Consiliul Apei (Facultatea de Arhitectură și Urbanism și mai multe asociații civice) cere Primăriei Florești și autorităților județene să modifice noul PUG pregătit în comună, în așa fel încât Someșul să fie al oamenilor, nu al blocurilor

Consiliul Apei, prin Șerban Țigănaș, Adriana Măgerușan, Marius Moga, Radu Mititean și Adrian Dohotaru, președinte al asociației SOS Cluj iau poziție cu privire la PUG Florești, în sensul cererii unui front mai larg la apă și a realizării la Someș și afluenți a unei infrastructuri verzi albastre.

„Prin campania Someșul, culoar verde albastru și prin programul Cu Apele Curate, ne aliem la nivel asociativ și de specialitate pentru a trage un semnal de alarmă legat de PUG Florești! În ciuda retoricii oficiale, PUG Florești pare un document care are singurul scop de a crea cadrul legislativ necesar pentru perpetuarea dezvoltării imobiliare orientate strict pe profit. E și motivul pentru care în ciuda problemelor majore de mobilitate și infrastructură, noul PUG își propune să dubleze numărul de locuitori la peste 100.000. Clădiri împinse până în buza apei diminuează calitatea vieții și zeci de mii de oameni mutați sub pădurea Hoia distrug peisajul asupra văii Someșului Mic. Sperăm ca autoritățile să ne asculte și să intrăm într-un dialog real pentru a apăra bunuri comune și interesul public, nu cel speculativ imobiliar”, arată Adrian Dohotaru, președinte Societatea Organizată Sustenabil, parte a Consiliului Apei.

Consiliului Apei, structură consultativă din care fac parte Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj dar și mai multe organizații de mediu și-au asumat un punct de vedere comun prin care cer primăriei Florești, Consiliului Județean Cluj, Apelor Române, Agenției de Mediu din Cluj să schimbe regulile aduse de noul PUG Florești, aflat în consultare publică, în așa fel încât oamenii și nu blocurile să fie aduse spre apă.

„Din păcate, am constatat cu dezamăgire că noul PUG nu aduce o abordare actuală a cursurilor de apă, a Someșului și a afluenților săi, nu planifică o rețea verde albastră a localității, ori spații verzi în proximitatea zonelor de locuit. De asemenea, lipsesc măsuri concrete de reducere a riscului de inundații, o problemă foarte acută a localității. PUG-ul propus pare un document care are singurul scop de a crea cadrul legislativ necesar pentru perpetuarea dezvoltării imobiliare orientate strict pe profit. Nu există o preocupare suficientă pentru calitatea locuirii, reziliență urbană și adaptări la schimbări climatice. Așteptăm un PUG care propune soluții de ameliorare a situațiilor actuale și de dezvoltare pe principii mai sănătoase în viitor.
În acest sens, atragem atenția asupra câtorva aspecte esențiale în planificarea localității. Propunem respectarea principiilor de deschidere a localităților spre cursurile de apă care țin de accesibilitatea cât mai ușoară la Someș și la afluenți pentru locuitori. Cerem realizarea a cât mai multe amenajări care pot susține activități de sport, loisir și relaxare și ierarhizarea traficului adiacent cursurilor de apă pornind de la traficul auto cel mai îndepărtat de râu, urmat de traficul public, biciclete și, cel mai aproape de râu, traficul pietonal. Dezvoltarea unei rețele de spații verzi adiacente cursurilor de apă ajută și mai mult la politica de deschidere a orașelor spre râu. Lățimea culoarului verde e prea mică. Din păcate, PUG-ul propune un culoar minim de protecție la Someș de 15 metri, ceea ce limitează potențialul Someșului de a susține cu adevărat un culoar verde albastru, adică un spațiu verde continuu, care să includă nu doar pistă velo și trasee pietonale, dar și zonă ripariană, zone de promenadă, locuri de joacă, spații pentru sport în aer liber, dotări publice etc. Calitatea acestui culoar verde depinde esențialmente de lățimea de care el o va avea la dispoziție. În acest sens, PUG-ul trebuie să rezerve spații extinse cu destinație verde la Someș. Dezvoltarea zonelor din apropierea râului ar trebui să primească o atenție specială. Unele UTR-uri din vecinătatea Someșului nu includ niciun fel de mențiuni legate de râu și nu includ niciun fel de impuneri sau condiționări legate de prezența apei. Alte UTR-uri adiacente la râu conțin doar trimiteri la viitorul proiect al culoarului metropolitan. Considerăm această trimitere insuficientă pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a culoarului Someșului. Peisajul natural are de suferit în urma noului PUG. Construirea de locuințe și mutarea a zeci de mii de oameni lângă Pădurea Hoia-Baciu nu pun doar o presiune în plus la adresa mobilității spre Cluj, plus o presiune antropică imensă asupra pădurii și pășunii, care trebuie privite ca un ecosistem continuu, ci distrug unul dintre cele mai frumoase peisaje periurbane din țară, cu vedere la Valea Someșului Mic și Apuseni. Floreștiul este traversat de mai mulți afluenți ai Someșului Mic, afluenți care alcătuiesc o rețea verde albastră a localității amenințată serios de dezvoltarea necontrolată. Această rețea de afluenți este una
dintre cheile în managementul riscului la inundații și pot constitui o rețea de spații verzi și trasee pietonale și velo legate la Someșul și la viitorul culoar velo la nivel metropolitan. Prin amenajarea acestor afluenți pe baza de soluții bazate pe natură ele pot aduce un real plus în calitatea locuirii în Florești. Ploile abundente au dus de fiecare dată la inundații în FLorești, de aceea e absolut necesar ca PUG-ul să conțină măsuri de reziliență care să răspundă fenomenelor meteorologice extreme care sunt tot mai frecvente. În acest sens, propunem un Ghid de reducere a riscului de inundații similar cu cel al unor
orașe europene. Un exemplu în acest sens poate fi Amsterdam Rainproof. Fiecare UTR din PUG ar trebui să fie completat de reglementări legate de procentul de suprafața verde minimă pe parcelă, legate de procentul de suprafață permeabilă de pe parcelă, reglementări legate de managementul apelor pluviale, rigole, canale de conducere a surplusului de apă, bazine de retenție a apei, acoperișuri verzi etc. De asemenea, Florești are nevoie de spații verzi publice accesibile (grădini, scuaruri, parcuri) la maximum 15 minute de mers pe jos. Propunem corelarea cu alte proiecte de planificare metropolitană și regională. Așteptăm ca actualul PUG să ia în considerare o mai bună relație cu alte proiecte strategice precum Culoarul verde al Someșului și PATJ”, se arată în adresa semnată de Consiliul Apei Cluj.

Ce solicită Consiliul Apei autorităților din Cluj și Florești. Dar și Primăriei Gilău care, de asemenea, are în pregătire noul PUG

1. Propunem o discuție cu elaboratorii PUG și beneficiar (Primăria și Consiliul Local plus Consiliul Județean (arh. șef) în scopul ameliorării reglementărilor din UTR-urile vizate cu „ieșire” la Someș
2. Propunem redesenarea zonei de protecție (de 15 m) pentru amplificarea ei, în funcție de contextul concret pe tot traseul râului Someșul Mic prin Florești.
3. Propunem evidențierea în PUG a hărții de risc de inundație actuală și a hărții viitoare, după
implementarea unor măsuri de reducere a acestuia concrete.
4. Propunem includerea afluenților Someșului mic într-o rețea protejată de spații verzi și includerea Ghidului Apele Unite în anexele PUG-ului, astfel încât aceste cursuri de ape să fie amenajate pe principii de sustenabilitate și reziliență.
5. Propunem includerea unui ghid de reducere a riscului la inundații cu măsuri concrete pe care trebuie să le adopte orice proiect de dezvoltare imobiliară.
6. Propunem o politică prin care spațiile verzi din localitate trebuie să constituie o rețea cu noduri și culoare conectate pentru a permite utilizatorilor să le folosească în deplasările către zonele de interes. În acest sens, culoarul Someșului poate juca un rol important de legătură pe toată zona nordică a localității.

Din Consiliul Apei Cluj fac parte Facultatea de Arhitectură și Urbanism asociația Societatea Organizată Sustenabil (SOS), Asociația miniMASS, asociația turistică, sportivă, civică și ecologistă CLUBUL DE CICLOTURISM ”NAPOCA” (CCN). 

Nici un comentariu

Actual de Cluj