Top News

by -
0 2796

Rareș și Alexandra s-au cunoscut acum 2 ani de zile.

El e suporter, e “ultras” sau “huligan”, “vagabont”, în concepția populară. Ea, o tânără obișnuită, plină de energie, care adoră călătoriile.

El cu fotbalul, ea cu orice altceva. El călătorește în deplasările Universității Cluj, ea s-ar duce la mare.

Se cunosc, se plac, se îndrăgostesc. Rareș o ia pe stadion la “U” la meciuri. Echipa schimbă eșaloanele, falimentează, o ia de la capăt. Galeria e acolo în fiecare moment, Rareș nu lipsește de la nici un meci și o duce și pe Alexandra. De ce se strâng atâția să susțină o echipă de fotbal?, se întreabă.  Merge la un meci, merge la al doilea, iar apoi nu mai poate lipsi.

Relația lor evoluează împreună cu echipa.  Are urcușuri, are coborâșuri și tot ce se întâmplă se întâmplă cu un scop.

Joi, pe 22 iunie, oamenii de pe stadion îi oferă cel mai neașteptat cadou. Pe Someșul nesperat de limpede se așază, de nicăieri, un banner uriaș. “Vrei să fii soția mea?”.  Complicii din galeria Universității îl ridică precum o fac în Peluză. E surpriza lui Rareș. Spune “DA” pe loc și se-apucă de plâns.

“Inelul l-am luat în decembrie, dar nu știam ce moment să aleg, cum s-o cer, m-am tot gândit. Ei îi place foarte mult atmosfera de pe stadion, fotbalul mai puțin și am zis că asta trebuie să fac. M-am gândit la mai multe locuri, mă gândeam și la Chios, dar am zis să nu le fac probleme băieților cu torțele. Apoi am zis că e locul potrivit, nu deranjăm pe nimeni, e totul în regulă. Am rugat o prietenă comună să ne cheme să ne plimbăm pe Someș, ca-și scoate câinele. Nu se aștepta la așa ceva, a ieșit totul perfect, un moment unic.”

E fotbalul un simplu sport?

 

 

by -
1 1947

Formația lui Petrescu continuă campania de achiziții impresionantă și l-a ofertat pe unul dintre cei mai buni jucători care au trecut prin România în ultimii ani.

Este vorba de Juan Emanuel Culio, mijlocașul care-a făcut istorie în Gruia în Champions League. Eroul de la Roma, cu o dublă de senzație într-o victorie neașteptată (2-1 pe Olimpico), e dorit de CFR, clujenii propunându-o un contract. Culio e liber după ce a evoluat ultima dată la Mallorca, în Spania și e tentat să accepte oferta clubului care l-a lansat în Europa.

Descoperit din întîmplare, în timp ce juca fotbal pe maidanul de la marginea oraşului său natal, Mercedes, Juan Emmanuel Culio a debutat în fotbalul profesionist la 19 ani, la CS y Deportivo Flandria, în liga a III-a argentiniană. Muncea deja de şase ani în construcţii, ca “peon” (muncitor necalificat), continuînd să meargă pe şantiere şi în primul său an ca fotbalist profesionist! Poreclit încă de la început “El Zurdo” (Stîngaciul), Culio a avut o ascensiune fulminantă, comparativă cu cea a echipei în tricoul căreia avea să cucerească Roma.

În 2002, atît Culio, cît şi CFR-ul erau în Liga a III-a, iar în 2004, atît mijlocaşul cît şi feroviarii ajungeau în Liga I. “Deşi munceam pe şantier, îmi doream enorm să ajung fotbalist. La 19 ani, însă, nimic nu se întrezărea, aşa că mă şi resemnasem la gândul că nu mi-e dat să joc mai departe de maidan”. Cum ajungi de la mistrie la vedeta primei etape a Ligii Campionilor explica însuşi “Împăratul de pe «Olimpico»”într-un interviu acordat Gazetei Spoturilor.

“Eram într-o zi, ca de fiecare dată după program, pe terenul de joc, pe maidanul de la marginea oraşului. A venit un om la mine, nici nu mai ştiu cum se numeşte acum, care m-a întrebat: «Vrei să joci în echipa mea?». Am zis da şi a doua zi eram la antrenamente la Flandria. Asta era în 2002. Am continuat însă să muncesc, pentru încă aproximativ un an, pe mai departe, pe şantier. Era visul meu să ajung fotbalist. Am încercat mai întîi, la 15 ani, la grupele de copii ale lui Argentinos Junior, dar oraşul meu, Mercedes, era la 100 de km de capitală. Timp de trei luni m-a ajutat bunica mea cu bani, ea făcînd broderii pe care le vindea. Apoi s-a îmbolnăvit, nu a mai putut munci, iar eu am fost nevoit să abandonez fotbalul.”

60 de euro pe lună câștiga Culio din construcții

Pe 16 septembrie 2008, CFR Cluj cu Juan Culio aflat la meciul vieții, reușea să se impună în Cetatea Eternă cu 2-1 în grupele Ligii Campionilor.
Ulterior, Culio avea să ajungă la Galatasaray,  Oruspor, Mersin, Deportivo la Coruna, Al Wasl, Las Palmas, Zaragoza și Mallora.

La 33 de ani, argentinianul e așteptat din nou la CFR.

sursa foto: Viorel Nistor Facebook

Recent, aministrația locală a anunțat că a identificat o platformă de 3500 de metri pătrați ocupată cu peste 100 de garaje a fost identificată în cartierul Gheorgheni ca liberă de sarcini de administrația locală și urmează să fie supusă reconversiei. Adică garajele vor fi demolate și în locul lor va fi edificat un parking modular.

Acesta este un model pe care Primăria Cluj vrea să îl aplice și în alte zone din oraș și prin care își propune să dea tonul demolării garajelor de cartier.

La ședința Consiliului Local din 22 iunie, Consilierii Locali au girat pentru alocarea a 200.000 de lei pentru inițierea demersurilor – studii urbanistice și de fezabilitate – pentru proiectul parcării modulare de pe strada Liviu Rebreanu care ar urma să înlocuiască garajele din cartierul Gheorgheni. Urmează lansarea achizițiilor respectivelor servicii, după care se vor face licitația de proiectare-execuție.

Primăria a anunțat că intenționează să demoleje garajele din oraș însă că o a face treptat, pe măsură ce va identifica insule mai mari ocupate de acestea care să se preteze pentru proiecte de parcări supraterane sau parkinguri pe structură ușoară cum au propus în mandatul trecut consilierii PSD. Câteva sute de garaje au fost deja demolate și înlocuite cu parkinguri supraterane. Alte sute urmează să fie puse la pământ, pe măsură ce vor începe proiectele de parcări deja anunțate de municipalitate. Mai nou, riveranii au cerut parkinguri subterane cu locuride joacă la suprafață în loc de clasicele “blocuri pentru mașini” edificate deja în cartierele Mănăștur, Mărăști sau Gheorgheni.

 

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Societatea civilă clujenaă face de ani buni presing la adresa Primăriei să pună la pământ garajele de cartier și să civilizeze orașului, invocând faptul că multe dintre garaje sunt folosite ca depozite pentru murături sau diverse materiale, nicidecum pentru parcarea mașinilor.

CITEȘTE ȘI:

Marea demolare. S-a găsit prima “insulă” cu garaje căreia Primăria i-a pus gând rău pentru a civiliza Clujul

 

Agenților economici din Cluj care desfășoară activități de comerț și servicii de piață, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Guvern nr.99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață au posibilitatea de a solicita emiterea în format electronic, online, prin intermediul platformei edirect.e-guvernare.ro, a acordurilor de funcționare.

Primarul Emil Boc a lansat oficial sistemul și a explicat cum se pot face respectivele solicitări de emitere a acordurilor de funcționare on-line. Potrivit oficialului, procedura adusă de Primărie în premieră în România ar scruta de la 70 de zile la 20-25 de zile timpul de eliberare a respectivelor acorduri. Taxele pentru emiterea acordul de funcționare se pot achita online pe site-ul Primăriei, la secțiunea Plăți online.

Noua procedură introdusă vine, după cum a spus primarului, ca o formă de respect pentru timpul și banii cetățenilor, În plus, se înscrie în planurile Primăriei de a ușura viața oamenilor uzând de tehnnologie. Procedură se adresează celor aproximativ 9.600 de agenți economici înregistrați la nivelul municipiului Cluj-Napoca și a fost creată pentru a scurta timpii de emitere a respectivelor acroduri de funcționare.

Anual, primăria primește circa 1500 – 2000 de cereri pe an pentru eliberarea de astfel de acorduri de funcționare (orarul de funcționare plus specificarea obiectului de activitate).

 

Cum funcționează sistemul: 

A. Se accesează platforma https://edirect.e-guvernare.ro
B. Creare cont
Se merge la secțiunea CONT NOU-Cont persoană fizică, se completează rubricile din secțiune cu datele personale; se alege un nume de utilizator și o parolă. Confirmarea creării contului se primește pe adresa de email indicată de către solicitant. Se accesează link-ul primit în email-ul de confirmare, contul fiind astfel creat.
C. Intrare în sistem
Se merge la secțiunea CONECTARE
La secțiunea Autentificaţi-vă cu, se selectează eDirect
La secțiunea Selectare tip cont, se bifează Cont personal
Se completează numele de utilizator și parola, se bifează secțiunea Nu sunt robot.
D. Depunere documentație
Se accesează Creează solicitare. La secțiunea Localitate se selectează Cluj-Napoca. La secțiunea Structură se selectează Direcția Patrimoniul municipiului și evidența proprietății – serviciul Autorizări comerț. La secțiunea Procedură se găsesc informații legate de documentația care trebuie depusă pentru eliberarea acordurilor de funcționare, iar la secțiunea Acțiune se poate încărca documentația respectivă. Unde acest lucru se impune, documentaţia ataşată trebuie să fie semnată electronic.
După încărcarea documentației, dacă este cazul, pot fi transmise Observaţii în rubrica dedicată. Apoi se apasă butonul Lansează solicitare şi astfel documentația a fost depusă. Apare imediat o notificare: „Solicitarea cu nr.PISEG # …. împreună cu documentele depuse a fost înregistrată cu succes.”
E. Preluare documentație
După descărcarea documentelor de către Serviciul de specialitate şi înregistrarea solicitării în Sistemul Intern de management al documentelor (INFOCET) al Primăriei Cluj-Napoca, se primeşte de către cetăţean prin email un mesaj prin care i se comunică atât numărul de înregistrare generat de către platforma edirect.e-guvernare.ro (numărul PISEG), cât și numărul de înregistrare intern, generat de către Sistemul intern de management al documentelor (INFOCET).
F. Stadiul soluționării cererii poate fi urmărit pe site-ul Primăriei, folosind numărul de înregistrare intern primit (numărul din INFOCET) la Rubrica Servicii online /Registratura.
G. După soluţionarea solicitării şi urcarea documentelor de către Serviciul de Specialitate pe platforma edirect.e-guvernare.ro, cetăţeanul primeşte prin email un mesaj prin care este înștiințat că solicitarea i-a fost soluționată. Documentul final poate fi descărcat de pe platforma edirect.e-guvernare.ro.

Vezi și:

Primăria Cluj vrea să-și adjudece o nouă premieră: prima din țară care emite certificate de urbanism și alte avize, on-line

Anul aplicațiilor de mobil care ușurează viața clujenilor. Și Zilele Clujului au propria aplicație lansată de Primărie

Următoare aplicație de mobil oferită de Primăria Cluj: mersul autobuzelor, troleibuzelor și tramvaielor

Proiect de bugetare paticipativă ca la Braga. Boc vrea platformă și aplicație on-line prin care clujenii să decidă pe ce proiecte se cheltuiesc banii din bugetul local

VIDEO Premiera de la Cluj: Boc a testat sistemul prin care se eliberează acte de urbanism on-line

Era on-line la urbanism a început. S-a emis primul certificat de urbanism on-line

 

Primarul Emil Boc a retras de pe ordinea de zi a ședinței ordinare de Consiliu Local din 22 iunie proiectul de hotărâre care viza schimbarea denumirii străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca. Ministerul Afacerilor Interne a cerut Primăriei Cluj să schimbe denumirea acestei străzi pe motiv că ea poartă numele unui poet legionar vinovat de genocid sau crime împotriva umanității, iar legea interzice ca autoritățile locale să accepte astfel de nume de artere.

După ce proiectul a fost pus pe ordinea de zi a ședinței forului deliberativ local din luna iunie, Primăria a primit zeci de sesizări. Ba s-a inițiat și o petiție pentru a convinge Primăria să nu accepte ca poetul care a pătimit în timpul regimului comunist să fie șters din Cluj-Napoca.

Așa, primarul Emil Boc a decis să retragă respectivul proiect și să mai ceară puncte de vedere de la instituții abilitate privind solicitarea venită de la Ministerul Afacerilor Externe. Edilul a motivat că nu a putut rămâne indiferent la ceririle venite de la oameni și de aceea a spus că este nevoie de o reflecție suplimentară, cu echilibru, de dezbatere și analiză calmă. “Vom vederea, în funcție de răspunsurile pe care le vom primi dacă voi reveni sau nu cu acest proiect la Consiliul Local”, a spus Primarul.

Ministerul Afacerilor Interne a acționat la inițiativa Institutului Naționa pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” care a făcut o listă cu locurile publice unde există statui ale unor persoane condamnate pentru infracțiuni contra umanității și crime de război, instituții de învățământ precum și străzi care poartă numele acestora. În cazul Clujului e nominalizată strada Radu Gyr. La baza cererii stă legea  privind interzicerea simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Strada Radu Gyr se află în cartierul Mănăștur, în zona arterei Edgar Quinet, Câmpului și există din 2009 în Cluj-Napoca.

CITEȘTE ȘI: Cât de legionară este o stradă din Cluj. Ministerul Afacerilor Interne cere Primăriei să ia atitudine

 

Grafic Storia

Clujul e abia pe locul şase în topul oraşelor cu cel mai bun acces la facilități de recreere, conform studiului ”Orașe și Cartiere din România” realizat de site-ul de imobiliare Storia.ro. Clasamentul are în vedere accesul la spații verzi, facilități sportive și culturale şi este realizat pe baza percepţiei cetăţenilor despre propriile lor oraşe, exprimate prin vot. Capitala ocupă primele patru poziții în topul național al zonelor cu facilităţi de recreere, iar Clujul are două cartiere în Top 10.

 

Potrivit studiului, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spații de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan și Vatra Luminoasă. Întreprimele zece poziții mai figurează și cartierele Noua și Răcădău din Brașov, Grigorescu și Gheorgheni din Cluj-Napoca și Valea Aurie din Sibiu. La polul opus, cartierul cu cele mai puține facilități de recreere este Gușterița din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeței și Brăilei din Focșani, Ciucului din Sfântul Gheorghe și Mircea cel Bătrân din Iași. Cartiere din orașe precum Buzău, Brăila, Ploiești și Suceava completează clasamentul. La nivel de orașe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Brașov și Miercurea Ciuc, urmate de Slobozia, Pitești, Cluj-Napoca, Deva și Târgu Mureș. Ultimele poziții aparțin orașelor Brăila, Focșani, Constanța, Giurgiu, Suceava, Galați, Alexandria și Satu Mare. La nivel de regiuni istorice, zona București și Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% și 41.857 de respondenți. Transilvania, Crișana și Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% și repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova și Muntenia ocupă ultimele poziții.

”Accesul la spații verzi, săli de sport și agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranță joacă un rol foarte important în autopercepția românilor asupra calității vieții în orașul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în județele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerința europeană de minimum 26 de metri pătrați de spații verzi per cap de locuitor. În ceea ce privește oferta de locuințe noi la nivel național, facilități precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des și, cu siguranță, influențează prețul și decizia de achiziție a unei locuințeîn dauna alteia”, menționează Sorin Bălan, Head of Storia.ro și OLX Imobiliare.

Pentru locuitorii orașului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni și Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someșeni și Dâmbul Rotund. La acest capitol, Clujul a reuşit o medie de 59,63%, prin exprimarea voturilor a 12.684 respondenţi. Noile zone de dezvoltare a oraşului,spatii ve cu terenuri disponibile pentru dezvoltări imobiliare, s-au aglomerat cu blocuri de apartamente, însă noile “cartiere” nu s-au îmbogăţit în acelaşi ritm şi cu parcuri sau facilităţi sportive. Chiar dacă s-au amenajat noi spaţii de recreere şi sport în ultima perioadă (cum ar fi parcul sportiv Gheorgheni), sunt încă multe zone unde nu există astfel de facilităţi. O speranţă de viitor ar putea veni de la amenajarea malurilor Someşului, însă deocamdată procesul e la stadii incpiente: vineri s-a lansat un concurs de soluţii.

Alte proiecte au rămas în aer:

Vezi şi:

Primăria a ratat din nou proiectul aqua parkului. Terenul de la ștrandul Sun e revendicat

Citeşte şi:

Idee în Clujul maşinilor, de la un expert olandez: o bandă în minus de pe drumurile largi

Cealaltă Capitală (im)posibilă. Propunere din societatea civila: nu e Cultural, hai sa fie verde

Cu 4.506 hectare de parcuri și spații verzi, peste 20 de cinematografe și sute de săli de sport, Capitala ocupă poziția a șaptea în clasamentul orașelor cu cel mai bun acces la facilități de recreere. Peste 40.000 de bucureșteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă și Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilități de recreere. Floreasca, Aviației și Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puțin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni și Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi și Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului. În Oradea, cartierele fruntașe sunt Ioșia-Nord, Rogerius și Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura și Oancea. Pentru brașoveni, cartierele Noua, Răcădău și Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilități de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor și Bartolomeu. Timișorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studențesc și Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilități de recreere. Aeroport, Buziașului și Bălcescu ocupă ultimele poziții. Ieșenii au votat Copou, Tomești și Tătărași ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităților de recreere, în timp ce ultimele poziții sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug și Baza 3. În orașul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ștrand și Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron și Hipodrom 1 ocupă ultimele poziții din clasament.

 

Percepția asupra accesului la facilități de recreere în orașele din România este cea de-a șasea temă a studiului realizat de Storia.ro și agenția de cercetare D&D Research, „Orașele și cartiere din România”. Cercetarea se desfășoară până la finalul anului, românii putând acorda în continuare note orașului și cartierului în care locuiesc prin completarea chestionarului propus de Storia.ro. Până în prezent, 234.155 de români au răspuns studiului lansat de platforma de imobiliare.

 

 

sursa foto: Emil Boc - FAcebook

Mult trânbițatul proiect al unui aqua park la Cluj se confirmă a fi o himeră. Cel puțin pentru următorii ani. Nici proiectul primăriei de la ștrandul Sun, nici relansarea Băilor Someșeni nu au șanse optimiste de realizare, a anunțat primarul Emil Boc.

 

Ștrandul Sun din cartierul Grigorescu aflat în subordinea regiei primăriei – Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) – urma să fie transformat într-un aqua park. Chiar studiile urbanistice ale acestui proiect s-au disucutat anul trecut la Comisia de Urbanism. Primăria anunțase că proiectul e ținut în loc deoarece este nevoie de devierea unor rețele electrice pentru a pune în operă inițiativa. De fapt, terenul ar fi revendicat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară. Potrivit primarului Emil Boc, procesul urma să se încheie luna trecută, însă cauza a fost trimisă spre rejudecare ceea ce împiedică primăria să pornească investiția. Nici măcar devierea rețelei electrice începute de instituție nu se mai poate realiza întrucât, dacă Primăria pierde procesul și implicit proprietatea terenului, investiția nu s-ar justifica.

Deocamdată, la ștrandul Sun, RADP exploatează un bazin olimpic rezultat prin transformarea unuia dintre bazinele strandului și acoperirea sa cu un balon presostatic cu bani de la primărie. Noul bazin olimpic s-a deschis anul trecut.

Lucrurile sunt crude și dure și în privința proiectului de relansare a Băilor Someșeni, unde primăria intrase în parteneriat cu proprietarii pentru relansarea acestora. Pentru acest proiect nu existau fonduri, însă primarul a menționat că cel mai probabil vara aceasta vor mai avea loc discuții cu investitorii, doar-doar să se deblocheze proiectul.

În afară de aeste soluții, Primăria nu are alte variante pentru a amenaja un aqua park în oraș, atât de dorit de clujeni.

Vezi și: FOTO/VIDEO. Cum arată ruina Băilor Someșeni. Proprietarii: “Nu vin banii, toți investesc în blocuri”

Băile Someșeni

Primarul Emil Boc a făcut declarații la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

by -
0 401

Concerte de stradă până în iarnă la Cluj, într-o încercare de a transforma arta stradală “în normalitate”, după cum spun organizatorii festivalului ce își propune aceasta.

Concerte în stradă de mâine până în 5 noiembrie la Cluj, organizate de asociația care face în oraș festivalul Jazz in the Park, care și el debutează vineri pe Eroilor. Concertele continuă zilnic în săptămâna Jazz in the Park, din 26 iunie-2 iulie, iar după festival vor avea loc spectacole săptămânale în fiecare zi de joi. Prima reprezentație – mâine seară la ora 18 pe semipietonala Eroilor.

“Anul acesta vom avea un program de vară, nu doar un eveniment. Ne propunem ca arta stradală să devină o normalitate pe străzile Clujului și să existe pe viitor. Noi începem cu un punct acum și sperăm ca în curând să dezvoltăm mai multe”, spune Alin Vaida, fondatorul Jazz in the Park. Unul dintre invitații speciali de la Jazz in the Street este percuționistul Dario Rossi, devenit viral cu înregistrările în stradă realizate în diverse capitale ale lumii unde cântă la obiecte reciclate: tigăi, farfurii, linguri, găleți și altele.

 

În octombrie Jazz in the Street va activa șase locuri din oraș, într-un circuit de redescoperire a centrului vechi prin artă performativă cu aproximativ 30 de artiști, inclusiv din afara țării.

by -
0 341

Organizatorii celui mai mare festival din țară, Untold de la Cluj, spun că au mărit cu 50% bugetul alocat aducerii artiștilor pe scenele festivalului – iar în total bugetul ajunge în acest an la 10 milioane de euro.

Bogdan Buta, organizatorul principal al Untold, într-o conferință de presă: “am investit peste 10 milioane de euro în experiența Untold. Banii se reflectă în creșterea cu 50% a bugetului alocat artștilor: avem artiști mai mulți și mai doriți, peste 200 deja anunțați și mai urmează câțiva. Ne uităm la artiști, mergem la show-urile lor în lume. Untold înseamnă o experiență aparte, acesta e feedback-ul de la participanți. Am început să avem acest feedback și de la artiști populari din lume, de exemplu Armin van Buuren care probabil e cel mai așteptat artist la Untold, spune că aici la Cluj are cel mai bun show al lui într-un an. Martin Garrix a spus acum câteva luni când era întrebat care sunt evenimentele lui favorite spunea că e “excited”, “Tomorrowland e always fun”, dar “there is a crazy festival in Romania, Untold”.

Spre comparație anul trecut festivalul a avut un buget de șapte milioane de euro.

Festivalul are și un videoclip de promovare, prezentat azi, filmat parțial în Cluj-Napoca – mai exact în pădurea Hoia. “Era păcat să n-o folosim, e în toate topurile internaționale, atrage străini pasionați de misterul pădurilor bântuite”, spune directorul de comunicare al festivalului, Adrian Chereji.

zona Edgar Quinet - Radu Gyr, august 2011
Ministerul Afacerilor Interne a cerut Primăriei Cluj să schimbe denumirea unei străzi din Cluj-Napoca pe motiv că aceasta poartă numele unui poet legionar vinovat de genocid sau crime împotriva umanității, iar legea interzice ca autoritățile locale să accepte astfel de nume de artere. Clujeni, contrazic respectivul punct de vedere și cer Primăriei să nu accepte ca poetul care a pătimit în timpul regimului comunist să fie șters din Cluj-Napoca.
Este vorba despre strada Radu Gyr. Potrivit Direcției de Urbanism a Primăriei, Radu Gyr este pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu care a fost în timpul regimului antonescian, septembrie 1940 – ianuarie 1941, comandant legionar și director al teatrelor. Structura a luat act de cererea formulată de Ministerul Afacerilor Interne prin intermediul Instituției Prefectului Cluj și a propus schimbarea denumirii acestei străzi în Szervatiusz Jeno, sculptor clujean care, datorită meritelor sale, a fost recompensat, după retrospectiva din 1964 de la București cu titlu de «artist emerit» și cu «premiul de stat». În Cluj-Napoca exista o stradă Szervatiusz Jeno în cartierul de locuințe pentru militari din zona Gherogheni însă numele ei a fost schimbat recent.
Consilierii locali vor discuta un proiect de hotărâre privind schimbarea denumirii străzii Radu Gyr în strada Szervatiusz Jeno la ședința ordinară de mâine, 22 iunie.

Ministerul Afacerilor Interne a acționat la inițiativa Institutului Naționa pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” care a făcut o listă cu locurile publice unde există statui ale unor persoane condamnate pentru infracțiuni contra umanității și crime de război, instituții de învățământ precum și străzi care poartă numele acestora. În cazul Clujului e nominalizată strada Radu Gyr. La baza cererii stă legea  privind interzicerea simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.

Lista Institutului Naționa pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” cu locurile publice unde există statui ale unor persoane condamnate pentru infracțiuni contra umanității și crime de război, instituții de învățământ precum și străzi care poartă numele acestora
Strada Radu Gyr se află în cartierul Mănăștur, în zona arterei Edgar Quinet, Câmpului și există din 2008. Radu Demetrescu-Gyr a fost comandant legionar al Olteniei. În anul 1940, în timpul guvernării legionare, el a fost numit director general al teatrelor, în această calitate a luat iniţiativa înfiinţării Teatrului Evreiesc Baraşeum. A făcut închisoare în timpul regimului comunist. A fost condamnat chiar în timpul aceluiași regim la moarte pentru poezia Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane, iar ulterior i s-a comutat pedeapsa în 25 de ani de muncă.
Despre cererea Institutului Elie Wiesel oameni din societatea civilă clujenă spun că nu este întemeiată deoarece poetul Radu Demetrescu, cunoscut sub pseudonimul Radu Gyr, nu are absolut nicio legatură cu atitudinile antisemite de care este acuzat, dimpotriva, el a fondat, în timp ce servea ca Ministru al Culturii, teatrul Barașeum, singurul teatru evreiesc din Europa acelor vremuri. Mai mult, sunt invocate suferințele sale din închisorile comuniste dar și creația sa literară valoroasă ca argumente prin care se cere Primăriei și Consiliului Local să nu se ia act de cerea venită de la MAI.
Chiar a fost inițiată și o petiție on-line de către Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România prin care se cere ca numele lui Gyr să nu fie șters din Cluj-Napoca. Petiția a fost semnată de peste 2200 de persoane.
În mandatul trecut, mai precis în 2015 fostul viceprimar UDMR Anna Horvath care prezida comisia de cultură a Consiliului Local opina că Radu Gyr va dispărea ca denumire de stradă doar dacă istoricii vor recomanda Primăriei acest lucru având în vedere că respectivul a fost legionar. În aceeași perioadă, la Timișoara, deși Institutul Elie Wiesel a optat pentru schimbarea denumirii străzii Petre Țuțea din Timișoara pe motiv că acesta a fost legionar, primăria din Timișoara a ținut piept solicitării.