Tags Posts tagged with "parkinguri"

parkinguri

sursa: primaria Cluj-Napoca, similare parking, Bodo Invest

Un contract de peste 8 milioane de euro a fost scos la licitația de Primăria Cluj pentru edificarea deja celebrului parking suprateran din cel mai mare cartier al orașului. Vorbim de cel mai scump parking din cartier care urma să se construiască în oraș pe Primăverii – Aleea Gârbău. Adică, amenajarea unui loc de parcare ar costa municipalitatea peste 20.000 de euro. Ofertele pot fi depuse până la finalul acestei luni.

Contractul scos la licitație pentru edificarea parcării supraterane presupune proiectare și execuție, termenul fiind de doi ani. Ofertele pot fi depuse până în 23 iunie.

Parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău cu 400 de locuri de parcare a fost evaluat la peste 8 milioane de euro de către proiectanții de la Bodo Invest. La finalul anului trecut oficialii primăriei spuneau că vor continua investiția, chiar dacă acest parking presupune costuri de amenajare per loc de parcare de peste 20.000 de euro deoarece în Mănăștur este nevoie de locuri de parcare.

În plus, oficialii primăriei au menționat că proiectul parcării trebuie relicitat deoarece proiectanții inițiali n-au trimis primăriei completările cerute și administrația ar fi în postura de a rezilia contractul, Între timp, Primăria a angajat și un consultant care să gestioneze viitorul contract de proiectare și execuție a parcării supraterane din cartierul Mănăștur pe care municipalitatea își asumă să o construiască. Ca să-și ia măsuri de protecție, după ce a fost criticată că aruncă banul public și vrea să construiască un loc de parcare cu peste 20.000 de euro, Primăria a inițiat aceastp licitație prin care a contractat o firmă care să facă consultanță în evaluarea ofertelor plus management de proiect în cazul noii licitații pentru parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău. Contractul a fost câștigat de District Proiect SRL-D pentru peste 47.800 lei.

Locuitorii din cartierul Mănăștur unde Primăria mai are în plan să edifice două noi parkinguri supraterane s-au plâns la ședințele de urbanism de anul acesta că aministrația vea să edifice mamuți pentru mașini între blocuri, pe spațiile verzi și așa foarte puține în cartier. Riveranii au cerut ca parcările supraterane (Peana-Primăverii, Mogoșoaia, anunțate de municipalitate) să fie îngropate, cu terase verzi, sau chiar în uneia dintre ele să se amenajeze o grădiniță. Deocamdată nu s-a lămurit cum vor arata aceste parări și cum va pune administrația în parctică doaleanțele oamenilor.

DETALII:

Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

Primăria schimbă foaia cu cel mai scump parking propus în Cluj

Parking anunțat de peste 2 ani de zile 

Parkingul de pe Primăverii-Aleea Gârbău este promis de primărie de peste 2 ani de zile. Potrivit studiului de fezabilitate întocmit de Bodo Invest,  parkingul cu 440 de locuri propus pe Primăverii nr. 20-Aleea Gârbău nr 7 a fost estimat inițial la peste la peste 37,2 milioane de lei, din care construcțiile și montajul au fost evaluate la peste 31,7 milioane de lei. Adică amenajarea unui loc de parcare ar costa primăria peste 24.000 de euro.

Raportat la costuri și la numărul de locuri de parcare, până în prezent, cel mai mult a costat primăria realizarea unui loc de parcare în parkingul Moților (peste 9000 euro). Amenajarea unui loc de parcare în parkingul Primăverii a fost circa 8000 de euro. Celelalte locuri de parcare create în parkingurile supraterane construite de primărie pe Fabricii, Băișoara sau Mehedinți  au presupus, per loc, costuri între 3000 și 5400 de euro.

Cel mai scump parking de cartier propus în Mănăștur se va construi

Cum va arăta parkingul de cartier votat “cu două mâini”

O altă parcare supraterană dorită de primărie în zona n zona străzilor Almașului, Mogoșoaia și E. Cioran este privită cu scepticism de riverani. Oamenii spun că și-ar dori mai degrabă o parcare îngropată cu terasă verde și loc de joacă în cartier sau chiar o grădiniță pe respectivul teren al primăriei.

Proiectanții de la Marbo Construct Consult contractați de primăriei ca să realizeze un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de regenerate în Mănăștur pentru a putea face loc unui parking pe strada Mogoșoaia au studiat o zonă de 8 hectare.  Inițial au propus o parcare cu trei etaje și 350 de locuri de parcare într-o zonă unde există 105 garaje și 57 de parcări la sol la un număr de peste 300 de apartamente.

Parcarea a fost găsită agresivă și s-a recomandat să fie mai mică ca niveluri și mai verde. La ședința Comisiei de Urbanism din 24 mai, proiectanții au revenit cu trei variante de parcări în zona Mogoșoaia: una cu trei etaje, una cu nivele subterane și un parter cu spații de servicii și parcare de biciclete și mașini electrice și o a treia care le îmbină pe primele două – cu subsol, demisol, parter și etaj cu un volum mai mic. Despre ultima variantă proiectanții au spus că a fost agreată de membrii comisiei și că va aduce 300 de locuri de parcare. La acestea, au mai spus proiectanții, se vor adăuga locuri de parcare la sol rezultate prin reconfigurarea parcărilor din întreaga zonă studiată prin PUZ. Adică un total de 550 de locuri de parcare pe toată zonă, cu mențiunea că în cazul locurilor la sol urmează să se planteze un copac per loc de parcare.

Despre viitorul parking cei de la Marbo Construct Consult au mai spus că va avea 7 metri înălțime și terasă înierbată.

sursa foto: PUZ parking Mogosoaia, varianta cu terasă verde

Riveranii din zona Mogoșoara și Almașului au ținut să reamintească Comisie de Urbanism că, potrivit studiilor de mediu, traficul este principala sursă de poluare din oraș și că el n-ar trebui încurajat în cartiere prin aceste proiecte de parcări supraterane. Mai civilizat, au subliniat riverani din zonă, ar fi un parking îngropat care să aibă la sol o terasă verde.

O altă variantă avansată de locuitorii din Mănăștur vecini cu viitorul parking a fost aceea prin care primăria să ia în considerare utilizarea terenului nu pentru o parcare ci pentru o grădiniță. “Nu stăm bine cu grădinițele în acest cartier al nostru. Eu zic că este mai importantă grădinița decât parkingul suprateran. Peste câțiva ani o să vină alt primar și va zice că nu mai are teren în zona noastră ca să facă o grădiniță pentru că pe el stă o parcare”, a subliniat un alt riveran. Alte probleme semnalate de cetățeni s-au legat de distanțele prea mici între parking și blocurile în care locuiesc dar și de faptul că acesta va genera trafic pe niște alei foarte înguste.

 

Arhitectul Voicu Bozac, mebru în comisie a înclinat către varianta doi propusă de proiectanți, cu parcare îngropată, însă îmbunătățită. El a mai cerut să  se prezinte o propunere de etapizare a investițiilor din PUZ-ul de regenerare, cu mențiuni privind poziționarea parcărilor alternative – temporare pe parcursul edificării parkingului. O altă problemă, după cum a atras atenția arhitectul Mihai Racu, este legată de modul în care Marbo a propus regenerarea singurului parc mai mare din cartierul Mănăștur, cel din zona bisericii de pe Primăverii. Potrivit lui Racu, părculețul a fost înlocuit cu triunghiuri reziduale și cu alei betonate. Proiectanții au replicat că în opinia lor, parcul nu funcționează, nu are copaci și de aceea a fost gândit gragmentat.

În schimb, arhitectul Adrian Iancu a spus că propunerea trebuie îmbunătățită. În final a intervenit și primarul Emil Boc care a recomandat proiectanților să muncească și după 10 iunie să prezinte o varinată și mai bună pentru parcarea de cartier care să țină cont de toate obiecțiile oamenilor. De asemenea, a cerut ca noua variantă să aducă și date legate de amplasarea viitoarelor parcări față de blocurile de locuințe.

Proiectele de parcări supraterane noi anunțate de primăriei în cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni pe terenuri libere de sarcini situate între blocurile de locuințe sunt contestate de riverani. Încă de la dezbaterile proiectului de buget al orașului pe 2017 inițiate de primărie în cartierul Mănăștur, riveranii au semnalat primarului Emil Boc că planurile de edificare a unor parkinguri supraterane sunt foarte proaste pentru că vor scădea calitatea vieții oamenilor și le va lua soarele și puținul spațiu liber dintre blocuri. Boc le-a promis atunci oamenilor că niciun proiect nu se va aviza fără să respecte norme în vigoare și fără ca aceștia să fie consultați.

Pentru 2017, Boc a anunțat șase parkinguri de cartier. Două dintre acestea au fost prezentate deja la Comisia de Urbanism și contestate de vecini. Parcarea de pe Primăverii nr. 8 – Aleea Peana și acest proiect al unui parking de pe Mogoșoaia.

VEZI ȘI:

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

 

 

 

 

 

 

Documentația urbanistică de regenerare a unei zone din cartierul Mănăștur – situată între arterele primăverii-aleea peana -răvașului – comandată de primărie pentru a putea face loc unui parking între blocurile existente este în continuare privită cu scepticism de riverani. Proiectul a revenit la urbanism, după ce la o ședință precedentă oamenii care locuiesc în zonă s-au plâns că noua parcare le ia soarele, că va distruge spațiile verzi, că va crea trafic suplimentar sau că le va pune în pericol copiii care merg la școala de cartier din vecinătate. Riveranii au reproșat, însă, că va aduce mai multe locuri de parcare decât este necesar și asta cu jertfirea unor zone verzi din cartier.

DETALII DESPRE NEMULȚUMIRILE OAMENILOR: Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

Proiectanții de la K&K Studiou de Proiectare cei care au câștigat licitația pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal de regenerare cu parcare a zonei Primăverii – Aleea Peana au modificat proiectul inițial. Arhitectul Kulcsar Andras a explicat că, la solicitarea locuitorilor, s-a renunțat la ieșirea spre strada Primăverii în favoare unui acces în dublu sens de pe aleea Peana la viitorul parking care și el s-a micit de la 5 etaje la două etaje, plus o terasă verde gândită pe un demisol, în continuare corpului cu etaje. De asemenea, a spus arhitetcul, s-a încercat o intervenție minoră asupra vegetației și aleilor dintre blocuri și, într-o etapa a doua a PUZ-ulu s-a mai gândit o parcare micuță cu 50 de locuri spre strada Răvașului. Proiectantul a mai afirmat că, într-o altă etapă s-ar putea lua în calcul și un spațiu limitrof nefolosit al școlii din zonă pentru o viitoare parcare, dar și că în cazul PUZ-ului s-au configurat și foarte multe locuri de parcare la sol.

sursa: PUZ K&K Studiou de Proiectare

Potrivit noii propuneri au rezultat două parkinguri, unul cu 270 de locuri, respectiv unul cu 50 de locuri. În prima variantă a proiectului se propuneau 600 de locuri de parcare. Pe terenul studiat există 164 de garaje, potrivit proiectanților, din care 107 în zona parkingului mare. Toate garajele sunt propuse, etapizat spre a fi desființate, iar proprietarii vor primi locuri de parcare în viitorul parking.

În favoarea proiectului a intervenit arhitectul Adrian Iancu (proaspăt revenit în Comisia mare de urbanism după ce la o ședință precedentă a fost muștruluit de primarul Emil Boc și a plecat înainte ca respectiva ședință să se termine) care a subliniat că proiectanții nu știu să-și vândă marfa și că trebuie să spună că au făcut locuri de parcare la sol și pentru fiecare loc de parcare a propus plantarea unui copac ceea ce duce la creșterea calității spațiului urban.

Așa Kulcsar Andras a spus că la sol sunt propuse 255 de parcări la care se adaugă peste 100 de parcări existente la subsolul blocurilor. Numărul total de apartamente din zone este de peste 1000.

“Un lucru excepțional. Noi nu ne propunem să facem monștri în mijlocul cartierelor ci să dublăm numărul de parcări în zonele studiate. Este un câștig, mai ales că aducem și un plus de calitate pentru spațiul urban”, a ținut să sublinieze și primarul Emil Boc.

Profesorul de la UTCN Mihail Abrudean, administrator pe Peana 7, a ținut să salute modul în care s-a ținut cont de obiecțiile locatarilor, după ce s-a renunțat la breteaua de trafic cu strada Privăverii și s-au mutat locuri de parcare. El a cerut, însă, relocarea altor parcări din zona blocurilor R15, R14, R16 care au garaje la sol pe o zonă de la blocul D14 unde deja se parchează.

Un alt opozant al proiectului inițial al primăriei, avocatul Dan Stegăroiu, a intervenit și el în ședință și a reproșat primarului că proiectul încă are hibe și că propune locuri de parcare cu tăierea unor copaci vechi de 45 de ani din cartier. El a recomandat primarul Boc chiar să aibă un reprezentant de la mediu invitat în Comisia de Urbanism, mai ales că în cazul proiectului refăcut prin propunerile de amplasare a parcărilor la sol se vor tăia zeci de copaci și că parkingul și locurile de parcare propuse vor fi o sursă de noxe. “Pentru ce folosesc așa de multe parcări la sol dacă cei care au parcări în garaje vor avea prioritate în viitorul parking iar restul avem parcări la demisolul blocurilor? Nici nu îmi imaginez ce ar fi cu atâtea locuri de parcare la sol”, a mai completat Stegăroiu.

 

Un alt riveran, Doina Sasu, inginer constuctor, a subliniat că viitorul parking e prea aproape de blocuri și că o soluție era ca parcare să aibă cele două nivele gândite deasupra solului să treacă în subteran și doar un singur nivel suprateran să rămână și acesta să fie inierbat. Propunerea sa a fost și pe gustul altor riverani care au subliniat și ei că vor în cartier cât mai puține noxe și trafic în favoarea unor zone verzi cu locuri de joacă. Adică parking îngropat și la sol să fie terasă înierbată. Dar și că parkingul ar trebui să se depărteze de blocurile în care ei locuiesc, de școala cu 700 de copii, sau că n-ar trebui să genereze trafic tot în zona aglomerată de pe Peanu unde deja există trafic generat de școala din zonă.

Arhitectul Voicu Bozac, membru în comisia de urbanism, a reamintit că s-a cerut un studiu dendrologic privind vegetația care există în zona Peana-Primăverii despre care oamenii au spus deja că e o oază verde pe care o prețuiesc extrem de mult. Proiectanții au menționat că n-a fost posibilă realizarea studiului.

Kulcsar a mai spus că s-au prevăzut parcări la sol cu arbori pentru ca părinții care își lasă copiii la școală să le folosească. Ca să mai calmeze spiritele a intervenit și arhitectul Iancu care a recomandat oamenilor să meargă în cartierul Gherogheni și să studieze parkingul Băișoara ca să aibă un model asupra traficului care este generat de o astfel de parcare, unul foarte redus. Riveranii l-au contrazis și au spus că și ei au modelul parkigului deja amplsat la Minerva care generează trafic.

Viceprimarul Da Tarcea a spus și el că în prezent sunt parcate mașini peste tot care se vor scoate din zona blocurilor și că, în plus, vor fi și mai multe spații verzi, ceea ce va aduce doar câștiguri în cartier. Avocatul Stegăroiu i-a amintit că astfel de regenerări și reglementări ale unei zone n-ar trebui să se facă cu distrugerea locurilor verzi deja amenajate.

Arhitetctul Adrian Iancu a cerut proiectanților să detalieze propunerea ca aceasta să poată să se pună pe site-ul primăriei, să fie o consultare clară iar riveranii să vadă exact ce distanțe există și cum sunt influențați de proeict. Proiectanții i-au amintit că ei realizează un PUZ, nu un Plan Urbanistic de Detaliu. Apoi Boc a intervenit și el și a precizat că nu e cazul de niciun PUD și că discuțiile tehnice sunt treaba comisiei operative de urbansim. “AIci (în comisia mare – n.red.) discutăm principii”, a completat edilul.

Lămurit de specialișri de la Direcția de Urbansim că doar PUD-ul e cel care îi poate lămuri pe oameni asupra distanțelor și a modelul de amplasare al viitorului parking, primarul a revenit și a cerut proiectanților și un PUD, oferind ca termen data de 10 iunie pentru finalizarea lui. Boc a mai solicitat și studiul dendrologic, menționând că după 10 iunie va mai fi convocată o comisie de urbanism unde se va rediscuta proiectul parkingului de pe Primăverii nr.8 – Aleea Peana.

 

 

 

 

 

Parkingurile supraterane de cartier dorite de primărie și anunțate în cartierele orașului nu își mai găsesc susținere printre riverani. Primul proiect de regenerare urbană comandat de primărie pe 7 hectare în cartierul Mănăștur pentru a face loc unui parking de cartier cu cinci etaje și peste 400 de locuri de parcare pe strada Primăverii nr. 8 a fost contestat de riverani la ședința Comisiei de Urbanism din 18 aprilie. Oamenii s-au plâns că noua parcare le ia soarele, că va distruge spațiile verzi, că va crea trafic suplimentar sau că le va pune în pericol copiii care merg la școala de cartier din vecinătate.

Membrii comisiei n-au fost nici ei încântați de dorința de a se planta în cartier parking-uri masive și au cerut proiectanților care lucrează pentru primărie să studieze amplasarea de parkinguri mult mai mici, semi îngropate, cu terase verzi sau pentru utilitate publică, dispersate pe un areal mai mare. Primarul a promis oamenilor că administrația locală dorește să facă doar lucruri bune pentru riverani și a cerut proiectanților să facă simulări și pentru această variantă pe care să le aducă din nou la urbanism.

De asemenea, tot la ședința de urbanism s-a mai discutat și un alt proiect al primăriei de regenerare a unei zone de 8 hectare situată tot în cartierul Mănăștur, între Mogoșoaia și Almașului, tot pentru a face loc unei parcări supraterane cu subsol, parter și trei etaje și peste 300 de locuri de parcare a avut aceeași soartă. Membrii comisiei de urbanism au propus aceeași variantă – parcări mai mici și mai multe și nu o construcție masivă pe o parcelă centrală.

 

Proiectele de parcări supraterane noi anunțate de primăriei în cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni pe terenuri libere de sarcini situate între blocurile de locuințe sunt contestate de riverani. Încă de la dezbaterile proiectului de buget al orașului pe 2017 inițiate de primărie în cartierul Mănăștur, riveranii au semnalat primarului Emil Boc că planurile de edificare a unor parkinguri supraterane sunt foarte proaste pentru că vor scădea calitatea vieții oamenilor și le va lua soarele și puținul spațiu liber dintre blocuri. Boc le-a promis atunci oamenilor că niciun proiect nu se va aviza fără să respecte norme în vigoare și fără ca aceștia să fie consultați.

La a doua ședință de urbanism în noua formulă au apărut și primele Planuri Urbanistice Zonele (PUZ) de refenerare urbană comandate de primărie în cartierul Mănăștur pentru a face loc unor două astfel de parkinguri pe strada Primăverii nr. 8 și pe strada Mogoșoaia.

În primul caz, proiectanții au studiat o zonă de 7 hectare între Primăverii și Peana, într-un areal cu blocuri de patru și zece etaje și o școală de cartier și au propus, în curtea blocului potcoavă de pe Primăverii nr. 8 un parking cu cinci etaje și 442 de locuri de parcare, plus alte două parcări mai mici într-o a doua etapă a proiectului. În această zonă necesarul de locuri de parcare este de 1000 iar propunerile formulate ar aduce în circa 709 locuri de parcare (în parkingul mare și în cele două mici) plus desființarea a 164 de garaje.

În al doilea caz, proiectanții contractați de primăriei au studiat o zonă de 8 hectare în zona străzilor Almașului, Mogoșoaia și E. Cioran și au propus o parcare cu trei etaje și 350 de locuri de parcare.  În zonă există 105 garaje și 57 de parcări la sol și un număr de peste 300 de apartamente.

Riveranii din Mănășurt au venit la urbanism să se opună planurilor primăriei. Cei mai vocali au fost cei din zona Primăverii-Aleea Peana. Oamenii nu au cotestat faptul că administrația locală dorește să rezolve problema parcărilor din cartiere ci doar că plantează aceste noi parkinguri lângă blocul în care ei locuiesc. Dacă s-ar face mai sus sau mai jos ar fi în regulă. Și dacă traficul nu ar trece pe la blocul în care locuiesc, la fel, n-ar fi nicio problemă. Ba chiar, riveranii din blocul direct afectat de parkingul de pe Primăverii nr. 8 au spus că sunt de acord cu desființarea garajelor cu condiția să nu se edifice parcarea cu cinci etaje care le va lua soarele și le va aduce doar probleme în zonă.

La respectivul punct au luat cuvântul și doi profesori universitari din Cluj care locuiesc în zonă – avocatul Dan Stegăroiu și profesorul de la UTCN Mihail Abrudean. Primul a cerut modificarea acceselor auto ale proiectului de parking în așa fel încât blocul în care locuiește să nu fie afectat, nici spațiile verzi din zonă. Mai ales că zona (blocurile și aleile) a fost reabilitată de primărie acum un an și jumătate și că este un mic paradis, motiv pentru care locuițele ar trebui să aibă prioritate. Stegăroiu a mai spus că primăria ar trebui să aducă în zonă o altă soluție de parcare care să nu încarce cu trafic zona și să oblige oamenii să fie pradă noxelor și poluării.

Cel de al doilea profesor universitar, care locuiește pe Aleea Peana de peste 40 de ani, a semnalat că circulațiile cu bucle propuse nu respectă normativele dar și că propunerile vor duce la distrugerea unei zone verzi din cartier. Abrudean a mai propus mutarea unei parcări de 32 de locui situată la sol într-o altă zonă periferică, dar și renunțarea la respectivele bucle de circulație propuse pentru accesul la noua parcare.

Alți riverani au atras atenția că parcarea e prea aproape de școala de cartier din zonă, că pune în pericol copiii. “Până acum primăria a făcut bine pentru Cluj, dar acum face un lucru rău. Ne puneți un parking în curtea blocului ca să fim ca la închisoare. Noi am făcut o adunarea asociației de pe Primăverii nr. 8 și nimeni nu e de acord să se construiască parkingul. Și așa blocul nostru e un mamut. Primăria ar trebui să ne rezolve alte probleme, cu punctul de gunoi, cu inundațiile din subsol”, a spus un alt președinte de asociație de locatari din zona afectată.

Arhitectul Szabolcs Guttman de la biroul care s-a ocupat de proiect a încercat să contracareze obiecțiile oamenilor și s-a arătat pregătit să mai analizeze chestiunile legate de accese. Chiar primarul Emil Boc a menționat că primăria va opta pentru o soluție care “să unească nu să dezbine”.

Arhitecții din comisie s-au arătat și ei sceptici față de PUZ-ul de regenerare. Arhitectul Romulus Zamfir a vorbit despre modelul german prin care spațiile verzi au avut prioritate în locul parcărilor dintre blocuri și potrivit căruia s-au edificat doar parcări în subteran, cu crearea de locuri publice verzi la suprafață. Arhitetcul Mihai Racu a semnalat că e contrar practicilor să pui drumuri peste vegetație și că practica în cartier ar trebui să fie reținerea mașinilor pe contur și blocarea posibilităților de trafic suplimentar. “Cea mai eficientă rezolvare ar trebui să fie cu parcări mai mici, semi îngropate în locul unei clădiri foarte mari și acestea să fie împrăștiate în toată zona”, a spus Racu. Arhitectul Voicu Bozac a cerut un studiu dendrologic care să spună câți copaci sunt în zonă și a susținut propunerea cu parcări mici, semi îngropate cu ultimul nivel destinat comunității (grădină, terasă, teren de sport, etc). Norbert Petrovici a încurajat și el distribuirea noilor locuri de parcare în întreg perimetru în așa fel încât toți locuitorii să le poate asimila ca ale lor. Arhitectul Marcel Crișan a fost și el pentru parcări mai mici cu acoperișuri grădini care să servească ca spații comunitare.

În final, primarul Emil Boc a cerut proiectanților să ilustreze propunerile cu un singur parking și cu parcări mai mici semi îngropate. Termenul asumat a fost de circa trei săptămâni în care proiectanții s-au angajat să vină cu respectivele propuneri ca mai apoi să fie din nou prezentate oamenilor.

În cazul parkingului de pe Mogoșoaia, ca să preîntâmpine eventuale obiecții, membrii comisiei au făcut aceleași recomandări: parcări mai mici și mai multe. La respectivul punct s-a opus doar un singur președinte de asociație care a aflat de respectivul plan al primăriei.

Primarul Boc a mai spus că politica primăriei a fost să opteze pentru soluții pe verticală care să rezolve rapid o problemă. “Încurajez și susțin alternativele de parcare, cu două sau mai puține niveluri, care să fie funcționale și care măresc calitatea spațiului urban și mulțumesc și cetățenii”, a mai spus primarul.

Cinci noi parkinguri pentru Cluj în cartiere

 

 

Circa 2371 de locuri de parcare există disonibile în parkingurile deja construite de primărie în centru și în cartierele orașului. Potrivit unei statistici prezentate consilierilor locali, administrația locală are în studiu în faza de proiectare parcări supraterane care ar urma să aducă clujenilor mai multe locuri de parcare decât cele existente, mai precis peste 2700. Îm plus, primarul a anunțat că va construi parkinguri de două nivele pe structură ușoară în cartiere. Opoziția din Consiliul Local a apreciat planul primăriei ca unul frumos, însă necredibil din moment ce nu are termene de începere și finalizare sau estimări de costuri.

Soluțiile privind îmbunătățirea circulației din oraș, prin care și cele privind construirea de parkinguri, au mai fost prezentate de primar la dezbaterea din 24 noiembrie cerută de Consiliul Civic Local. Detalii AICI:

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

La ședința ordinară a Consiliul Local din 28 noiembrie, Emil Boc a mai prezentat o dată materialul consilierilor locali. Planul privind decongestionarea traficului din oraș implică realizarea centurii de sud a orașului (care ține de autoritățile guvernamentale), dar și a unor pasaje, a unor poduri sau a unor intervenții de lărgire și de reorganizare a circulației pe mai multe străzi din oraș. Plus continuarea proiectului de benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun pe axa este-vest.

Acestor proiecte li se adaugă și proiectele de creare de noi locuri de parcare în centrul orașului dar și în cartiere.

Mai jos, planul primăriei la capitolul parcări supraterane.

parkinguri
sursa: primariaclujnapoca.ro

Adică, totalizând locurile de parcare, primăria are în plan să creeze mai multe locuri de parcare decât cele edificate din 2004, încoace în parcări supraterane. În statistică au fost incluse și parkingurile private din oraș, dar și viitoare parcare cu peste 300 de locuri care urmează să se amenajeze, tot în regim privat, pe strada Avram Iancu.

statistica-parcari
sursa: primariaclujnapoca.ro

 

Primarul Emil Boc a mai spus că, în completarea parkingurilo,r primăria vrea să edifice și parcări cu două etaje, pe structură ușoară, în locul garajelor din cartiere. Boc a menționat că, săptămânal, are o oră de discuții pe proiectele parkingurilor din oraș pentru a stabili următorii pași de urmat, având în vedere că  acestea presupun foarte multe etape, de la cele cadastrale, la cele de documentații, de licitații, etc, etape care sunt extrem de complicate. Primarul a mai ținut să spună că din 2017 primăria va avea toleranță 0 pentru cei care parchează nelegal în arealul de 10 minute distanță față de parcările de la Sala Polivalentă și stadionul Cluj Arena, parcări aflate foarte aproape de centru, dar nefecventate de șoferi (ocupate la 30-40%).

În prezent, singurul parking pe care primăria îl are în lucru este cel de pe Negoiu (cu 376 de locuri de parcare), obiectiv pe care se chinuiește să-l termine de mulți ani și unde există întârzieri generate de dificultățile financiare ale constructorului. Un alt parking care n-a intrat deocamdată în șantier este parkingul Hasdeu despre care oficialul primăriei spune că a fost constestat, însă primăria a câștigat și poate continua adjudecarea contractului de execuție a parcării cu peste 300 de locuri.

Liderul consilierul PSD, Dan Morar, a criticat proiectul primarului apreciind că el este unul frumos, însă nerealist pentru că nu are termene nici estimări de costuri și că ar pica testul dacă ar fi prezentat oricărui manager de instituție din Cluj. Consilierul a mai spus că în ultimii 5 ani nu s-a pornit niciun proiect de parking nou, nici măcare cele pe structură ușoară din cartiere care urmează să înlocuilască garajele. “Ar fi fosr mai realist, nu să ne prezentați 100 de proiecte frumoase, ci doar 5 cu termene și buget”, a completat Morar.

Primarul Emil Boc a vrut să arate că, de fapt, este “smecherit” politic și, din acest considerent, nu avansează termene pentru proiecte. “Sunteți om politic și vreți să smulgeți de la mine termene ca apoi să spuneți că nu le-am respectat”, a adăugat Boc.

În schimb, președintele de ședință, Florin Stamatian (PNL) a ținut să fie sarcastic și a răspuns că, în 4 ani, cu insistențele colegului de la PSD, va ieși totul bine. Stamatian chiar l-a invitat pe Morar la viitorul cabinet parlamentar pentur a face echipă ca proiectele prezentate să se realizeze. Aceasta după ce primarul Emil Boc s-a arătat încântat că de la masa din Consiliul Local va avea trei deputați care se vor bate pentru oraș în Parlament.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Parcarea cu barieră din Piața Cipariu amenajată de primărie printr-un parteneriat cu greco-catolicii ar putea fi înlocuită cu un parking subteran.

Primăria a scos la licitație un studiu de prefezabilitate în acest sens. Oficialii primăriei au explicat că este vorba despre singura soluție, din perspectiva unui teren liber de sarcini, pe care o au pentru un parking public în zona centrală a orașului. Varianta amenajării unui parking subteran în Piața Cipariu va fi posibilă doar dacă studiile geo vor reliefa că această parcare nu va afecta stuctura de rezistență a Catedralei Greco-Catolice care se edifică în zonă. Și dacă va fi rentabil din punct de vedere al numărului de locuri de parcare create, raportat la investiția necesară amenajării.

În prezent parcarea cu barieră amenajată de primărie în Piața Cipariu are circa 100 de locuri.

Recent, primarul Emil Boc spunea că, în afară de varianta parkingului public din zona Cipariu, în centrul orașului vor mai fi create câteva sute de locuri de parcare, după ce investiția celor de la Biblioteca Central Universitară (parcare cu 200 de locuri) și viitorul parking privat suprateran din zona cimitirului de pe strada Avram Iancu se vor materializa.

Administrația locală a mai încercat să edifice un parking subteran (cu lift) în zona Casei Învățătorului, cu peste 270 de locuri de parcare, însă, potrivit oficialilor primăriei, negocierile cu proprietarul clădirii, Sindicatul Liber din Învățământul Clujean, nu au condus la niciun rezultat, acesta refuzând să ofere accesul la o bucată din teren indispensabilă realizării respectivei parcări.

sursa foto: anti-garaje Facebook

Peste 470 de garaje (mai precis, 367 de garaje si 81 de locuri de parcare existente) din cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni vor dispărea treptat, în următorii ani, după ce primăria se va apuca că construiască parcări de cartier – 5 la număr – pe amplasamentul acestora. Până acum, administrația a mai demolat alte peste 200 de garaje aflate tot pe amplasamentul parcărilor supraterane pe care deja le-a edificat în cartiere. Alte 60 vor mai dispărea de pe amplasamentul viitoarei parcări Primăverii-Aleea Gârbău.

La ședința ordinară a Consiliului Local de miercuri, oficialii primăriei au anunțat că 471 de garaje (adică, de fapt, 367 de garaje si 81 de locuri de parcare existente) vor dispărea din cartierele Mărăști, Mănăștur și Gheorgheni pe măsură de administrația locală va pune în operă proiectele unor parcări supraterane pe străzile Azuga, Trotușului, Primăverii, Băița sau Mogoșoaia, pe cinci amplasamente pentru care a reușit să rezolve probleme juridice legate de terenuri.

AICI DETALII:

Cinci noi parkinguri pentru Cluj în cartiere

În locul celor aproape 400 de garaje vor fi amenajare, potrivit estimărilor primăriei (cifrele reale vor veni în momentul finalizării studiilor urbanistice și proiectelor), circa 1500-2000 de locuri de parcare.

Construcția de parkinguri de cartier merge mână în mână cu un alt plan măreț al primăriei, de a demola garajele din oraș. Oficialii instituției au anunțat că grajele de cartier vor fi demolate treptat, pe măsură ce primăria va găsi amplasamente compacte ocupate de acestea unde va construi parkinguri.

Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Ca să nu învrăjbească clujenii, mai ales că în oraș există peste 10.000 de garaje, din care primăria mai și încasează venituri consistente la bugetul local.

Totuși, anul acesta, odată cu FaceBOC, primarul a sfătuit oamenii din oraș să nu investească în garaje pentru că, treptat, primăria le va demola.

Administrația locală a mai demolat peste 200 de garaje de cartier de pe amplasamnetul parkingurilor pe care deja le-a construit. Peste 100 de garaje (60 legale) s-au demolat în Gherogheni pentru a face loc parkingului Băișoara (317 locuri parcare), alte peste 90 (plus 38 de parcări ilegale) s-au demolat în cartierul Mărăști pentru parkingul Fabricii (310 locuri) sau alte 26 în Mănăștur pentru parkingul Mehedinți (126 locuri). Încă 60 de garaje urmează să se demoleze tot în Mănăștur, aceastea fiind pe amplasamentul viitorului parking cu 410 locuri pe care primăria vrea să-l edifice pe strada Primăverii-Aleea Gârbău.

Noua politică a primăriei: garajele din Cluj se vor demola când vor exista amplasamente libere de sarcini unde să se facă parkinguri

FaceBOC. Despre piața garajelor de cartier. Primarul: “Eu nu aș face o investiție pe termen mediu sau lung într-un garaj în oraș”

 

 

Consilierii locali vor dezbate la ultima ședință din mandatul 2012-2016 un proiect de hotărâre privind un nou proiect în cartierul Mănăștur, o parcare supraterană de pe strada Primăverii nr. 20 – Aleea Gârbău nr. 7, anunțată de primărie încă din 2014. Potrivit planului urbanistic, parcare umează să aibă două niveluri de subsol, parter și cinci etaje.

Despre terenul pe care urmează să fie construit acest parking suprateran, oficialii primăriei spunea că e parțial revendicat, dar că primăria urmează să înceapă studierea unei parcele de 2000 de mp care are o situație juridică curată și pe care să fie amplasată noua parcare.

În 2014, primăria a contractat prin licitație serviciile Bodo Invest Iași pentru proiectarea obiectivului. Planul Urbanistic de Detaliu a primit avizul Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism în seprembrie 2014. Prin documentația de urbanism supusă acum spre aprobare Consiliul Local se stabilesc distanțele față de vecinătăți, indicatorii urbanistici și curculațiile spre viitorul parking propus cu două nivele de subsol, parter și cinci etaje. În documentația nu se precizează câte locuri de parcare se vor crea în viitorul parking.

Dorința primăriei era ca acesta să aibă 400 de locuri de parcare, deci comparabil cu parkingul Primăverii deja construit de administrația locală în cartierul Mănăștur.

Amplasamentul din zona străzii Primăverii este situat între blocuri şi este ocupat de 10-15 garaje. Practica administraţiei locale este ca toţi cei care deţin garaje să primească abonamente cu prioritate în noul parking de cartier.

Pe strada Primăverii, administraţia locală a dat în funcţiune un parking de cartier suprateran cu peste 460 de locuri de parcare. Tot în Mănăştur a fost realizat un parking de peste 120 de locuri de parcare în zona Mehedinţi şi se află în lucru un nou obiectiv în zona Negoiu.

Administrația și-a asumat să nu renunțe la eliberarea de abonamente nenominale de parcare în centrul orașului până când nu face cel puțin trei parkinguri. În raportul final al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD Cluj-Napoca, cel care trebuie să aducă binele și banii pentru transportul și traficul din oraș în intervalul 2016-2030) administrația și-a asumat că face trei parkinguri cu 1400 de locuri în centrul Clujului. Toate cele trei sunt proiecte deja împotmolite ale primăriei clujene.

Unde sunt preconizate parcările:

1.Parkingul subteran din Mihai Viteazu, proiect controversat, atribuit (cu concesiune de teren firmei Cogedir), anulat, apoi reluat după ce firma a câștigat acest drept în instanță (cu condiția primariei ca aceștia să renunțe de daunele de câteva milioane bune de euro pentru care mai au un proces). Ultima variantă a primarului privind această parcare era că administrația poartă negocieri cu firma pentru ca parkingul să se realizeze. Aceasta în vara, apoi în toamna anului trecut.

În PMUD CLuj-Napoca, parcarea din Mihai Viteazul apare cu 700 de locuri și este estimată la peste 35 de milioane de euro. Deci un cost de amenajare per loc de parcare de aproape 43.000 de euro.

2. Parking subteran Piața Avram Iancu, estimat la 300 de locuri de parcare și o investiție de 15 milioane de euro. Acest parking e respins de Mitropolia Clujului, având în vedere amplasarea Catedralei ortodoxe în această piață, iar primăria n-a reușit să ajungă la un acord cu înalții ierarhi. Tot în zonă s-a mai vehiculat un proiect de parcare subteran, ba s-a mai adus la primărie o firmă care voia să construiască această parcare undeva în zona Cadei Învățătorului (clădirea roșie, vizavi de parcul Ștefan Cel Mare și teatru). Cu Sindicatul Liber din învățământ, cei care dețin imobilul, primarul Emil Boc spunea că a intrat în negocieri, tot anul trecut, însă nici de acest proiect nu s-a mai auzit nimic.

3. Parcare supraterană strada Avram Iancu, cu circa 400 de locuri și 10 milioane de euro investiție. Și acest proiect avea nevoie de un teren privat despre care primarul Emil Boc declara că e mult prea scump pentru a fi cumpărat de primărie.

Cei 60 de milioane de euro necesari amenajării celor trei parcări – presupunând că există terenuri și că se pot chiar amenaja-urmează să fie găsiți din fonduri europene, guvernamentale sau locale, însă experții PMUD Cluj-Napoca recomandă ca să fie asigurați prin parteneriate publice-private.

 

 

S-a discutat la începutul anului de o soluție care să degreveze centrului istoric al orașului de mașini – definirea unei zone 0 unde să nu se mai elibereze în Cluj-Napoca abonamente de parcare nenominale ci doar cele pentru riverani și instituții publice. La ședința ordinară a Consiliului Local din luna decembrie, viceprimarul Anna Horvath și-a asumat propunerea ca amendament la proiectului prin care s-au decis taxele locale pe 2016, inclusiv cele ale serviciului de parcări. Amendamentul a stârnit controverse printre consilieri, ba chiar și primarul a dat înapoi cu susținerea sa, deși soluția a fost agreată de urbaniști și funcționează cu brio și în alte orașe din țară, să nu mai vorbim în orașele europene. Așa că, la vot, amendamentul a picat, iar propunerea a rămas în aer, chiar dacă mulți dintre cei care au votat împotriva au recunoscut că este o măsură normală.

Cum facem rost de parcări în centru. Varinta asumată de primar pentru anul electoral 2016

Propunerea-amendament făcută de Anna Horvath viza definirea unei perimetru de 30 de străzi din centrul istoric al orașului unde primăria să nu mai elibereze, începând cu 2016, abonamente nenominale de parcare pentru persone fizice și juridice. „Pe aceste 30 de străzi definite ca zona 0, artere foarte aglomerate din centrul istoric al orașului ar urma să se elibereze abonamente doar pentru riverani și instituții publice. Iar abonemente nenominale să nu mai fie elibeate în această zonă 0, ci în perimetrul imediat apropiat. Undeva am afecta 1000 de locuri de parcare. Ar fi efecte imediate, spunem noi și spun și urbanisștii – toate persoanele care parchează o perioadă îndelungată ar putea să parcheze în continuare pe baza unei plăți pe oră și să folosească aceste locuri de parcare. Trebuie să avem curajul să facem această modificare și să putem să testăm în 2016 efectele măsurii, care nu rezolvă problema, dar e cu beneficii imediate și ajută traficul din centrul orașului și așa sugrumat de mașini”, a explicat Anna Horvath. Aceasta a menționat că toate orașele din țară au făcut acest pas și că, în plus, măsura încurajează clujenii să utilizeze ca alternativă transportul în comun în care primăria a investit sume considerabile în ultimii ani. „O parcare oferă 300 de locuri de parcare, noi avem 5000 de mașini care vin în centru, cel puțin. Dacă facem, să zicem în următorii doi ani două parkinguri în centru, tot n-am rezolva nimic”, a mai spus viceprimarul Horvath. Alți consilieri UDMR a cerut chiar aprobarea amendamentului și aplicarea sa, măcar sa măcar câteva luni pentru a se testa dacă e o măsură bună sau nu și aduce beneficii traficului.

Fost primar: să impunem măsura când facem parkinguri în centru

Acum angajat în mediul privat, fostul primar Radu Moisin, consilier local a ținut să menționeze că sunt afectate, de fapt, 1200 de parcări de măsura propusă. „Mulți oameni vin din necesitate, nu vin din centru în centru, vin din cartiere îndepărtate. În plus, sunt și oameni cu venituti mici care lucrează în centru, de exemplu profesorii, care trebuie să stea tot programul de muncă și nu-și permit să achite parcare la taxă orară. E o inițiativă lăudabilă, însă aplicabilă doar atunci când vom oferi alternative pentru cetățeni, adică parkinguri în zona centrală. Cel puțin două, în zona Avram Iancu – Ștefan cel Mare și strada Universității – Avram Iancu. Am fost și eu în marile capitale, Budapesta și Viena și pot spune că este adevărat că ei sunt stricți cu parcările în centru, însă acolo există parkinguri”, a spubliniat Moisin. Colegi din grupul PNL au continuat să aducă tot felul de alte argumente care să zgâlțâie propunerea. Florin Gliga a spus chiar că mediul economic este cel care aduce plus valoare și că amendamentul ar fi împotriva acestuia. Constantin Tomoș a plusat și a cerut un studiu, date clare dacă întradevăr o măsura funcționează, chiar dacă cei din UDMR au spus inițial că ar trebui întâi luată pentru a se putea testa efectele sale bune, mai ales că specialișrii în urbanism au cerut de câțiva ani încoace o astfel de măsură.

Propunerea a dezbinat grupul PSD

Liderul grupului PSD, Claudia Anastase a fost revoltată că o astfel de propunere care afectează 1200 de mașini, deci 1200 de oameni (numărul de abonamente nenominale eliberate de primărie în zona centrală) nu a fost supusă dezbaterii publice. Așa că a precizat că nu va susține propunerea-amendament. Colegul său, Gabriel Oniga cel care a cerut, în fiecare an de mandat în CL, edilului Emil Boc să implementeze o soluție integrată la capitolul parcări – cu parkinguri la intrările în oraș, parkinguri pe structură metalică în cartiere și tarife mai mari de parcare în zona 0 a orașului – a ținut să spună că, deși e un pas foarte-forte mic și chiar fiind în dezacord cu proprii colegi, va susține amendamentul-propunere menit să degreveze traficul din zona centrală a orașului. „În orice oraș civilizat ai o perioadă limitată în care poți parca în centrul orașului, iar acesta este conceptul urban din orașele europene prin care se încurajează utilizarea transportului în comun”, a argumentat Oniga.

Dialogul surzilor pentru degrevarea traficului din oraș

Actual primar: E bună, dar s-o adoptăm imediat, am fi la limita abuzului

Primarul Emil Boc a ținut să laude consecvența viceprimarului Anna Horvath care anunțase deja pe parcursul anului că va veni cu o propunere pentru reguli noi de parcare în zona 0 a orașului. Ba chiar a și spus că apreciază că Horvath și-a asumat în fața plenului amendamentul-propunere și că și el a fost inițial caprivat de inițiativă. „Am crezut că sunt câteva străzi pilot, dar când am aflat că este vorba despre 30 de străzi și de 1200 de parcări, am avut deja o reținere cu privire la predictibilitatea unei astfel de măsuri. Dacă am adopta-o imediat, am fi un for care ia o decizie la limita abuzului. Nu suntem încă pregătiți procedural pentru că nu știm dacă va funcționa sau nu peste 6 luni”, a adăugat primarul.

Cu taberele trasate, inițial consilierii locali au vrut să amâne amendamentul și să facă o dezbatere publică pentru a testa părerea clujenilor și specialiștilor cu privire la inițiativa cu zona 0 și fără abonamente nenominale de parcare. Apoi s-au trezit că amendamentul face parte din proiectul privind taxele și impozitele locale care trebuie aprobat înainte de finalul anului pentru a se putea aplica în 2016. Și așa, a fost supus la vot și…nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi adoptat.

Revelația

„Știți de ce a picat propunerea? Pentru că ați spus, inainte să enunțați propunere și să cereți votul plenului că nu știți dacă este aceasta este cea mai bună. Dacă spuneați că este cea mai bună, atunci toată lumea vota. Că în Consiliul Local nu se votează politc, votul nu e prestabilit, fiecare votează în plen după cum consideră. Eu am votat, dar restul…”, a sinstetizat eșecul propunerii UDMR, prospăt-președinte de ședință, consilierul PNL Dan Tarcea, în pauza din timpul ședinței Consiliul Local din 16 decembrie, când s-a propus să nu se mai elibereze abonamente de parcare nenominale pe 30 de străzi din centrul orașului.

„Fiți serioși. Despre această măsură s-a discutat încă de la începul anului. A fost doar o chestiune de asumare. Ți-o asumi sau nu. E o măsură normală pentru centrul orașelor, cerută de specialiștii urbaniști și la Cluj de doi ani încoace, luată și de alte orașe, funcțională în alte capitale europene. Eu nu-s politician, pot să-mi asum”, a concluzionat viceprimarul Anna Horvath.