Închide

Clujenii vor avea parte de un nou parc predat „la cheie”, cu arbori maturi

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - apr. 08, 2024 2 4250

Proiectul de reconversie a fostei platforme industriale Carbochim vine la pachet cu predarea „la cheie” a unui parc de mari dimensiuni, cu arbori maturi, care va ocupa peste 42.000 mp, mai bine de o treime din suprafața alocată proiectului de reconversie urbană. La aceştia se vor adăuga alţi 10.080 mp de spaţii verzi în cazul amenajării malului drept al Someşului.  Noua „pădure urbană” va asigura continuitatea celor două parcuri inaugurate în ultimul an de Primăria Cluj-Napoca (Armătura și Feroviarilor) și va contribui la amenajarea unui traseu de promenadă și agrement pe ambele maluri ale Someșului.

Revitalizarea spațiilor urbane în termeni de rețea verde este un concept care, în străinătate, are deja o tradiție, conform specialiștilor din domeniu. La noi, acest concept a început să prindă contur abia în ultimii 15 ani. Un exemplu este parcul din proiectul urbanistic Palas din centrul Iașului (foto jos), realizat de grupul Iulius. Compania a amenajat un parc și în Cluj-Napoca, lângă Iulius Mall, acolo unde e loc de promenadă, de plimbări cu bicicleta, dar și de mers la evenimente în aer liber, proiecțiile cinematografice fiind deja o tradiție pe timpul verii. Același investitor va amenaja ample zone verzi şi în proiectul de reconversie urbană de la Carbochim.

Conform documentației pentru Plan Urbanistic Zonal (PUZ), proiectul presupune amenajarea a 52.243 mp de zone verzi. În fostul sit industrial, spațiul verde va ocupa 42.163 mp (30% din suprafața întregului proiect), cea mai mare parte pe sol natural (29.399 mp), iar restul peste parcaj (12.764 mp). Alţi 10.080 mp se vor adăuga în cazul amenajării malului drept al Someșului. Proiectul mai prevede grădini suspendate (16.500 mp) și amenajări de vegetaţie pe fațadă (10.200 mp).

Parcul va cuprinde peste 600 de arbori, găzduiţi temporar în pepiniera de la Stațiunea de Cercetare Horticolă a USAMV Cluj (foto jos). Acestora li se vor adăuga alte peste 100.000 de plante de diferite dimensiuni, dar și aproximativ 120 de copaci care existau în incinta fostei fabrici, acum aflaţi în proces de relocare în pepinieră.

Noul parc va completa facilitățile existente în zonă. Dacă administrația locală a realizat spații verzi cu dotări specifice investițiilor publice, parcul de la Carbochim va veni în completare cu facilități menite să susțină organizarea unor activități variate de petrecere a timpului liber – de la partea de agrement, până la sectorul comercial.

Arborii vor fi transplantați printr-o metodă inovatoare

Una dintre provocările proiectului va fi relocarea arborilor din pepinieră în viitorul parc. Aici, se vor regăsi arbori precum: platani, tei, castani, metasequoia, arțari roșii, stejari piramidali, ginkgo biloba și carpeni. „Metasequoia sunt printre cei mai «vârstnici» arbori din pepinieră, având până la 60 de ani, iar cei mai «tineri» sunt carpenii, de 13 ani. Arțarii sunt, de asemenea, impresionanți, cu greutăți între 9 și 11 tone, iar platanii ajung până la 1,4 metri circumferință. Stejarii, arțarii, metasequoia ajung, în prezent, la înălțimi și de 13 metri”, a declarat Călin Revnic, inginer horticol la Iulius şi cel care coordonează pepiniera. Faptul că, pentru a obține copaci la dimensiunile celor care vor fi la Carbochim, este nevoie de timp considerabil, de zeci de ani, i-a determinat pe unii specialiști implicați în proiect să afirme că parcul va fi predat clujenilor „la cheie”.

Viitoarea acțiune de relocare a arborilor în proiectul de la Carbochim a fost gândită încă de la momentul aducerii lor în pepinieră, anul trecut. În acest sens, specialiștii au apelat la o metodă inovatoare. „Este un sistem nou, vorbim despre o tehnologie care se numește Air-Pot, rădăcinile cresc într-un cadru care permite arborilor să fie transplantați în momentul dorit”, a declarat Lukacs Lehel, director al Stațiunii de Cercetare Horticolă din cadrul USAMV Cluj. Tehnologia este o metodă de plantare în recipiente care maximizează sănătatea și vitalitatea copacilor. Potrivit silvicultorilor, astfel de recipiente au un design unic, cu pereți perforați care permit aerului să pătrundă în sol, stimulând creșterea rădăcinilor. Silvicultorii mai spun că acest lucru facilitează transplantarea arborilor, deoarece rădăcinile sunt mai puternice și mai bine dezvoltate.

Nu în ultimul rând, pepiniera are și o valoare educațională pentru studenții de la Peisagistică și Horticultură, care au posibilitatea să studieze speciile și să urmărească procesul de transplantare.

Specialiștii au studiat în amănunt toți arborii existenți în sit și pe malul Someșului

Noul parc va include și o bună parte din vegetația existentă pe fosta platformă industrială, care a fost analizată în cadrul unui studiu dendrologic, realizat în 2023, de Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin, de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru. Dintr-un total de 156 de arbori, 126 au fost identificați ca fiind posibil de relocat, după ce au fost analizați conform unor parametri și caracteristici dendrologice și dendrometrice, printre care defecte de formă ori de structură, înălțimea, diametrul, înălțimea elagată și altele.

Procesul de relocare în pepiniera USAMV s-a desfășurat deja pentru primii 74 de copaci, restul urmând a fi mutați în măsura în care va fi posibilă extracția în siguranță.

În ceea ce privește malul Someșului, specialiștii au analizat 363 de arbori, au realizat pentru fiecare o fișă cu principalele caracteristici ale stării de viabilitate și au făcut recomandări de intervenție. Studiul arboricol a arătat că unii copaci pot fi menținuți pe poziție (cu intervenții minime la nivel de toaletare a coronamentului), în timp ce alți arbori se recomandă să fie extrași, în unele cazuri cu transplantare. De asemenea, există și copaci care sunt în pericol de prăbușire. Speciile de arbori care ar putea rămâne pe poziție sunt sălcii, nuci, arțari, anini, frasini, plopi, cireși și ulmi. „Studiul este public și poate fi folosit de oricine în amenajarea acestui areal. Este important de precizat că Iulius nu va interveni asupra malului râului Someș, care aparține de domeniul public, însă întotdeauna analizăm contextul amplu al unui proiect, din dorința de a contribui la dezvoltarea urbanistică. Suntem deschiși să susținem și amenajarea malului, astfel încât acesta să devină accesibil publicului și să realizăm o conexiune cu parcurile existente în zonă, Armătura și Feroviarilor, dacă ni se va solicita asta”, a subliniat Sorin Guttman, Project Manager al noii dezvoltări pe fosta platformă Carbochim.

Amenajarea malului Someșului ar putea reda clujenilor un kilometru de traseu de promenadă și agrement. La acest moment, malul Someșului este inaccesibil, fiind închis de zidul fostei platforme industriale, construcții anexe private, de calea ferată și de podul Porțelanului.

Noua „pădure urbană” de la Carbochim va asigura şi continuitatea celor două parcuri inaugurate în ultimul an de Primăria Cluj-Napoca, Armătura și Feroviarilor. Toate cele trei parcuri însumate ar urma să ajungă la peste 130.000 mp spații verzi amenajate.

Acest text are caracter PUBLICITAR

2 comentarii

Scrie un comentariu

Articole similare