Tags Posts tagged with "spitalul regional de urgenta"

spitalul regional de urgenta

Vizită de amplasament din comuna Florești - Spital Regional de Urgență Cluj - sursa Facebook

Speculațiile privind o eventuală strămutare a proiectului Spitalului Regional de Urgență într-un alt județ, sunt, oficial, anulate. Guvernul a emis ieri Hotărâre privind transferarea terenului din comuna Florești, județul Cluj, de peste 143.000 de mp, în administrarea Ministerului Sănătății, în scopul demarării construcției Spitalului Regional de Urgență. Reamintin că în mai multe rânduri s-a speculat că proiectul spitalului regional ar fi fost abandonat, iar recent s-a vehiculat ipoteza că ar putea fi mutat în Bistriția, la cererea unui PSD-ist cu greutate, aflat în bune relații cu liderii de la Guvern. Senatorul de Cluj, Laszlo Atiila, membru în Comisia parlamentară pentru Sănătate Publică a confirmat la emisiunea „Casa Poporului”,  că într-adevăr, ar fi existat un pericol privind strămutarea proiectului spitalului dar că nu liderii de la Bistrița ar fi făcut această cerere, ci cei de la Constanța. „Știu că au fost insistențe din partea unor lideri politici pentru ca acest proiect să fie mutat la Constanța. Acolo aveau și teren disponibil și studii de specialitate pregătite. Însă ministrul sănătății a avut un rol foarte important, pentru că a refuzat categoric această propunerea. Noi, toți parlamentarii de Cluj am fost atenți ca lucrurile să rămână cum s-au stabilit inițial în proiectul de finanțare a celor trei spitale, din Cluj, Craiova și Iași”, a comentat Laszlo Attila.

Reprezentanții Consiliului Județean Cluj au explicat și ei că nu a existat niciun motiv pentru ca proiectul Spitalului Regional să nu se realizeze la Cluj, mai cu seamă pentru că situația juridică a terenului din Florești a fost din timp soluționată. Doar o suprafață de aproximativ 1000 de mp a fost ruptă din amplasament, pentru Centura de Sud a Floreștiului, iar restul de teren de peste 143.000 de mp a fost transferat către Minister. Amplasamentul de pe strada Avram Iancu, nr.  370-374 (din incinta Unității Militare), este mai mult decât generos, iar consultanții Ministerului (din cadrul BEI) s-ar fi declarat cât se poate de optimiști în privința realizării investiției – susțin reprezentanții Consiliului Județean.

Clădirea Spitalului Regional de Urgență se va  realiza din fonduri europene, urmând ca dotările să fie suportate din bugetul de stat. Guvernul a emis, ieri, Hotărârea de transfer a terenului în patrimoniul MInisterului Sănătății, urmând ca în baza documentației tehnice să se aprobe finanțarea pentru demararea lucrărilor la acest obiectiv.

Potrivit acordului semnat în luna decembrie 2016 între Ministerul Sănătăţii şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), a fost alocată suma de 1,5 milioane de euro pentru finanţarea studiilor de fezabilitate, a căror elaborare a fost determinată de nevoia de conformare la legislaţia românească actuală din domeniul construcţiilor şi de tendinţele europene în privința sistemului medical monobloc. Se preconizează ca dosarul final de finanţare să fie depus la Comisia Europeană în perioada februarie-martie a anului 2018, urmând ca semnarea contractului să aibă loc în luna septembrie. Proiectarea şi execuţia urmează a fi atribuite în primul trimestru din 2019, iar durata preconizată a lucrărilor de construire este de 36 de luni, finalizarea lor fiind stabilită pentru trimestrul I al anului 2022.  

Centura ocolitoare a Floreștiului rămâne la stadiul de proiect, contractul de execuție cu firma Diferit fiind în punctul de a fi reziliat – au informat surse din cadrul Primăriei pentru Actual de Cluj. Deși primarul Horia Șulea se lăuda încă din campanie electorală că lucrările la acest obiectiv ar fi început deja, și că Centura se va finaliza până în 2018, în realitate nu s-a lucrat nimic. Primăria Florești nu a soluționat nici până în acest moment problemele juridice ale terenurilor – au relatat aceleași surse – motiv pentru care nu a fost finalizată procedura de predare a amplasamentului către constructor. Potrivit informațiilor Actual de Cluj, firma Diferit nu ar fi putut nici măcar să-și instaleze anumite utilaje într-un punct important de pe traseul Centurii, pentru că terenul aparține Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj.

Cine poate prelua proiectul Centurii?

Soluția pentru realizarea acestui proiect ar sta în protocolul semnat de Consiliul Județean împreună cu Primăria Cluj Napoca și Ministerul Sănătății, privind construcția Spitalului Regional de Urgență. Surse din Primăria Florești au precizat că în cadrul acestui protocol, administrația județeană și-a asumat sarcina de a se ocupa în mod direct de realizarea infrastructurii de acces la Spitalul Regional, infrastructură care implică și proiectul Centurii de Sud: “În protocol s-a convenit că atâta timp cât Ministerul și-a asumat să realizeze Spitalul Regional de Urgență la Florești, Consiliul Județean și autoritățile locale trebuie să se ocupe de partea de infrastructură. Spitalul nu va putea funcționa fără Centură, iar Discuțiile dintre reprezentanții Consiliului Județean și Primăriei Cluj Napoca s-au învârtit în jurul soluțiilor privind preluarea și realizarea acestui proiect”. De altfel, și viceprimarul municipiului Cluj Napoca, Dan Tarcea, a recunoscut că protocolul semnat cu Ministerul Sănătății obligă autoritățile locale să realizeze cât mai repede Centura de Sud a Floreștiului.

Șulea se spală pe mâini 

Dacă înainte, primarul Horia Șulea era tare lăudăros în privința atribuirii acestui contract de lucrări, mai nou, el lansează acuze la adresa firmei de construcții Diferit. În ultima ședință de Consiliu Local, Șulea a recunoscut pentru prima oară că lucrările la centură nu au început și a lăsat să se înțeleagă că Diferit nu are cum să respecte termenul de finalizare prevăzut în contract, adică anul 2018. El a avut grijă să arunce întreaga responsabilitate în cârca reprezentanților firmei de contrucții: “Termenul limită de predare a acestei lucrări, conform graficului asumat prin contract de firma Diferit este aprilie, 2018. Nu aş putea să vă spun de ce, am făcut toate demersurile, am făcut tot ceea ce ne-a stat în putinţă în a-i determina să ne apuce de lucru. N-am primit nicio explicaţie, nu știu de ce nu se apucă. Eu trăiesc cu speranţa că acest grafic de execuţie nu va fi încălcat. Noi ne-am făcut datoria. Suntem în grafic, suntem cum spune legea. Sper să se apuce de lucru, să demarăm această lucrare”.

Diferit îl contrazice pe primar

Primarul Floreștiului nu a recunoscut că, de fapt, culpa privind blocarea acestui proeict aparține instituției pe care o conduce, având în vedere că situația juridică a terenurilor care vizează traseul Centurii nu a fost soluționată.  Compania Diferit a trimis un punct de vedere pentru Ziar de Cluj. Fără să ofere prea multe explicați, reprezentanții firmei au arătat că Primăria Florești este responsabilă pentru neînceperea lucrărilor la acest proiect:
“ (…)  Vă comunicăm că societatea noastră nu se află în culpă în ceea ce priveşte demararea lucrărilor fiind pregătită ca în momentul în care condiţiile contractuale sunt îndeplinite, să începem executarea acestor lucrări. Culpa pentru neînceperea lucrărilor până în acest moment aparţine exclusiv Comunei Floreşti, societatea noastră notificând de nenumărate ori problemele ivite şi obligaţiile neîndeplinite de către beneficiarul nostru. Aceste notificări au rămas până în prezent fără niciun rezultat. Precizăm că această situaţie este nefavorabilă şi pentru Diferit, care înregistrează prejudicii importante datorită neînceperii executării acestor lucrări în teremenul contractual stabilit, inclusiv prin faptul că suntem nevoiţi să imobilizăm personal şi utilaje la dispoziţia autorităţii contractante. Prejudiciile suplimentare ne sunt cauzate şi prin declaraţiile profund nefondate şi defăimătoare ale reprezentanţilor achizitorului” – răspuns semnat de inginer Grigore Vădean.

by -
0 286

Foiletonul spitalului de urgență din Cluj, faza pe discuții: episod nou azi la Consiliul Județean din Cluj unde, spun reprezentanții instituției, se fac “pași concreți” în sensul construirii obiectivului de care se vorbește de peste un deceniu. “Pașii concreți” de azi sunt discuții, mai exact una în care a venit și președintele comisiei parlamentare de sănătate, clujeanul Laszlo Attila, plus echipa responsabilă de proiect din cadrul Ministerului Sănătăţii, arhitectul şef al judeţului, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei locale şi ai altor entităţi şi structuri implicate în edificarea viitorului Spital Regional de Urgenţă.

Concluzia – spitalul va fi “pe deplin funcțional cel târziu” în primul trimestru din 2023. Aceasta după ce Ministerul Sănătății a semnat acord cu Banca Europeană de Investiții – dar deocamdată cei 1,5 milioane euro alocați finanțează noi studii de fezabilitate. În mai ar urma să fie stabilit câștigătorul licitației pentru consultanță, după care în iunie urmează să fie elaborat un pan de acțiune, în septembrie va fi prezentat un plan funcţional definitiv, iar în decembrie ar urma să existe un studiu de fezabilitate. “Astfel, se preconizează ca dosarul final de finanţare să fie depus la Comisia Europeană în perioada februarie-martie a anului 2018, urmând ca semnarea contractului să aibă loc în luna septembrie. Proiectarea şi execuţia urmează a fi atribuite în primul trimestru din 2019, iar durata preconizată a lucrărilor de construire a celui mai mare Spital de Urgenţă din Transilvania este de 36 de luni, finalizarea lor fiind stabilită pentru trimestrul I al anului 2022”, explică reprezentanții Consiliului Județean.

Citește aici toată telenovela spitalului regional de urgență din Florești

 

by -
0 201

Dacă nu v-ați săturat de declarații politice fără nicio mișcare în teren, aflați că ieri ministrul Sănătății a declarat că au mai fost semnate niște hârtii pentru mirajul celor trei spitale regionale de urgență din țară, între care unul la Cluj.

Ministrul Sănătăţii, Florin Bodog, a declarat ieri că a semnat niște hârtii în acest sens:
“Banca Europeană de Investiţii este pregătită, i-am comunicat că toate problemele au fost soluţionate”, a spus ministrul. “Joi am semnat scrisoarea către Banca Europeană de Investiţii, prin care îi comunicăm că toate problemele legale legate de măsurile dispuse de către Curtea de Conturi, legate de documentaţie, au fost soluţionate”, a spus Florin Bodog, cita de mediafax.ro. “Primele trei spitale regionale care se vor face pe fonduri europene sunt în Cluj, Iaşi şi Craiova, pentru aceastea avem deja terenurile şi suntem într-o fază foarte avansată cu hotărârile de Guvern”, a adăugat ministrul.

Amintim, la Cluj spitalul ar urma să fie construit pe un teren din Florești preluat de Consiliul Județean din patrimoniul Armatei (foto).

Citește și:

Citește aici toată telenovela spitalului regional de urgență din Florești

Pierde Clujul un mare proiect de investiție? Dacă PSD ar opta pentru Iași și Craiova

Se urnește proiectul spitalului regional de urgență

150 de milioane de euro pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj. Ministrul Sănătății dă asigurări: “Proiectul va fi gata în trei ani, acest spital se va face!”

 

Deși s-au făcut speculații la Cluj că proiectul Spitalului Regional de Urgență ar fi fost sărit din schema de finanțare de către Guvernul Grindeanu, situația arată altfel, o confirmă chiar fostul Ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu – cel care a inițiat demersul de obținere a finanțării europene pentru cele trei spitale regionale, programate la Cluj, Iași și Craiova. Guvernul n-are alocată, deocamdată, suma pentru construcția vreunuia dintre aceste spitale pentru simplul fapt că întreg proiectul se află de abia în etapa de consultanță (care implică și realizarea Proiectului Tehnic și a Studiului de Fezabilitate). Voiculescu a explicat pentru Actualdecluj.ro că în decembrie, anul trecut, s-a semnat un acord de parteneriat cu Banca Europeană pentru Investiții (BEI), care se ocupă ca întreaga documentație tehnică ce vizează această investiție să se realizeze la cheie, astfel încât Ministerul Sănătății să poată accesa cele 150 de milioane de euro și să demareze construcția în sine. “Potrivit protocolului semnat cu BEI, termenul pentru finalizarea Documentației Tehnice este septembrie, 2017. De abia din momentul în care documentația va fi recepționată, se va putea trece la licitații pentru construcția spitalelor. Iar până atunci Guvernul mai poate face rectificări de buget. Ce trebuie reținut e faptul că pentru această etapă de consultanță, Guvernul nu trebuie să scoată niciun leu din buget. Protocolul pe care l-am semnat cu BEI, în valoare de 1,5 milioane de euro, e achitat integral din bani europeni din Planul Juncker, dedicat proiectelor de investiție în Europa. Este pentru prima oară când România beneficiază de consultanță gratuită, costurile fiind achitate din acest plan de investiții”, a subliniat fostul ministru Voiculescu.

Totuși, cum poate rămâne Clujul pe dinafară?

Este evident că atâta timp cât România are semnat un protocol cu BEI, pentru obținerea unei finanțări de 150 de milioane de euro, nu-și va putea permite să renunțe la acest proiect major de investiție. Însă, decizia privind prioritizarea construcțiilor rămâne la latitudinea Guvernului, mai ales că pe lângă cele 150 de milioane de euro, din bugetul național mai trebuie alocată o cofinanțare de încă 450 de milioane de euro (valoarea unui spital fiind evaluată la circa 200 milioane de euro). Altfel spus, nu există vreo prevedere care să oblige Guvernul să demareze cele trei spitale concomitent. Singura regulă pe care trebuie să o respecte statul (ca beneficiar al acestei finanțări), este să finalizeze investiția/să pună în funcțiune spitalele până la finalul lui 2020, când se închide, oficial, ciclul de finanțare europenă. Dacă, de pildă, Guvernul va decide să înceapă lucrările anul viitor la Craiova, apoi la Iași, este posibil ca proiectul prevăzut la Cluj – pe terenul din comuna Florești – să nu se mai încadreze în acest termen. Acest lucru ar însemna ca proiectul Clujului să rămână fără finanțare.

Sigur, guvernul Grindeanu a promis că va realiza chiar 8 spitale regionale, și nu doar pe cele trei înscrise în programul demarat de Voiculescu. Numai că acest proiect, privind finanțarea spitalelor regionale de urgență, a demarat încă din 2007 și niciun guvern nu a găsit soluții de finanțare pentru el. Guvernul Ponta a făcut primele promisiuni privind lansarea unor programe europene de finanțare pentru infrastructura medicală, iar Guvernul Cioloș a mers mai departe, preluând sarcina de a construi primele trei spitale regionale, la Cluj, Craiova și Iași, prin intermediul Programului Operațional Regional, 2014-2020. Protocolul cu BEI are scopul de a furniza cea mai bună expertiză tehnică, astfel încât spitalele să se realizeze la cele mai înalte standarde. Rămâne de văzut, însă, dacă Guvernul PSD va dispune de costurile de cofinanțare pentru toate cele trei obiective, având în vedere că sumele implicate nu sunt deloc mici.

Mai trebuie spus că spre deosebie de Craiova și Iași, județul Cluj a  fost primul care a transferat Ministerului terenul necesar pentru această investiție. Este vorba despre suprafața de peste 144.000 de mp din cadrul Unității Militare din Florești.

La un an de când a preluat frâiele Guvernului României, Dacian Cioloș a menționat, în cadrul unei emisiuni la TVR1, că sistemul medical se va îmbunătăți simțitor, având în vedere că a fost deblocat și planul de construcție a unor spitale regionale de urgență, în principalele mari orașe din țară. “A fost destul de dificil să ajungem la o înțelegere cu autoritățile locale, în ce privește trensferul terenurilor pe care urmează să realizăm aceste spitale, dar am reușit. La Cluj, avem un avans pentru că am preluat deja terenul, la Iași și Craiova mai avem de pus la punct unele detalii.  Banca Europeană de Investiții (BEI) s-a angajat să susțină costurile studiilor tehnice, iar lucrările de construcție vor fi suportate în baza unui program european de finanțare. Din bugetul de stat vom asigura cheltuielile pentru dotarea spitalelor“, a comentat premierul Dacian Ciolos.  El a adăugat că procedura de realizare a studiilor tehnice nu va dura prea mult și a promis că lucrările de construcție vor începe chiar de anul viitor.

Reamintim că proiectul ce viza construcția unor spitale regionale de urgență, în principalele mari orașe din țară (Cluj, Iaşi, Prahova, Constanţa, Timișoara, Braşov, Craiova, Bucureşti), a demarat înainte de 2007, pe când premier al României era Călin Popescu Tăriceanu. Niciodată, însă, nu au fost prevăzute fondurile necesare pentru demararea lucrărilor, deși scopul era extrem de bine definit: înlocuirea sistemului medical de tip pavilion, astfel încât să nu mai fie necesar ca bolnavii să fie plimbați de la o unitate medicală la alta. Un spital regional urma să asigure tratament multidisciplinar și asistență medicală pentru orice caz de urgență.

În ciuda faptului că nu s-au găsit soluții de finanțare pentru aceste spitale, Consiliul Județean Cluj nu a renunțat la proiect. Din 2009 s-au făcut demersuri pentru identificarea unui teren potrivit pentru un astfel de obiectiv. În 2011, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, reușea să preia din custodia Unității Militare din Florești, un teren de peste 8 hectare. Planul administrației județene era acela de a demara construcția pe cont propriu. Între timp, Guvernul Ponta s-a angajat să relanseze proiectul spitalelor regionale pentru trei mari orașe, Cluj, Iași și Craiova, în baza unor finanțări europene. Astăzi, premierul Cioloș arată că lucrurile chiar se mișcă. De altfel, zilele trecute, administrația lui Tișe anunța că terenul din Florești a fost predat Ministerului Sănătății, pentru realizarea Spitalului Regional. Rămâne de văzut dacă lucrările vor demara anul viitor, așa cum s-a angajat Cioloș în mod public.

 

by -
0 308

Terenul pe care va fi construit spitalul regional de urgență din Cluj va fi transferat în sfârșit la Ministerul Sănătății, după o decizie luată azi de Guvern.

De fapt e vorba de un pas înainte pe hârtie, ce ar trebui urmat de alții de acum înainte: Guvernul a decis azi printr-un memorandum să transmită o cerere Consiliului Județean Cluj pentru ca terenul de 144.000 metri pătrați din Florești să treacă din domeniul public al județului Cluj în domeniul public al Statului și administrarea Ministerului Sănătății. “Unul dintre obiectivele prioritare ale Ministerului Sănătății îl reprezintă construirea a trei spitale regionale de urgență — la Cluj, Iași și Craiova, investiție pentru care Guvernul României a negociat cu Comisia Europeană alocarea a 150 milioane de euro reprezentând contribuția națională, conform memorandumului prin care, în martie 2015, a fost stabilită majorarea procentului aferent ratei de cofinanțare națională pentru axele prioritare Dezvoltarea infrastructurii sociale și Asistență Tehnică ale Programului Operațional Regional 2014-2020”, explică Ministerul Sănătății, care e și singurul beneficiar al acestei axe prioritare de finanțare europeană: în total UE pune la bătaie pentru obiectivul 8.2 “îmbunătățirea calității și eficienței îngrijirii spitalicești de urgență” nu mai puțin de 300 milioane de euro, bani din care ar urma să fie construit și spitalul regional de urgență din Cluj.

Citește aici toată telenovela spitalului regional de urgență din Florești

Fost Ministru al Fondurilor Europene și ulterior al Finanțelor,  Eugen Teodorovici a anunțat la Cluj că administrația județeană nu ar mai trebui să aștepte decizii de la București, pentru a demara proiectul Spitalului Regional de Urgență:

“Banii există. Administrația județeană trebuie să se grăbească, să-și pună la punct documentația tehnică și să dea drumul la procedura de accesare a finanțării. Dacă se vor grăbi, sunt foarte mari șansele ca finanțarea să ajungă mai întâi la Cluj”, a arătat Teodorovici.

El a explicat că până în prezent, nici un Guvern nu a alocat finanțări pentru spitalele de urgență prevăzute a se construi în cele mai importante orașe din țară din pricina complexității investițiilor. A mai adăugat, de asemenea, că nici Comisia Europeană nu a dorit inițial să aloce fonduri pentru astfel de investiții: “Când Guvernul Ponta era în exercițiu, ne-a fost foarte greu să convingem că este important să obținem sprijin pentru construcția acestor spitale regionale, având în vedere că, de regulă, Comisia Europeană nu acordă finanțări pentru infrastructură medicală. Cu foarte mare greutate am obținut finanarea pentru trei dintre aceste spitale: Cluj, Iași și Craiova. Însă, trebuie să se știe că cei care vor veni primii cu documentația, care dispun și de locație, au întietatate. Până la urmă, e tot o competiție și aceasta”.

Candidatul PSD pentru funcția de preșdinte al Consiliului Județean, deputatul Cornel Itu, a precizat că investiția în Spitalul Regional de urgență va reprezenta o prioritate în mandatul său, dacă va câștiga alegerile: “Avem argumente puternice de partea noastră. Clujul este un pol regional de creștere și reprezintă cel mai important centru medical din Transilvania. Spitalul regional de urgență va sprijini și performanța medicală, dar totodată va oferi și servicii medicale de calitate, atât clujenilor, cât și cetățenilor din întreaga regiune”.  Itu a mai adăugat că administrația județeană a făcut pași importanți pentru demararea acestui proiect, preluând terenul de la Unitatea Militară din Florești. Tot ce trebuie făcut este să fie reactualizată documentația tehnică, astfel încât investiția să poată fi demarată.

by -
0 135

Nu-l doare gura: și premierul de acum Dacian Cioloș promite construcția spitalului regional de urgență de la Cluj.

Dacian Cioloș vizitează azi Clujul și în aceste momente susține o conferință de presă. Ca să aibă ce zice, promite și el construcția spitalului regional de urgență din Florești. “Bani există și pentru acest spital regional, din fonduri europene”, spune el, adăugând că spitalul din Cluj face parte din lista de trei spitale regionale “pe care Guvernul le consideră prioritare”.

Un ziarist l-a întrebat ce garanție oferă, pentru că nu e primul premier care promite aceasta. “Garanția că va exista finanțarea și toată disponibilitatea din partea Guvernului ca ce ține de guvern să fie făcut pentru ca lucrarea să poată începe. Nu construiește primul ministru, nu face studii de fezabilitate”.

Ministrul dezvoltării Vasile Dâncu face o completare: ieri s-a întâlnit cu o delegație de specialiști condusă de comisarul european pentru dezvoltare Corina Crețu, “o delegație de specialiști ne-a asigurat că finanțarea există și estimăm ca atunci când sunt gata condițiile, în septembrie, să se dea drumul primului lot din proiect”.

Dâncu spune că există 50 milioane de euro finanțare pentru fiecare dintre cele trei spitale regionale de urgență din țară, “există acești bani de câțiva ani și ne așteaptă la Uniunea Europeană din vechiul exercițiu bugetar”.

by -
0 123

Sute de milioane de euro pentru eternul miraj al spitalelor regionale de urgență din Cluj, Iași și Craiova – premierul Dacian Cioloș a spus ieri că cele trei proiecte au alocați nu mai puțin de 320 milioane de euro.

Banii vin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și sunt nerambursabili. “În ceea ce privește continuarea inițiativelor deja aflate în derulare, se va accelera construirea celor trei spitale regionale din Cluj, Iași, Craiova pentru care sunt alocate fonduri nerambursabile FEDR de 320 mil euro”, a spus ieri Cioloș după o ședință de guvern.

Citește aici detalii despre proiectul spitalului regional de urgență din Cluj, ce ar urma să fie construit în Florești, pe terenul Unității Militare (foto) – și unde proiectul e vechi de ani de zile:

Planuri noi pentru realizarea celebrului Spital Regional de Urgență