Închide

Se solidarizează județele din nord-vest cu Clujul pentru a face spitalul regional pe cont propriu? Șefii de consilii județene din regiune, între ezitări și scepticism: „De ce toate investițiile mari trebuie dirijate către Cluj?”

AdministrațieTop News by Actual de Cluj - ian. 18, 2019 1 165

Clujul nu renunță la construcția pe cont propriu a spitalului regional, în ciuda opoziției Ministerului Sănătății, mai ales după ce a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru a deveni beneficiar al proiectului, însă mai are de trecut un ultim hop: acordul Guvernului de la București. HotNews.ro i-a contactat pe ceilalți 5 președinți de consilii județene din Regiunea Nord-Vest – Bihor, Maramureș, Sălaj, Bistrița Năsăud și Satu Mare – pentru a vedea câți dintre ei se solidarizează cu Clujul, așa cum a propus șeful CJ Cluj, Alin Tișe, pentru ca autoritățile locale să devină beneficiarul proiectului din bani europeni, în locul Guvernului., relatează hotnews.ro.
Șeful Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, declara, în urmă cu două zile, pentru HotNews.ro, că va încerca să îi mobilizeze în jurul proiectului și pe ceilalți președinți de consilii județene din regiune, deoarece este vorba despre „spitalul regional care este construit pentru Regiunea Nord-Vest”.

Regiunea Nord-Vest este formată, în afara Clujului, din încă 5 județe: Bihor, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

Dintre cei 5 șefi de consilii județene de la care Alin Tișe așteaptă sprijin pentru ca Clujul să preia proiectul spitalului regional, doar trei au acceptat să vorbească despre o eventuală susținere pentru acest proiect: președintele CJ Bihor, Pasztor Sandor (UDMR), șeful CJ Maramureș, Gabriel Zetea (PSD) și șeful CJ Sălaj, Tiberiu Marc (PSD).

Pasztor Sandor și Tiberiu Marc s-au arătat mai degrabă rezervați, însă ambii sunt de acord în privința faptului că noul spital construit din fonduri europene la Cluj ar fi util pentru întreaga regiune și este esențial ca acest spital să fie construit cât mai repede.

În schimb, Gabriel Zetea, liderul PSD Maramureș și șeful Consiliului Județean, susține că Ministerul Sănătății poate să facă spitalul mai repede decât autoritățile locale și, în plus, se întreabă „de ce toate investițiile mari trebuie dirijate către Cluj?”

  • Președintele CJ Bihor: Aș prefera ca acest spital regional să se nască cât mai repede, dar prea puțin văd o co-finanțare din partea județului nostru

Președintele Consiliului Județean Bihor, Pasztor Sandor, a declarat, pentru HotNews.ro, că „Aș prefera acea variantă prin care acest spital regional se naște mai repede, dar prea puțin văd o co-finanțare din partea județului Bihor.”

Pasztor Sandor a ținut să sublinieze că o discuție pe această temă cu Alin Tișe și ceilalți șefi de consilii județene din regiune nu a avut încă loc, el adăugând că „în principiu, în Oradea și în Bihor avem rezultate foarte bune pe spitalele noastre, avem investiții substanțiale atât din fonduri europene, avem și un proiect strategic pe sănătate al județului Bihor, dar este clar că un spital regional în zonă poate aduce doar un plus. Dar eu cred că noi, Oradea și Bihorul, suntem, din acest punct de vedere, pe o cale bună, nu aș spune separată, dar proprie, a noastră.”

Președintele Consiliului Județean Bihor mai spune că „În principiu, dacă la Cluj se naște un spital regional, este un lucru benefic. Calea prin care se naște – că e din fonduri europene, că e din fondurile Consiliului Județean – eu nu pot să decid de aici, din Oradea. Aș prefera acea variantă prin care acest spital regional se naște mai repede, dar prea puțin văd o co-finanțare din partea județului Bihor.”

  • Președintele CJ Maramureș: Evident că este mai bine ca Ministerul să facă spitalul

Președintele Consiliului Județean Maramureș și liderul PSD Maramureș, Gabriel Zetea, a declarat, pentru HotNews.ro, că s-a interesat de „procedura care este în lucru pentru construirea spitalului regional de către Minister. Procedura este destul de avansată, ei sunt inclusiv în faza de a face studiul de impact. Evident că e nevoie de o bună colaborare cu autoritatea locală, pentru că acolo e nevoie de avize, autorizații și toate celelalte, dar spitalul va fi construit în continuare de către minister.”
Gabriel Zetea consideră că „nu este adevărat că autoritățile locale din Cluj ar putea face spitalul mai repede decât Ministerul Sănătății. O schimbare, în momentul ăsta, a titularului contractului, înseamnă refacerea tuturor documentațiilor, s-ar pierde toate lunile astea în care, în sfârșit, procedura de accesare a proiectului a intrat, totuși, într-o linie dreaptă, ar însemna că toate acestea ar trebui refăcute. Până în momentul ăsta, nici măcar Ministerului Sănătății nu i-a fost făcută o astfel de solicitare de către nimeni. Puteți să interpretați declarația domnului Tișe ca una politică, eventual.”

Gabriel Zetea a adăugat că „Evident că este mai bine să îl facă Ministerul. Și dacă se va pune problema să îl facă o autoritate locală, atunci o să discutăm în cadrul Agenției Regionale Nord-Vest și de ce să nu se facă la Baia Mare, atunci? De ce să nu se facă la Bistrița? Pentru că noi ne-am mișca mult mai repede. Avem aici un exemplu de spital județean pe care l-am reabilitat, care arată foarte bine în comparație cu spitalele din România, avem experiență în a construi și reabilita spitale. În momentul ăla, m-ar interesa pe mine. Nu înțeleg de ce toate investițiile mari, în ultimii 25 de ani, trebuie dirijate către Cluj. După ce 20 de ani, județele din jurul Clujului au fost pârjolite de investiții pentru a ridica Clujul, în continuare, noi să băgăm bani la Cluj. Nu, e nevoie, pentru o dezvoltare echilibrată a Regiunii Nord-Vest, de investiții și în celelalte județe.”

„Întârzieri nu mai sunt acceptate. Să meargă înainte dacă tot sunt în regulă lucrurile, în sfârșit”, este concluzia șefului CJ Maramureș.

  • Președintele CJ Sălaj: Orice discuție pe un subiect care este de interes pentru fiecare din această regiune merită purtată

Presedintele Consiliului Judetean Salaj, Tiberiu Marc, a declarat, pentru HotNews.ro, că „Orice discuție pe un subiect care este de interes pentru fiecare din această regiune merită purtată”.

El spune însă că, deocamdată, nu a purtat discuții oficiale pe această temă și că „e nevoie de o discuție mai laborioasă, pentru că, din ce știu eu, unele proceduri au început. Preluarea proiectului într-o altă formulă decât cea începută înseamnă, practic, un alt proiect, în opinia mea.”
El a adăugat că „Cred că este prematur să discutăm, pentru că, dincolo de o susținere formală, probabil că sunt și alte obligații, pentru că valoarea proiectului e mai mare decât alocarea din fonduri europene. Din ce știu eu, proiectul are nevoie de o completare între cât se alocă din fonduri europene și cât costă proiectul? Cine face această alocare? Sunt lucruri care trebuie discutate. Altminteri, ne-am lansa în necunoscut.”

Contactat de HotNews.ro, președintele Consiliului Județean Bistrița Năsăud, Emil Radu Moldovan (PSD), a declarat că este în concediu până săptămâna viitoare și nu dorește să comenteze în acest moment subiectul.

Csaba Pataki (UDMR), președintele Consiliului Județean Satu Mare, nu a putut fi contactat până la momentul publicării acestui articol.

  • CJ Cluj a primit undă verde de la Comisia Europeană să construiască spitalul regional, dar are nevoie de acordul Guvernului

Consiliul Județean Cluj a primit, în urmă cu două zile, răspunsul oficial al Comisiei Europene la solicitarea transmisă în decembrie 2018 de a deveni titular de proiect, în locul Ministerului Sănătății, și a primi direct banii europeni pentru construirea spitalului regional.

„Am făcut o solicitare către Comisia Europeană în decembrie și am solicitat să ne comunice dacă Consiliul Județean Cluj poate să fie titular de proiect și dacă putem să obținem noi direct banii europeni pentru spitalul regional. Comisia Europeană ne-a răspuns, prin adresa de astăzi, că da, puteți să fiți titular, sunteți eligibili, cu o singură condiție: ca și Guvernul României să dorească asta și anume Guvernul să modifice ghidul. Este o problemă internă a țării dumneavoastră, dacă Guvernul dorește sau nu să modifice ghidul, iar dacă Guvernul dorește să modifice ghidul, Comisia Europeană este de acord ca și consiliile județene să fie titulari de proiect, să primească bani europeni”, declara marți, pentru HotNews.ro, Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

„Am primit acest răspuns și voi face o adresă prin care voi cere tuturor consilierilor județeni să își însușească această solicitare, voi cere oficial modificarea ghidului de către Guvern, în așa fel încât noi să putem deveni titulari și voi face o adresă către toți președinții de consilii județene din regiunea nord-vest pentru că spitalul regional este construit pentru regiunea nord-vest și să se implice și ei să susțină acest proiect, ca să putem deveni noi titulari și să putem trage bani europeni în mod direct”, a mai precizat Alin Tișe.

Președintele Consiliului Județean Cluj acuză Guvernul României că „a decis deja să ducă proiectul în exercițiul financiar 2021-2025, asta înseamnă că până în 2025 nu se va începe construirea acestui spital. Este o încercare de a duce proiectele după 2021 din cauză că Guvernul nu mai are bani de co-finanțarea proiectelor.”

„Până la urmă, este așa de important cine face spitalul?”, se întreabă președintele Consiliului Județean Cluj.

Alin Tișe adaugă că „Terenul pe care se construiește era proprietatea Consiliului Județean. Am predat acest teren cu titlu gratuit Ministerului Sănătății tocmai pentru a se face spitalul, dar dacă ei tot amână, atunci eu nu mai am niciun interes să dau acest teren gratuit și ei să amâne încă 5 ani – 10 ani până vor construi spitalul. Scopul pentru care s-au predat aceste terenuri a fost acela de a se începe construcția spitalului acum, nu peste 5 ani sau peste 7 ani.”

 
  • Sorina Pintea susține că, cu cât se fac mai târziu, spitalele vor fi mai ieftine

Spitalele regionale (Iași, Craiova și Cluj) ar urma să fie construite după anul 2021, însă cu un procent mai mare de co-finanțare din fonduri europene, România solicitând o majorare a procentului de co-finanțare din bani europeni, în exercițiul financiar 2021-2027, de la 50% la 85% – este explicația ministrului Sănătății, Sorina Pintea, pentru amânarea proiectelor celor 3 spitale.

„Nu s-a întârziat pentru că n-a vrut Guvernul sau n-a vrut Ministerul Sănătății, ci pentru că există niște proceduri pe care acești consultați le-au respectat și pe mine mă mâhnește că anumite comunități locale care nu au fost atât de implicate spun că Ministerul Sănătății și Guvernul nu vor”, susținea ministrul Sănătății, în decembrie 2018.

Construcția celor 3 spitale ar urma să înceapă „pe exercițiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a procentului de co-finanțare a Uniunii Europene, de la 50% la 85%. Eu spun că este un lucru foarte bun și că aceste spitale sunt tot mai aproape de certitudine, pentru că și sursa de finanțare este foarte clară în acest moment”, mai spunea atunci Sorina Pintea.

Ministrul Sănătății mai spunea, în decembrie anul trecut, că „Valoarea unui spital este de 400 de milioane de euro – construcție plus dotare. Pentru că în 2014, când s-au cerut bani pentru spitale regionale, s-au cerut doar pentru construcție – co-finanțarea României fiind de 50% și co-finanțarea Europei de 50%. De aceea sumele alocate erau mai mici. Așa s-au făcut estimările în 2014. De la 100 de milioane de euro pe spital la 400 de milioane de euro este o mare diferență și cred că era de datoria noastră să găsim surse viabile astfel încât aceste spitale să se facă.”

„În momentul în care am avut ultimele discuții, la Bruxelles, cu consultanții Băncii Europene de Investiții – pentru că Ministerul Sănătății a fost la Bruxelles să solicite fonduri suplimentare în 27 septembrie, iar răspunsul a fost „Nu avem” – în momentul în care consultații au spus „Vom preda studiul de fezabilitate”, am luat legislația și am verificat care sunt termenele. Ajungeam cu începutul construcției efectiv 2020-2021. Și atunci, după o discuție cu doamna prim ministru, și ulterior cu doamna comisar Corina Crețu, s-a decis că fazarea ar fi o soluție foarte bună. Adică să începem construcția pe exercițiul financiar 2021-2027, solicitând o majorare a procentului de co-finanțare a Uniunii Europene, de la 50% la 85%. Eu spun că este un lucru foarte bun și că aceste spitale sunt tot mai aproape de certitudine, pentru că și sursa de finanțare este foarte clară în acest moment”, a adăugat Sorina Pintea.

Ministrul Sănătății a mai susținut că „Nu s-a întârziat pentru că n-a vrut Guvernul sau n-a vrut Ministerul Sănătății, ci pentru că există niște proceduri pe care acești consultați le-au respectat și pe mine mă mâhnește că anumite comunități locale care nu au fost atât de implicate spun că Ministerul Sănătății și Guvernul nu vor. Vrem, o să atragem aceste fonduri și vom construi aceste spitale, dar cred că trebuie să le construim cu costuri cât mai mici pentru România, dacă există aceste fonduri europene. Eu sper că s-a înțeles exact și că nu există niciun exercițiu de imagine.”

Un comentariu

Scrie un comentariu