuma rupţi blugii. Sunt persoane care şi-au făcut desen şi l-au pus pe obiecte, fără ştirea mea. De obicei fac scandal când se întâmplă asta. Eu sunt dispus să fac lucruri pe banii mei. Dar şi aia e poveste adevărată: li se cere creatorilor să vină gratis, dar ei din ce să trăiască? Sau celor de aici să facă treaba voluntari. Fac voluntariat, dar până când? Totuşi sunt lucruri pe care poţi să le faci pe banii tăi. Ălora cu bani le iau banii, la ăştia fără –nu”, sintetizează Perjovschi. “Am venit cu markere de acasă, i-am sponsorizat pe norvegieni”, se amuză artistul. „Mi-a fost frică să nu devin marfă – te pun pe umbrele, pe stickere, pe beri, muzeele mari au departamente de marketing, încearcă to felul de abordări. Accept de exemplu să se facă cărţi poştale – 50 de cenţi, toată lumea are. E dificilă lumea de azi şi chiar şi sensibiliatea e o marfă. Nu ştii câte laşi.. Oamenii ăştia nu sunt proşti de aici, ştiu că aici s-au învârtit mii de euro, imediat citesc, au pragmatismul lor, unii dintre ei au fost pe afară, au văzut lucruri. Nu mai merge cu “am tras patru simpozioane”. Unele din ele sunt bune, nu zic nu, şi eu sunt din lumea de ONG-uri. Dar când auzi de astfel de sume.. Nu ştiu, poate e o logică a organizării”, menţionează artistul.

 

 

Operă finală
The wall:

 

Ne îndepărtăm de muntele de gunoi şi mai aruncă o privire de sus: Viaţă şi GuNOi. Se vede. Între timp, o idee de viitor: o carte de colorat cu desenele copiilor.

Despre reacţiaautorităţilor la temă/problemă:

Ce au cerut săracii și marginalizații orașului și cum au fost primiți la primărie

Din arhivă:

Au construit zeci de case pentru țiganii din Pata Rât, se lovesc de birocrație: nu pot aduce gaz, apă și canalizare, nu pot face buletine. Care e motivul

Primăria din Cluj rezolvă problema miilor de rromi de la rampa de gunoi – cu conferințe pe bani norvegieni

 

Incendiul de la Pata Rât a durat 36 de ore, ca să-l stingă pompierii au folosit 500 tone de apă aduse de la 4 km

 

3 tineri din Pata Rât au jefuit un taximetrist

VIDEO Desfășurare de forțe ieri la Pata Rât, zeci de polițiști, jandarmi și mascați, amenzi de 1000 de euro

Gunoiul, pata de mediu de pe “obrazul” Clujului. Sancțiuni de 250.000 lei pentru Tișe, Șulea sau operatorii de salubritate

Administrația locală clujeană a primit prin Hotărâre de Guvern, aprobată de ședința din 5 aprilie, două străzi care se aflau în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea Companiei de Căi Ferate. Este vorba despre arterele Depoului şi Badea Cârţan pentru care administrația locală susține că a început demersuri pentru preluarea lor încă din 2013. Oficial, le-a cerut Ministerului în 2015. Rieranii de pe respectivele artere, dar și cei de pe strada Triajului cer primărie asfalt de câțiva ani încoace, însă administrația nu le-a putut onora cererile.

Străzile Depoului și Badea Cârțan urmează să treacă în patrimoniul Primăriei Cluj în termen de 30 de zile de la publicarea Hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial.

Familiile de pe arterele Depoului și Triajului cer de ani de zile primăriei să asfalteze aceste străzi, aflate într-o stare jalnică.

DETALII: Cică Dragnea-i vinovat pentru că zeci de familii clujene n-au asfalt pe trei străzi din oraș

Ministerul Transporturilor dă primăriei clujene„rețete” câștigătoare fără orizont de timp pentru preluarea străzii Triajului

Primăria a spus în repetate rânduri că nu poate interveni deoarece respectivele străzi nu îi aparțin. În plus, a spus că a inițiat demersuri pentru preluarea respectivelor străzi încă din 2013.  În 2015, le-a solicitat oficial. Acum, în 2017, Guvernul a aprobat trecerea lor la primărie.

Administrația locală a mai cerut Ministerului Transporturilor ale două obiective: parcul Feroviarilor dar și artera Bună Ziua. Deocamdată, acestea n-au fost încă transferate.

sursa: http://sgg.gov.ro

 

sursa: http://sgg.gov.ro

sursa foto: Fabrica de Pensule

Rivalitatea dintre artiștii de la Fabrica de Pensule a fost tranșată anul acesta, după ce în 2016 Fabrica s-a scindat în două structuri. Cei care și-au făcut propria Federație, a Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule, s-au mutat pe o nouă platformă industrială din oraș. Federația veche a rămas la Fabrica de Pensule și, alături de proprietarul fabricii, au anunțat că aceasta urmează să își schimbe fața. În plus, la începutul acestei luni, Oficiul Uniunii European pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a dat dreptate Federației Fabrica de Pensule legat de nume și logo – pe care trei dintre artiștii care au inființat noua Federație le înregistraseră la final de 2015 ca marcă înregistrată în spațiul comunitar (OHIM), condiționând Federația – mamă în folosirea propriului său nume.

 

O parte din artiștii care activau la Fabrica de Pensule s-au reorganizat, juridic, anul trecut și și-au făcut propria Federație, motivându-și gestul prin faptul că Federația sub care funcționa Fabrica de Pensule distribuia inechitabil fondurile. Mai mult, trei persoane fizice (Zsolt Berszán, Teodora-Daria Dumitrescu și Florian-Liviu Ștefan, membri fondatori ai acestei noi structuri – Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule) au înregistrat numele “Fabrica de Pensule” și logo-ul ca marcă înregistrată – OHIM. Cei de la Federația Fabrica de Pensule s-au adresat organelor competente, contestând faptul că cei trei din noua structură vor să uzeze de numele care le aparține. Disputa s-a tranșat la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

EUIPO a dat deja o decizie în acest caz, la începutul acestei luni, în favoarea Fabricii de Pensule. Această decizie stipulează că cei trei care au înregistrat numele au fost de rea credință când au decis să-și însușească o denumire care era deja folosită de Federația Fabrica de Pensule sub umbrela căreia activau și ei, motiv pentru care marca înregistrată a fost declarată nevalidă. Decizia mai spune că cei trei trebuie să achite cheltuieli de judecată de 1150 de euro și poate fi atacată cu recurs în 2 luni de zile.

Oficialii Federației Fabrica de Pensule spun că decizia EUIPO nu face decât să confirme ceea ce ei au semnalat încă din 2016 și anume că înregistrarea mărcii a fost făcută pe ascuns, fără nici un fel de mandatare, dar și că logo-ul utilizat în marca înregistrată a fost preluat ilegal (acesta fiind proprietatea intelectuală a Federației Fabrica de Pensule din 2010). Urmează ca ei să-și înregistreze marca la Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, instituție care, de asemenea, le-a acceptat contestația după ce marca a fost înregistrată de cealaltă grupare.

A cui e “Fabrica de Pensule”? Două federații se luptă pentru brand-ul “Capitalei Culturale” Cluj – ce a decis OSIM

Scindarea Fabricii de Pensule a determinat eliberarea a jumătate din clădire. Proprietarul a decis deja să renoveze clădirea de pe Henri Barbusse în care s-a născut (cu chirie) celebrul centru de artă. Spațiul va fi reconfigurat, se vor desființa ateliere din curte, artiștii vor ocupa în continuare spații în Fabrică, dar și în incintă și o parte din clădire va fi alocată celor care vor aici birouri.

DETALII: Fabrica de Pensule, Artă şi… afaceri. Clădirea unde s-a născut centrul de artă contemporană se renovează cu 1 milion de euro şi va avea şi spaţii de birouri

Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule s-a mutat anul acesta din spațiile în care activau la Fabrica de Pensule și s-au stabilit pe platforma industrială de la Tehnofrig.

DETALII: FOTO. Noua “casă” industrială pentru atelierele artiștilor din Cluj. Unde se mută cealaltă jumătate din Fabrica de Pensule?

Reprezentanții Federației au declarat că se vor rebrendui și că, cel mai probabil, numele Federației nu va fi schimbat, dar că artiștii se vor defini în funcție de noul context, Tehnofrig.

“Înregistrarea mărcii am început-o de pe vremea când ne constituiam noua federație, Federația Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule, spre finalul lui 2015. La vremea aceea, încă ne mai imaginam cum ar putea funcționa coabitarea cu Federația Fabrica de Pensule sub același acoperiș și de aceea ni s-a părut important să ne asigurăm că și noi (ca și ceilalți membri ai comunității) vom avea acces la folosirea brandului la al cărui renume am contribuit – galerii și artiști laolaltă – cu vârf și îndesat. Între timp, coabitarea a devenit imposibilă și ne-am reorientat spre o altă clădire (Tehnofrig), spre un alt proiect (mai ambițios și de aceea mai mare), alături de artiști și galeriști cu scopuri artistice comune bine definite de la bun început. Am lăsat în urma un context viciat de lupte pentru putere, acces privilegiat la finanțări publice și orgolii nemăsurate. Marca “Fabrica de Pensule” nu mai reprezintă o miză pentru noi astăzi, mai ales în condițiile în care conținutul i-a fost golit de cei care au condus-o în ultimii ani. Clădirea fostei fabrici de pensule se transformă în aceste luni în ‘business club’ – marea majoritate a galeriilor și artiștilor au plecat deja de acolo, iar cei care au rămas împart terenul cu activiști culturali, birocrați și fundații cu altă orientare decât arta. Marca și-a schimbat sensul inițial, așa că pierderea ei începe să semene mai degrabă cu un câștig decât cu o ratare”, a subliniat Daria Dumitrescu din cadrul  Federației Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule.

Marea “schismă” de la Fabrica de Pensule: centrul s-a rupt între două grupări

Consilierul local Olah Emese, propusă de UDMR Cluj, este cea care va ocupa postul de viceprimar al Clujului, după demisia Annei Horvath care a ocupat această funcție în mandatul 2012-2016, plus încă 7 luni, în mandatul 2016-2020.

Chiar înainte ca Olah Emese să primească votul de încredere de la consilierii locali, opoziția a felicitat-o, la pachet cu UDMR despre care liderul PSD, consilierul Dan Morar, a spus că în sfârșit s-a decis și lucrurile au intrat în normalitate.

Olah Emese a promis că își va face cât mai bine treaba în administrație asigurând asupra deschiderii sale.

Tot la ședința Consiliului Local din 4 aprilie, a fost validat drept consilier local și Daniel Nistor, cel care a întregit grupul UDMR, după demisia, la final de 2016, a consilierului Csoma Botond după acesta a fost ales deputat.

Oficial: UDMR a găsit un nou viceprimar

Anna Horvath a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru fapte de corupție. Horvath e acuzată că a traficat pe lângă funcționarii din primărie influență pentru milionarul Fodor Zsolt de la care a primit abonamente la festivalul de muzică Untold pe care le-a dat voluntarilor din campania electorală din iunie 2016.

 

În plus, mai există și o sesizare de la Agenția Națională pentru Integritate (ANI) prin care Horvath a fost găsită în conflict de interese. ANI a informat DNA și Primăria că în perioada exercitării mandatului de viceprimar 2012 – 2016, Horvath a participat la ședința Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, în cadrul căreia a fost adoptată o Hotărâre prin care s-a dispus alocarea sumei de 90.000 lei către Asociația Claudiopolis – Asociația pentru Dezvoltarea Comunității în cadrul căreia aceasta deține calitatea de președinte, și alocarea sumei de 30.000 lei Universității Sapientia din partea căreia persoana evaluată a beneficiat de foloase prin intermediul contractelor încheiate în calitate de cadru didactic.

Având în vedere că nu a primit câștig de cauză în procesul pentru ridicarea măsurii controlului judiciar, dar și cu noile acuze privind conflictul de interese, Anna Horvath a anunțat deja în 9 martie 2017 că își va da demisia din funcție. Ea a motivat căde cinci luni de zile este sub control judiciar și nu mai are nicio sursa de venit. În 20 martie și-a dat demisia din funcția de viceprimar,  aceasta urmând să activeze ca vicepreşedinte executiv al UDMR pe probleme de administraţia locală. Consiliul Local a luat act de demisia Annei Horvath la ședința din 21 martie. Atunci, UDMR n-a făcut nicio propunere pentru poziția de viceprimar. Anna Horvath va rămâne în continuare consilier local.

sursa: Facebook

Am pierdut titlul european pentru 2021 de Capitală a Culturii în favoarea Timișoarei, însă administrația locală și-a asumat să susțină implementarea programului cultural pierzător al Clujului cu aceiași oameni la cârmă, preponderent din fonduri publice.

Echipa de conducere a Asociației Cluj-Napoca 2021 care a lucrat la programul cultural al orașului, dar nu a reușit să câștige titlul de Capitală Culturală Europeană, s-a scindat. Președintele Florin Moroșanu s-a mutat din nou la primărie (unde a mai lucrat înainte de a prelua frâiele candidaturii Clujului), în postura de director al Casei Municipale de Cultură. Directorul (de circa un an) Ștefan Teișanu care vine de la organizația non-guvernamentală Fapte (cei care organizează Jazz in the Park) a fost reconfirmat în această funcție și a rămas în structura Cluj-Napoca 2021, asociație care s-a reinventat schimbându-și denumirea în Centrul Cultural Clujean.

“Cultura” se întoarce ACASA. De la ambițiile Capitalei Culturale Europene, loco, în Casa de Cultură a Studenților

În 2017, bugetul Casei Municipale de Cultură a primăriei preluată de Moroșanu este de peste 1 milion de lei, din care 400.000 de lei revin pentru programe culturale. Florin Moroșanu a explicat că banii acoperă activitățile curente ale structurii, dar se vor utiliza și pentru a porni proiecte culturale noi din mapa de candidatură a Clujului la titlul european. Către proiectele noi va fi direcționată o sumă de circa 30% din capitolul destinat programelor culturale, după cum a spus Moroșanu.

În ceea ce privește proiectele noi acestea implică: o întâlnire la Cluj a orașelor candidate la titlul de Capitală Culturală Europeană în septembrie 2017, susținerea cu buget de activități a Festivalului Someșului – Sunt riveran, demararea unui studiu privind sectorul cultural clujean (pe modelul celui realizat în 2015 de Asociația Cluj-Napoca 2021), organizarea unor întâlniri pentru a dezvolta capacitatea organizațiilor non guvernamentale clujene de a relaționa mult mai bine cu administrația locală și de a scrie cereri de finanțare mai bune, dar și deschidere a discuțiilor pe tema integrării studenților străini în Cluj.

În cazul asociației Centrului Cultural Clujean conduse de Ștefan Teișanu, bugetul estimat pentru 2017 este de 350.000 de euro. Banii urmează, potrivit lui Teișanu, să fie adunați din cotizațiile anuale ale membrilor, alocări publice pentru proiecte și fonduri private (sponsorizări).

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie

În ceea ce privește cotizațiile, primăria și Consiliul Județean și-au asumat să dea câte 45.000 lei (deja suma de la primăria a fost aprobată), iar ceilalți 58 de membri (universități, structuri culturale și persoane fizice) câte 100 de lei. De aici urmează să vină, per total, potrivit estimării Asociației, circa 30.000 de euro. Din fonduri private, asociația și-a propus să obțină 70.000 de euro.

În ceea ce privește alocările publice, de la primărie CCC a cerut anul acesta 850.000 de lei, sumă aprobată de comisia primăriei și care urmează să fie aprobată prin vot de Consiliul Local la ședința ordinară din 4 aprilie.

În cazul celor 850.000 de lei, Teișanu a explicat că suma va acoperi cheltuielile de program din 2017 (reconfigurarea proiectului inițial, onorarii parteneri care vor face replanificarea), lansarea unor versiuni pilot a unor proiecte din dosarul de candidatură, cheltuieli de marketing și organizatorice.

Referitor la fondurile private, ele vor servi și pentru asigurarea bugetului de pornire pe 2018, având în vedere că în 2017, în lipsa unor alocări la început de an, asociația a fost în imposibilitate de a face cheltuieli. Deocamdată nu s-a semnat niciun contract la acest capitol.

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie

Care sunt proiectele pilot pe care se vor cheltui bani în 2017: 

  • În 2018, Centrul Cultural de Artă Contemporană se instalează în primul său spațiu-galerie. În 2017 vom găzdui trei luni de program artistic pilot, cu implicarea a zeci de artiști români și europeni, într-un spațiu temporar din Cluj.
  • În 2017 sprijinim inițiativele locale de terapie prin artă în spitale și punem bazele Institutului de Terapie și Artă, care va coordona activități de cercetare și proiecte pilot în contexte urbane experimentale.
  • MAHLER 1000 este prima colaborare de mari dimensiuni a tuturor instituțiilor de muzică clasică din Cluj-Napoca. Proiectul va include ateliere, cursuri de formare, schimburi internaționale, repetiții și concerte comune, iar vârful de lance al programului îl va reprezenta interpretarea Simfoniei nr. 8 în Mi bemol Major de Gustav Mahler, care va urca pe scenă 1.000 de muzicieni ai instituțiilor de muzică din Cluj, din țară și din orașele înfrățite ale Clujului. În 2017 pregătim evenimentul și demarăm campania de comunicare a acestuia. Concertul propriu-zis va avea în mai 2018 la Cluj-Napoca.
  • În 2017 pregătim prima generație de mediatori culturali pentru promovarea educației culturale și artistice în școli.
  • În 2017 derulăm a doua ediție a festivalului Sunt Riveran, în care zece organizații culturale preocupate de subiectul Someșului își sincronizează agendele pentru a da viață râului. Sunt Riveran este pentru Someș ce e Noaptea Muzeelor pentru muzee.
  • În 2017 susținem inițiative locale de economie circulară precum AlterMall și Repair Cafe, precum și proiecte creative precum Make-a-thon. De asemenea, Fondul de Inovare Culturală va sprijini, în ediția sa pilot din 2017, inițiative din sfera creativității sociale.
  • În 2017, sincronizăm agendele activităților studențești de „bun venit” ale Universităților clujene, creând un program comun, la nivelul orașului. Programul cuprinde prezentări, cursuri comune, tururi ghidate, petreceri și vânători de comori, precum și evenimente de carieră și forumuri de voluntariat. Punctul culminant al manifestărilor este evenimentul comun de „Bun venit în Cluj” al celor șase universități majore ale orașului, găzduit la Sala Polivalentă.
  • În 2017 punem bazele Programului de traduceri, prin care activitățile culturale derulate în Cluj vor putea beneficia de traduceri specializate, atât la nivel de conținut cultural, cât și la nivelul necesităților de promovare. Primul proiect experimental în acest sens va fi găzduit de festivalul Sunt Riveran.
  • În 2017 testăm primele activități Jivipen în cadrul Zilelor Clujului (18-21 mai), în cadrul unor expoziții și activități care aduc în atenția publicului larg aspecte mai puțin cunoscute ale istoriei și culturii roma.
  • În 2017 aducem la Cluj, cu sprijinul partenerilor noștri de la Scientifica, expoziția 3D Printing the Future a Muzeului de Științe din Londra și găzduim ateliere de tehnologie în cadrul celor mai mari festivaluri culturale ale orașului.
  • În 2017 construim calendarul cultural tradițional al județului Cluj, demarăm colaborări neconvenționale între comunitățile proiectului și operatori culturali din mediul urban și inițiem grupuri de lucru pentru elaborarea, în comunitățile cu care lucrăm, de strategii de dezvoltare locală bazate pe cultură.
  • În 2017 vom găzdui prima Conferință de Etnografie Intergalactică pentru a defini, în grupuri de lucru interdisciplinare și surprinzătoare, tema de proiectare pentru concursul internațional de proiectare a Parcului.
  • În 2017 inaugurăm Universitatea Deschisă, un vast calendar de cursuri deshise oferite publicului larg de către universități, organizații și companii private, derulăm un prim curs de Mediatori culturali și realizăm, împreună cu Facultatea de Științe Politice și Administrative, o cercetare a stării formării profesionale în organizațiile culturale din Cluj.
  • În 2017 găzduim, cu sprijinul Casei Municipale de Cultură din Cluj-Napoca, un atelier internațional de lucru care dezvoltă structura, principiile și planul rețelei. Apoi, în luna septembrie, lansăm oficial Rețeaua printr-o conferință internațională care adună cel puțin zece orașe europene membre.
  • În 2017, Fondul pentru Inovare Culturală își propune elaborarea unui plan de dezvoltare pe termen lung, dar și un prim exercițiu de funcționare prin care să fie sprijinite prime proiecte.

S-a angajat o nouă echipă în 2017

În 2017, CCC și-a definit și noua echipă care se va deservi asociația sub conducerea lui Ștefan Teișanu.

sursa: Plan adoptat în unanimitate în Adunarea Generală a CCC din 7 martie

foto: citynews.ro
Oficiali ai Primăriei recunosc faptul că prețurile celor două chioșcuri de pe Bulevardul Eroilor sunt cu mult mai mari față de estimările inițiale, înainte de licitație, însă spun că ele sunt explicabile prin faptul că au fost achiziționate la pachet cu alte lucrări din Piața Unirii, pe criteriul prețului cel mai scăzut.
Așa primăria n-a pierdut niciun leu, spun aceștia. În plus, ei menționează că o licitație pe bucăți ar fi putut genera poate chioșcuri mai ieftine, însă, per total, primăria ar fi fost în pericol să plătească și mai mult pentru modernizarea pieței Unirii, iar achizițiile ar fi durat și mai mult.
 Inițial, după izbucnirea scandalului din Consiliul Local la ședința din 28 februarie, când un consilier PSD a cerut explicații cu privire la cheltuierea banului public pe două chioșcuri multifuncționale, fiecare de câte 9 mp și de 55.000 de euro cu TVA, care urmează să se pună în Piața Unirii, oficialii primăriei au spus că estimările sunt făcute de proiectanți.
Viceprimarul Dan Tarcea a indicat chiar că proiectanții de la Planwerk, cei care s-au ocupat de proiectul de reamenajare a pieței centrale, ar fi indicați să dea explicații. Primarul Boc a vorbit de standade de calitate, de prețul pentru centrul Clujului care merită ceea ce este mai bun.
Arhitectul Eugen Pănescu de la Planwerk a declarat pentru Actualdecluj.ro că ei nu au sugerat niciun fel de preț pentru respectivele chioșcuri.
“Costul implementării și al obiectelor sunt stabilite în oferta antreprenorului general, justificările prețului sunt în oferta lor, care se bazează pe caietele de sarcini. Chioșcurile sunt sugerate de noi ca poziție, profilul funcțional și specificațiile tehnice folosite sunt aceleași ca pe Bulevardul Eroilor (parametri, dimensiuni, dotări etc) pentru a rămâne un proiect unitar. Acestea sunt explicațiile noastre ca proiectant. Oferta generală a fost aleasă de primărie pentru că era cea mai mică dintre cele eligibile, dar astea sunt explicatii pe care trebuie sa le dea ei. Însă prețul nu e sugerat de noi, asta e clar. Apoi, prețul se recuperează din chirii. Depinde cum se stabilesc condițiile – să fie și atractiv și să se și recupereze într-o perioada aflata în relație cu durata obiectului. Iarăși nu e tema noastră. Detalierea prețului și justificarea lui nu poate veni de la noi pentru că nu noi am stabilit asta. Costul e alcătuit din mai multe poziții nu numai costul propriu-zis al obiectului. De exemplu TVA. Încă o dată. Chestiunile legate de prețul ofertat și acceptat trebuie clarificate de primărie și antreprenor”, a subliniat Pănescu.
 Liderii PSD Cluj și-au făcut campanie pe Facebook penalizând administrația clujeană că plătește pentru un chioșc de aproape 10 mp cât pentru un apartament cu 2 camere de 50 de mp. Ba că și în Elveția metrul pătrat este mai ieftin decât prețul pe care îl plătește primăria în centru per mp de chioșc.  Apoi, oficialii primăriei și-au reconsiderat punctul de vedere.
sursa: Facebook
Viceprimarul Dan Tarcea a invocat licitația la pachet a lucrărilor din Piața Unirii și atribuirea acesteia pe criteriul prețului cel mai scăzut.
Oferta celor de la ARL în care erau incluse și chioșcurile a fost selectată ținând cont de acest criteriu, per total, pentru toate lucrările scoase la licitație. Deci primăria nu a ieșit în pierdere și nici nu a cheltuit nejustificat bani publici. Potrivit oficialului, valoarea chioșcurilor a fost extrasă din această ofertă câștigătoare și raportat la aceasta s-a calculat garanția care se va percepe la licitația pe care primăria o va organiza pentru închirierea chioșcurilor.
sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro
Dacă s-ar fi licitat separat contractul pentru achiziționarea de chioșcuri, era posibil ca primăria să plătească un preț mult mai mare per total, pentru toate lucrările de modernizare din Piața Unirii, spune și Ovidiu Cîmpean, director în cadrul primăriei.
“Este dreptul unei firme să-și gândească oferta financiară ajustând prețurile articolelor din caietul de sarcini. Condițiile sunt aceleasi pentru toti participantii. Procedura de licitatíe pentru lucrări publice este următoarea: proiectantul transmite o estimare a cantităților și a prețurilor unitare ale articolelor pentru lucrare. Acesta, pe baza listelor de cantități, transmite și estimarea valorii totale a lucrărilor din cadrul unei licitații. Doar această valoare totală se face publică. Lista cu prețuri unitare rămâne la achizitor. Comisia de licitație se raportează la aceasta după ce firmele fac ofertele și se sesizează doar în cazul în care prețurile sunt sublicitate și doar atunci se cer justificări și clarificări ale acestora pentru a nu ajunge în situația în care se practică prețuri de dumping, iar mai apoi firma nu își poate susține costurile din ofertă, intră în insolvență și nu se poate achita de contract. În cazul în care anumite articole au prețuri mai mari, nu putem interveni pentru modificarea acestora. Este dreptul firmei să își calculeze profitul sau să-l repartizeze pe ce articole din caietul de sarcini dorește aceasta. Pe noi ca autoritate publică ne interesează la final să obținem prețul cel mai scăzut pentru intreaga lucrare. Așa a fost și în cazul Pieței Unirii. Peste tot în lume așa se fac licitațiile publice când se merge pe o lucrare, la pachet – de la refacere carosabil, pavaje, la bănci, coșuri de gunoi sau chioșcuri. Este posibil ca în cazul în care se licita pe bucăți proiectul din Piața Unirii să fi obținut un preț mai mare per total. De asemenea, un proiect integrat are avantajul de a elimina inconvenientele legate de corelarea lucrărilor din punct de vedere tehnic, dar și din perspectiva graficului de execuție”, a explicat Cîmpean. 
 Ceea ce nu au precizat cei din primărie a fost că la licitația pentru modernizarea Pieței Unirii, oferta câștigătoare a celor de la ARL a fost pe locul doi ca preț.
Pe primul loc a fost oferta Kiat Group care a fost descalificată pentru că nu respecta caietul de sarcini. Kiat ofertase 7.083.523 lei în timp ce contractul s-a atribuit pentru 7.943.756 lei către ARL (din grupul Strabag).
Cazul chioșcurilor cumpărare de Primărie pe B-dul Eroilor: 15.000 de euro bucata
În 2009, primăria a cumpărat același tip de chioșcuri și pentru pietonala Eroilor. Aici au fost prevăzute şase chioşcuri multifuncţionale, trei mici şi trei mari. Achiziția s-a făcut pe o procedură distinctă față de licitația care a vizat lucrările de amenajare. Chioşcul mare are dimensiunea de 9,45 mp, a costat 64.753 lei, iar chioşcul mic, 7,35 mp, a costat 57.135 lei. Chioșcurile s-au achiziționat de la Asteco Industria din Italia și pentru ele nu s-a plătit TVA.
 Deci pentru un chioșc de peste 9 mp ca cel din Unirii primăria a plătit la vremea respectivă circa 15.000 de euro.
Trebuie precizat că municipalitatea a decis să achiziţioneze chioşcurile după ce nu a reuşit să ajungă la un consens cu cele patru societăţi (Apex Editare, Frau 2003, Sarconis, Seracom), cărora le-a concesionat teren pe Eroilor pentru a amenaja pe proprie cheltuială acele chioşcuri.
Invocând faptul că societăţile nu şi-au respectat termenele de amenajare, Primăria a reziliat contractele la final de 2008. La acea vreme, reprezentanţii celor trei societăţi au acuzat faptul că proiectanţii pietonalei Eroilor, societatea Planwerk, le-ar fi impus să cumpere cu aproximativ 15.000 de euro chioşcuri tocmai de la societatea Asteco Industria din Italia, pe motiv că acestea sunt de calitate, se încadrează în peisajul urban, iar firma este “numărul 1 în Italia”.
Chiar Primăria a impus la şedinţele de urbanism nişte criterii generale pentru chioşcuri, condiţii care, reclamau atunci firmele, i-au pus pe concesionari în imposibilitatea de a le achiziţiona.

Surse ne-au informat că ARL a comandat chioșcurile pentru Piața Unirii tot din Italia, acestea având aceleași caracteristici ca celelalte chioșcuri de pe Eroilor. Furnizorul a dat prețul de 42.000 de euro, fără TVA, iar firma nu a făcut decât să-l includă în ofertă.

Singura problemă morală în cazul chioșcurilor recunoscută de primărie, se leagă de faptul că viitorilor chiriași li se cere o garanție raporată la o valoare exorbitantă, nereală.

 

Administrația locală lucrează la amenajarea sistemului de colectare a plutitorilor de pe râul Someș care va fi amplasat în amonte de podul de la intrarea Someșului în cel mai frumos cartier al Clujului. Sistemul nu va mai lăsa gunoiul să intre pe Someșul Mic, în oraș.

Acest stăvilar presupune lucrări complexe, cu fundații de beton, stâlpi pe ambele maluri ale râului pe care va fi monta cu cablu sistemul, un cămin de colectare din beton armat, o clădire anexă – depozit de 27 mp unde se va monta sistemul de supraveghere video, sau panourile fotovoltaice care vor susține alimentarea cu energie electrică. De asemenea, urmează să fie amenajată și o platformă betonată de 20 mp unde vor avea acces mașinile de salubritate pentru a colectare deșeurile strânse de pe râu cu ajutorul noului sistem.

Potrivit city managetului Gheorghe Șurubaru, acest stâvilar formar din doi stâlpi de susținere pe care se vor monta printr-un cablu plăci (grătare) va reține tot ceea ce plutește pe râul Someș, dinspre Florești spre Cluj, mai puțin deșeurile foarte voluminoase și le va dirija pe un mal de unde deșeurile vor fi colectate de firma de salubritate ori de câte ori va fi nevoie.

Managerul Șurubaru, în inspecție pe Someș

Lucrările de execuție a sistemului de colectare plutitori (proiectat la final de 2016) au fost achiziționate de primăriei în luna februarie de la Energo Line pentru 215.376 lei. Șantierul a început în luna martie și va dura patru luni, potrivit termenului de contract.

În Grogprescu, Someșul e încă plin de gunoaie

Instalația a fost asumată de primăriei, după ce problemele legate de gestionarea gunoiului din comunele aflate în amonte de Cluj-Napoca, în special cele din Florești, s-au resimțit în oraș. În vara anului 2016, Someșul s-a umplut de gunoaie. Clujenii i-au bătut obrazul primarului Emil Boc din vară solicitându-o măsuri ferme privind curățarea râului Someșul Mic de gunoaie, având în vedere că, în oraș, în zona complexului sportiv Sala Sporturilor – Sala Polivalentă – Cluj Arena, cursul de apă s-a umplut, începând cu luna august a anunului trecut, de gunoaie care pluteau la suprafață. Deși curățenia de pe Someș nu stă în mâna primăriei, administrația locală a făcut un plan de bătaie cu Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, dar și cu primăria Florești, pentru ca râul care străbate Clujului să nu mai arate ca o hazna.

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a cumpărat și aceasta un utilaj amfibiu cu care a curățat anul acesta albia Someșului de tone de plate macrofite dezvoltate în apă, mai ales că acestea contibuiau și mai tare la reținerea gunoiului pe albie.

Comuna Florești și-a asumat, de asemenea, să facă două astfel de stăvilare în localitate. Deocamdată despre aceste investiții, primăria din Florești nu a anunțat nimic. Floreștenii postează în continuare fotografii pe rețeaua de socializare Facebook cu munți de gunoaie depozitate în zona albiei Someșului în comuna de lângă Cluj.

Mesaj pentru primarul din Florești, duminica 2 aprilie 2017

Managerul Gheorghe Șurubaru a făcut declarațiile în emisiunea “Dimineți în Realitate”, difuzată pe Realitatea FM Cluj. 

CITEȘTE ȘI:

Cât plătește orașul ca să scape Someșul de gunoaie

Utilajul amfibiu de 700.000 de lei are o lună “să spele” rușinea Clujului

Adună gunoaiele cu tonele: ciudatul amfibiu care se plimbă pe Someș în Cluj adună 15 tone de alge într-o singură zi

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

Floreștiul e de vină pentru gunoiul de pe Someș!

Administrația Bazinală cumpără amfibiu ca să curețe gunoiul din Someș lângă Cluj Arena, e primul din țară

Update Două firme din Oradea și Sibiu se bat să gândească sistemul care va salva Someșul de gunoaie

Administrația locală a permis dezvoltarea orașului înainte să aibă un plan durabil pentru a oferi condiții de oraș oamenilor care au construit în extensiile acestuia. În fiecare an, riverani de o serie de artere de pământ, pline de gropi, dar străzi aflate în intravilanul Clujul cer asfalt primăriei. Este cazul celor care locuiesc pe artere ca Valea Fânațelor sau drumul Colonia Sopor. Ca să împace spiritele, încă de anul trecut, primarul Emil Boc a anunțat că amdinistrația va contracta un credit de 30 de milioane de euro și va pune la punct un nou program de modernizare străzi în care vor fi incluse și arterele din extensiile Clujului.

Ba, mai mult, Boc a estimat că asfaltul ar putea să ajungă în Valea Fânațelor sau pe drumul Soporului în 2017-2018.

Deocamdată, creditul pentru străzi n-a fost contractat. În plus, asfaltarea acestor drumuri este foarte complicată.

City managerul Clujului, Gheorghe Șurubaru, care a fost mandatat să se ocupe de proiectul de asfaltare al dumului Colonia Sopor, spune că acesta poate fi implementat doar etapizat. Acest drum de circa 4 kilometri între cartierul Gheorgheni și Someșeni este foarte încurcat din punct de vedere al situației juridice.

Șurubaru a menționat că într-o primă fază au demarat procedurile de descâlcire a situației terenurilor și s-au cerut certificat de urbanism și date de la Direcția de Patrimoniu despre proprietate.

Într-o primă fază va fi făcută doar o porține din drumul Soporului, până la intersecția cu strada Mentenanței, tocmai ca acesta să fie folosit ca o centură de ieșire din oraș spre Calea Someșeni. Cealaltă bucată care să lege artera de centura Vâlcele Apahida, legătura cu Borhanci are o situația și mai încurcată. Și din perspectiva rețelelor de utilități.

Șurubaru a mai precizat că asfaltarea acestei artere reprezintă o provocare pentru administrația locală, mai ales că în Planul Urbanistic General profilul acestui drum este de 32 de metri. De asemenea, city managerul a mai spus că asfaltarea arterei va merge mână în mână cu programele deținătorilor de rețele.

sursa: PUG Cluj-Napoca

Cetățenii furioși de pe artera Colonia Sopor tot cer de ani de zile primarului asfalt. Ba au și protestat că primăria nu-și întoarce fața spre noul Cluj de pe dealuri și nu toarnă asflat, deși primarul tot dă undă verde proiectelor imobiliare în această zonă, în calitatea sa asumată de președinte al comisiei de urbanism. Vorbim de o zonă unde terenurile de vând în prezent cu 60-100 de euro metrul pătrat. În 2013, oamenii s-au apucat să pună ei pietriș în gropile gigantice de pe stradă în care își rupeau mașinile. În 2016, riveranii din Sopor l-au convins pe primarul Emil Boc să iasă din birou, într-o zi cu ploaie, să le înțeleagă drama: primăria i-a uitat să locuiască într-o mocirlă și n-are nicio soluție. Atunci primăria a demarat lucrări de decolmatare a șanțurilor de scurgere a apei. Și Boc a promis asfalt.

În ceea ce privește strada Valea Fanațelor șiarterele adiacente înseamnă 10-12 kilometri de drum care trebuie asfaltat din care numai pe o porțiune, circa 800 de metri, există canalizare. Așa că lucrurile sunt la fel de complicate în privința asfaltării.

Managerul Gheorghe Șurubaru a făcut declarațiile în emisiunea “Dimineți în Realitate”, difuzată pe Realitatea FM Cluj. 

CITEȘTE ȘI:

FaceBOC: Cum vrea primarul să dea asfalt de la primărie pentru străzile din extensiile Clujului

Credit municipal pentru asfalt “cu lingurița” în extensiile orașului

Atenție, imagini din Cluj-Napoca! Culmea, culmilor în NOUL CLUJ. Inundații și jale mare fix în noua zonă de dezvoltare a orașului. Și primarul care se încăpățânează să le inspecteze, în pantofi