Tags Posts tagged with "oras"

oras

Proiectanții de la Construct CDP din Baia Mare au recomandat Primăriei Cluj să construiască o nouă pasarelă pietonală peste râul Someșul Mic, lângă cea actuală. Dar și să o repare pe cea existentă, veche de peste 100 de ani și aflată în stare considerabilă de degradare pentru a fi utilizată pe perioada derulării noului șantier.

Primăria a scos deocamdată la licitație lucrările de reabilitare a pasarelei care face legătura pietonală peste râul Someșul Mic între zona Plopilor – parc Iuliu Hațieganu și cartierul Grigorescu, unul dintre cele mai frumoase din Cluj. Contractul pentru reabilitatea pasarelei peste Someșul Mic din Grigorescu a fost câștigat de societatea Diferit, cunoscută pentru lucrările pe care le prestează pentru primăria clujeană. Prețul a fost de aproape 100.000 de euro (peste 432.000 lei). Oficialii primăriei au anunțat că pasarele va fi reparată cel mai probabil anul acesta.

Cu câțiva ani în urmă, aministrația locală a mai pornit o inițitivă similară, însă aceasta nu a reușit. Atunci se punea problema construitii unei noi pasarele și mutarea celei vechi în zona Casa Tranzit pentru a reface vechiul traseul de  cunoscut ca podul nemților care să facă legătura pietonală între zona centrală a Clujului și Dealul Cetățuia.  (În zona Casei Tranzit a existat un pod, al nemților, primul pod suspendat din Cluj și acoperit, construit în sec XVIII și utilizat de trupele imperiale pentru a accesa fotificația de pe Cetățuie. Podul a fost distrus de inundații de câteva ori și a fost refăcut, apoi în secolul XX a fost dezafectat). Despre aceste planuri, oficialii primăriei au spus recent că, cel mai probabil, vor fi rezolvate după ce se va organiza și adjudeca concursul pentru un masterplan al râului Someș, anunțat de primăriei, deocamdată, ca intenție.

AICI DETALII: Ce-și dorește primăria pe râul care traversează orașul 

Despre pasarela din Grigorescu se știe că a fost construită undeva în jurul anului 1902 și că inițial era situată în zona gării centrale din Cluj. După anii 1970 când s-au scos din uz locomotivele cu aburi, pasarela a fost dezafectată pentru că nu mai corespundea gabaridelor fiind montată pe actualul amplasament din zona parcului Iuliu Hațieganu – Grigorescu.

Pasarela are 68 de metri și o lățime de 1,80 metri și asigură fluxul pietonal în zona Someșului Mic. Potrivit proiectanților care s-au ocupat de expertizarea pasarelei, Construct CDP din Baia Mare, fluxul pietonal este asigurat corespunzătoru la respectivii parametri, însă această pasarelă este folosită și de bicicliști, astfel că respectiva circulație nu se derulează în condiții optime. Pasarela este extrem de degradată.

Despre istoria pasarelei, mai jos:

La mulți ani, Podule Zburător ! Fundație temeinică ! 1902 – 2015

Un protocol de colaborare care aduce o procedură de lucru cu privire la autorizarea executării lucrărilor de construcţii a fost semnat de primărie cu principalii furnizori de utilități din oraș, Compania de Apă Someș, Delgay Grid și Societatea de Distribuție a Energiei Electrice.

Potrivit viceprimarului Dan Tarcea, respectivul protocol este gândit pentru a debirocratiza activitatea de la urbanism și a scuti oamenii de mai multe drumuri la primăriei pentru a depune documetații separate privind autorizații de branșare la utilități. “Dacă cineva vrea să-și facă o casă, cere un certificat de urbanism unde se arată în ce condiții se poate emite autorizația pentru casa, împrejmuiri și racordul la utilități. Apoi, solicită autorizația de consturire. Până acum, regiile nu-i dăreau aviz de racordare la utilități până nu avea autorizația de consturire și persoane respectivă era nevoită să depună documentații separate la primărie și pentru autorizațiile de branșare la utilități. Acum, cu noua procedură convenită cu furnizorii de utilități, poate primi avizele și nu mai este nevoie să ceară mai multe autorizații și se elimină birocrația, drumurile la primărie plus timpii de așteptare”, a explicat oficialul.

Acesta a mai spus că și vechea variantă de lucru este în vigoare și că aceasta poate fi accesată în cazul în care oamenii se grăbesc să construiască și cei de la regii n-au emis avizele.

Procedura de lucru stabilită de primărie cu Electrica, Delgay Grid și Compania de Apă Someș în vederea emiterii certificatului de urbanibanism (C.U.), a avizelor tehnice şi a autorizaţiei de construire (A.C.) cuprinde: 


1. În cazul extinderii reţelelor existente, C.U., avizele tehnice şi A.C. pentru extinderea reţelelor vor cuprinde şi branşamentele, fără a fi necesară A.C. pentru construcţie imobil, sub condiţia ca racordarea la clădire să se facă după prezentarea de către beneficiar a contractului de furnizare a energieri electrice sau gaze naturale;


2. În cazul în care reţelele sunt existente, se poate obţine autorizaţie de construire atât pentru clădire cât şi pentru branşamente la utilităţi concomitent:
-prin certificatul de urbanism se va solicita: construcţie, împrejmuire etc, şi obligatoriu racord la utilităţi;
-operatorii de reţea în baza certificatului de urbanism vor emite (pe lângă avizele de amplasament solicitate în C.U.) şi soluţiile de racordare(avize tehnice de racordare);
-Primăria va emite autorizaţia de construire doar după obţinerea inclusiv a soluţiilor de racordare (apa, gaz, canalizare, electrice sau altele după caz) şi va specifica în autorizaţia de construire şi racorduri la utilităţi (apa, gaz, canalizare, electric, etc);


3. În cazul unei clădiri autorizate sau înscrise în cartea funciară, autorizaţia de construire pentru branşamente se va emite în baza avizelor şi a proiectelor tehnice vizate de către operatori, cu prezentarea de către beneficiar sau investitor a cărţii funciare sau a copiei autorizației, după caz.

Furnizarea serviciilor de utilităţi se va face numai după prezentarea de către beneficiar sau investitor a copiei legalizate sau a unei copii certificate pentru conformitate cu originalul a autorizaţiei de construire, aferentă clădirii pentru care se solicită încheierea contractului de furnizare.

Din luna aprilie, Primăria clujeană a instituit, în premieră, și sistemul de emitere de acte de urbanism în regim electronic.

DETALII: Era on-line la urbanism a început. S-a emis primul certificat de urbanism on-line

VIDEO Premiera de la Cluj: Boc a testat sistemul prin care se eliberează acte de urbanism on-line

zona Borhanci - Speranței -- Romul Ladea, sursa foto: piata-az.ro

Documentații de urbanizare pe o zonă extinsă, care să aducă acorduri de la toți proprietarii pentru viitoarele drumuri, plus cedări pentru lărgirea celor existente de pământ. Asta au cerut specialiștii din Comisia de Urbanism a primăriei la ședința de săptămâna trecută, cu prilejul discutării unui Plan Urbanistic Zonal de urbanizare pe strada Speranței, zonă aflată în plină dezvoltare.

Respectiva documentație a primit aviz de oportunitate pentru a fi întocmită pe jumătate din Unitatea Teritorială de Referință, tocmai pentru că terenul este înjumătățit de o serie de servituți de utilitate publică.

Pe aproape 3000 de mp situați în zona arterelor Dimitrie Onciu și Speranței, un proprietar privat a popus amenajarea de locuințe unifamiliale cu subsol, parter și un etaj, în trei grupaje înșiruite, cu cedarea de teren pentru drum (600 mp), plus amenajarea unui micuț spațiu verde (Procentul de Ocupare a Terenului propus a fost 35%, iar oeficientul de Utilizare a Terenului de 0,9).

Modul în care proiectanții, reprezentați la comisie de arhitectul Sorin Scripcariu, au ales să configureze cedările de teren pentru lărgirea drumurilor i-a nemulțumit pe arhitecții din comisia de urbanism a primăriei. Arhitectul-șef al Județului, Claudiu Salanță, a semnalat faptul că primăria ar trebui să ceară ca documentațiile de urbanizare să se facă pe o suprafață mai mare (tot UTR-ul) în așa fel încât, dacă se fac cedări de parcele pentru drumuri sau spații verzi către domeniul public, acestea să ajungă la primăriei și chiar să poată fi utilizate. Altfel, după practica actuală, primăria primește doar una, două parcele și nu poate lărgi un drum decât după ce toți proprietarii se apucă să inițieze documentații de urbanism similare. Punctul de vedere a fost susținut și de arhitectul Vlad Negru, care a subliniat că administrația locală ar trebui să fie mai atentă cu avizele de oportunitate, pentru ca procedura de urbanizare propusă în PUG să funcționeze. De asemenea, arhitectul expert al primăriei Ligia Subțirică a recomandat cadastrarea drumurilor circulate – cu identificarea proprietarilor, rezervarea de parcele pentru lărgirea lor. “Ați mai avut PUZ-uri și în alte zone și știți foarte bine că nu putem merge pe drumuri existente de pământ fără să știm ale cui sunt. De aceea trebuie să idenditificați proprietarii de pe Dimitrie Onciu și Speranței”, a adăugat Subțirică. Punctul său de vedere a fost împărtășit și de șefa Direcției de Urbanism a primăriei, Corina Ciuban.

Arhitectul Sorin Scripcariu a motivat că primăria a eliberat fără probleme autorizații de construire pentru locuințe și mai sus și mai jos de parcela investitorului, fără să ceară cadastrarea de drumuri. Acesta a mai subliniat că devine mai complicat de realizat proiectul în mometul în care trebuie consultați și alți proprietari care n-au construit încă pentru că aceștia ar putea pune bețe în roate proiectului. Punctul său de vedere a fost susținut inițial de primarul Emil Boc.

Cu toate acestea, arhitectul-șef al orașului, Daniel Pop, a afirmat că doar așa câștigă comunitatea – dacă se face urbanizarea unei întregi zone. În plus, alți membri din comisie au subliniat că nu se pot prevedea drumuri pe parcelele altor proprietari, fără ca aceștia să știe că s-a propus acest lucru. Arhitectul Mihai Racu a mai precizat că există și inadvertențe pe planșele de urbanism, față de ridicările topografice.

Având în vedere pozițiile exprimate de arhitecții din comisie, primarul Emil Boc a revenit și a recomandat proiectanților să țină cont de propunerile privind cadastrarea drumurilor și consultarea proprietarilor din zonă. Tocmai pentru ca PUZ-ul, odată avizat, să nu fie atacat de eventuali proprietari nemulțumiți. “Vă dați seama că în acest caz pierdem de pe scaun, în instanță. E și pentru sprijinul investitorului să veniți cu cele solicitate”, a mai completat primarul.

 

 

by -
0 310
sursa: March for Science Romania (Facebook)

Peste 50 de persoane s-au adunat sâmbătă de dimineața în piața centrală a orașului pentru a parcurge traseul clasic – scurt de proteste (Eroilor, Piața A. Iancu — Bulevardul 21 Decembrie 1989 — Piața Unirii) și au militat pentru știință și pentru finanțare cu mai mulți bani a cercetării din România. Marșul pentru Știință este o acțiune care se derulează concomitent în peste 600 de orașe ale lumii și a fost inițiat la Washington, iar Clujul s-a aliniat respectivei acțiuni prin inițiativa asociației Ad Astra.

Cei care s-au adunat în Piața Unirii au vrut să semnaleze faptul că cercetarea trebuie finanțată corespunzător. Potrivit lui Marius Miclăuș, doctor în biologie moleculară, cercetarea în România e în colaps, țara noastră fiind la coada UE. Adică se alocă sub 0,5% din PIB, similar cu cât se alocă în Cipru. Miclăuș a mai spus că factorul politic trebuie responsabilizat în așa fel încât să-și amintească că din 2008 s-a promis că educația și cercetarea vor primi 6%, respectiv 1% din PIB, alocări financiare.

sursa: March for Science Romania (Facebook)

În plus, cercetătorii care s-au adunat și au mărșăluit prin centrul orașului au mai ținut să penalizeze curentele formale pe Internet cum este cel împotriva vaccinării copiilor și și-au îndemnat colegii să iasă din mediul academic și să ofere explicații științifece celor care se îndoiesc de beneficiile științei.

Oamenii au adus și pancarte cu mesaje pro știință și cercetare.

sursa: March for Science Romania (Facebook)
sursa: March for Science Romania (Facebook)

Marșul s-a desfășurat pe traseul Piața Unirii — Bulevardul Eroilor — Piața A. Iancu — Bulevardul 21 Decembrie 1989 — Piața Unirii.

Marșul pentru știință a fost organizat de Asociația Ad Astra, partener al evenimentului global “March for Science”.

Parkingurile supraterane de cartier dorite de primărie și anunțate în cartierele orașului nu își mai găsesc susținere printre riverani. Primul proiect de regenerare urbană comandat de primărie pe 7 hectare în cartierul Mănăștur pentru a face loc unui parking de cartier cu cinci etaje și peste 400 de locuri de parcare pe strada Primăverii nr. 8 a fost contestat de riverani la ședința Comisiei de Urbanism din 18 aprilie. Oamenii s-au plâns că noua parcare le ia soarele, că va distruge spațiile verzi, că va crea trafic suplimentar sau că le va pune în pericol copiii care merg la școala de cartier din vecinătate.

Membrii comisiei n-au fost nici ei încântați de dorința de a se planta în cartier parking-uri masive și au cerut proiectanților care lucrează pentru primărie să studieze amplasarea de parkinguri mult mai mici, semi îngropate, cu terase verzi sau pentru utilitate publică, dispersate pe un areal mai mare. Primarul a promis oamenilor că administrația locală dorește să facă doar lucruri bune pentru riverani și a cerut proiectanților să facă simulări și pentru această variantă pe care să le aducă din nou la urbanism.

De asemenea, tot la ședința de urbanism s-a mai discutat și un alt proiect al primăriei de regenerare a unei zone de 8 hectare situată tot în cartierul Mănăștur, între Mogoșoaia și Almașului, tot pentru a face loc unei parcări supraterane cu subsol, parter și trei etaje și peste 300 de locuri de parcare a avut aceeași soartă. Membrii comisiei de urbanism au propus aceeași variantă – parcări mai mici și mai multe și nu o construcție masivă pe o parcelă centrală.

 

Proiectele de parcări supraterane noi anunțate de primăriei în cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni pe terenuri libere de sarcini situate între blocurile de locuințe sunt contestate de riverani. Încă de la dezbaterile proiectului de buget al orașului pe 2017 inițiate de primărie în cartierul Mănăștur, riveranii au semnalat primarului Emil Boc că planurile de edificare a unor parkinguri supraterane sunt foarte proaste pentru că vor scădea calitatea vieții oamenilor și le va lua soarele și puținul spațiu liber dintre blocuri. Boc le-a promis atunci oamenilor că niciun proiect nu se va aviza fără să respecte norme în vigoare și fără ca aceștia să fie consultați.

La a doua ședință de urbanism în noua formulă au apărut și primele Planuri Urbanistice Zonele (PUZ) de refenerare urbană comandate de primărie în cartierul Mănăștur pentru a face loc unor două astfel de parkinguri pe strada Primăverii nr. 8 și pe strada Mogoșoaia.

În primul caz, proiectanții au studiat o zonă de 7 hectare între Primăverii și Peana, într-un areal cu blocuri de patru și zece etaje și o școală de cartier și au propus, în curtea blocului potcoavă de pe Primăverii nr. 8 un parking cu cinci etaje și 442 de locuri de parcare, plus alte două parcări mai mici într-o a doua etapă a proiectului. În această zonă necesarul de locuri de parcare este de 1000 iar propunerile formulate ar aduce în circa 709 locuri de parcare (în parkingul mare și în cele două mici) plus desființarea a 164 de garaje.

În al doilea caz, proiectanții contractați de primăriei au studiat o zonă de 8 hectare în zona străzilor Almașului, Mogoșoaia și E. Cioran și au propus o parcare cu trei etaje și 350 de locuri de parcare.  În zonă există 105 garaje și 57 de parcări la sol și un număr de peste 300 de apartamente.

Riveranii din Mănășurt au venit la urbanism să se opună planurilor primăriei. Cei mai vocali au fost cei din zona Primăverii-Aleea Peana. Oamenii nu au cotestat faptul că administrația locală dorește să rezolve problema parcărilor din cartiere ci doar că plantează aceste noi parkinguri lângă blocul în care ei locuiesc. Dacă s-ar face mai sus sau mai jos ar fi în regulă. Și dacă traficul nu ar trece pe la blocul în care locuiesc, la fel, n-ar fi nicio problemă. Ba chiar, riveranii din blocul direct afectat de parkingul de pe Primăverii nr. 8 au spus că sunt de acord cu desființarea garajelor cu condiția să nu se edifice parcarea cu cinci etaje care le va lua soarele și le va aduce doar probleme în zonă.

La respectivul punct au luat cuvântul și doi profesori universitari din Cluj care locuiesc în zonă – avocatul Dan Stegăroiu și profesorul de la UTCN Mihail Abrudean. Primul a cerut modificarea acceselor auto ale proiectului de parking în așa fel încât blocul în care locuiește să nu fie afectat, nici spațiile verzi din zonă. Mai ales că zona (blocurile și aleile) a fost reabilitată de primărie acum un an și jumătate și că este un mic paradis, motiv pentru care locuițele ar trebui să aibă prioritate. Stegăroiu a mai spus că primăria ar trebui să aducă în zonă o altă soluție de parcare care să nu încarce cu trafic zona și să oblige oamenii să fie pradă noxelor și poluării.

Cel de al doilea profesor universitar, care locuiește pe Aleea Peana de peste 40 de ani, a semnalat că circulațiile cu bucle propuse nu respectă normativele dar și că propunerile vor duce la distrugerea unei zone verzi din cartier. Abrudean a mai propus mutarea unei parcări de 32 de locui situată la sol într-o altă zonă periferică, dar și renunțarea la respectivele bucle de circulație propuse pentru accesul la noua parcare.

Alți riverani au atras atenția că parcarea e prea aproape de școala de cartier din zonă, că pune în pericol copiii. “Până acum primăria a făcut bine pentru Cluj, dar acum face un lucru rău. Ne puneți un parking în curtea blocului ca să fim ca la închisoare. Noi am făcut o adunarea asociației de pe Primăverii nr. 8 și nimeni nu e de acord să se construiască parkingul. Și așa blocul nostru e un mamut. Primăria ar trebui să ne rezolve alte probleme, cu punctul de gunoi, cu inundațiile din subsol”, a spus un alt președinte de asociație de locatari din zona afectată.

Arhitectul Szabolcs Guttman de la biroul care s-a ocupat de proiect a încercat să contracareze obiecțiile oamenilor și s-a arătat pregătit să mai analizeze chestiunile legate de accese. Chiar primarul Emil Boc a menționat că primăria va opta pentru o soluție care “să unească nu să dezbine”.

Arhitecții din comisie s-au arătat și ei sceptici față de PUZ-ul de regenerare. Arhitectul Romulus Zamfir a vorbit despre modelul german prin care spațiile verzi au avut prioritate în locul parcărilor dintre blocuri și potrivit căruia s-au edificat doar parcări în subteran, cu crearea de locuri publice verzi la suprafață. Arhitetcul Mihai Racu a semnalat că e contrar practicilor să pui drumuri peste vegetație și că practica în cartier ar trebui să fie reținerea mașinilor pe contur și blocarea posibilităților de trafic suplimentar. “Cea mai eficientă rezolvare ar trebui să fie cu parcări mai mici, semi îngropate în locul unei clădiri foarte mari și acestea să fie împrăștiate în toată zona”, a spus Racu. Arhitectul Voicu Bozac a cerut un studiu dendrologic care să spună câți copaci sunt în zonă și a susținut propunerea cu parcări mici, semi îngropate cu ultimul nivel destinat comunității (grădină, terasă, teren de sport, etc). Norbert Petrovici a încurajat și el distribuirea noilor locuri de parcare în întreg perimetru în așa fel încât toți locuitorii să le poate asimila ca ale lor. Arhitectul Marcel Crișan a fost și el pentru parcări mai mici cu acoperișuri grădini care să servească ca spații comunitare.

În final, primarul Emil Boc a cerut proiectanților să ilustreze propunerile cu un singur parking și cu parcări mai mici semi îngropate. Termenul asumat a fost de circa trei săptămâni în care proiectanții s-au angajat să vină cu respectivele propuneri ca mai apoi să fie din nou prezentate oamenilor.

În cazul parkingului de pe Mogoșoaia, ca să preîntâmpine eventuale obiecții, membrii comisiei au făcut aceleași recomandări: parcări mai mici și mai multe. La respectivul punct s-a opus doar un singur președinte de asociație care a aflat de respectivul plan al primăriei.

Primarul Boc a mai spus că politica primăriei a fost să opteze pentru soluții pe verticală care să rezolve rapid o problemă. “Încurajez și susțin alternativele de parcare, cu două sau mai puține niveluri, care să fie funcționale și care măresc calitatea spațiului urban și mulțumesc și cetățenii”, a mai spus primarul.

Cinci noi parkinguri pentru Cluj în cartiere

 

 

Ce monumente, ce clădiri trebuie iluminate în Cluj dar și cum ar trebui să arate orașul împodobit de sărbători. Asta a comandat primăria sub forma unui Masterplan de iluminat arhitectural a obiectivelor cu valoare de patrimoniu din oraș.

În concret, primăriva vrea un sistem de iluminat arhitectural cu aparate de iluminat și tehnologii de ultimă oră, cu eficiență energetică ridicată, care să accentueze valoarea monumentelor și a altor edificii de interes local și să le integreze în perisajul urban. Chiar să creeze un circuit turistic prin propunerile de luminare a respectivelor clădiri și monumente.

Achiziția a fost făcută pe SEAP și a fost contractată firma Ago Proiect Engineering din Cluj care urmează să realizeze acest Masterplan de iluminat arhitectural. Prețul contractului este de aproape 60.000 lei și termenul de circa 6 luni.

Primăria a pus la dispoziția firmei și o listă cu obiective importante din Cluj, dar așteaptă pe lângă aceasta și alte propuneri.

De asemenea, e interesată și de soluții și recomandări pentru iluminatul festiv de sărbători, capitol la care în ultimii ani primăria a fost extrem de criticată pentru modul în care a ales luminițele de Crăciun.

sursa: primariaclujnapoca.ro

LISTA edificiilor pentru care primăria vrea iluminat arhitectural

 

Mobilă în casă sau o cameră mare, un bloc lunguieţ, alături de care s-au înşiruit în zbor vertical inimioare, un garaj de maşini (pentru opt maşini, colorate), o casă plutitoare şi o alta care are curtea înăuntru. Sunt câteva dintre visele despre case transpuse în desene de copiii de la Pata Rât, în week-end-ul în care comunitatea a fost vizitată de un artist celebru. Suntem lângă rampa de gunoi a Clujului, cu Dan Perjovschi, artistul care a desenat la MoMA şi TATE. Mai sunt prin desene rachete şi castele, copăcei şi multe inimioare. Printre şi în case s-au strecurat oameni şi prinţese. Cum altfel s-ar putea dezvolta o temă a caselor?

Şi nu departe de casa cu desene, Clujul are un “zid Perjovschi”, semnat de artistul cu activitate internațională Dan Perjovschi, cel care a desenat la muzeele celebre de artă contemporană din New York sau Londra. Peretele se află într-o zonă “dureroasă” a orașului, la periferia de care toată presa străină care vine în oraș este interesată – Pata Rât și a fost desenat la finalul săptămânii de artist. Într-un weekend special în care Dan Perjovschi a fost prezent în Cluj și s-a relocat printre copiii și gunoaiele de la Pata Rât.

În cadrul proiectului Pata-Cluj, sub umbrela concursului de artă în spațiul public Orașul Vizibil organizat de Fundația AltArt, s-au pregătit în 7-9 aprilie 2017 două evenimente culturale care abordează critic tema locuirii. Grupul de inițiativă SOS Pata Rât, împreună cu artistul Dan Perjovschi au pus la cale, printre altele, un “atelier de desene”. Ca să vorbim şi de cifrele care au adus demersul: Peste 1500 de persoane trăiesc în zona Pata Rât, “în condiții de viață greu de imaginat”, o zonă unde 42% dintre locuitori au ajuns în urma unor evacuări, spun reprezentanții de ONG-uri. De Dan Perjovschi cel mai probabil aţi auzit, dar să amintim, totuşi: desenele sale au fost pe pereții muzeelor sau altor spații culturale din lume, cum ar fi la MoMA şi TATE – e primul român care a desenat pe pereţii de la MoMa. Redă, în desene şi cuvinte, mai ales problemele sociale și politice și le expune acolo unde pot fi călcate de public la propriu și șterse, având în vedere nota temporară a unor teme, dar și dispariția acestora de-a lungul timpului. A avut în jur de 1000 de expoziții, prezentări şi workshopuri în România, SUA, Portugalia, Spania, Germania, Ungaria, Suedia, Elveția, Marea Britanie, Germania, Mexic, Brazilia, Coreea de Sud, China.

Cum a fost?

Casele care îmbracă o casă

Duminică e mişcare în Pata Rât, Perjovschi e aici înconjurat de copii, alături de Laura Alicu, de la Centrul de Resurse pentru Comunitate. Cu o zi înainte, fusese ziua ploioasă de desenat înăuntru.

Sursa foto: Centrul de Resurse pentru Comunitate
Sursa foto: Centrul de Resurse pentru Comunitate

 

După ce copiii şi-au desenat casele pe hârtie cu o zi înainte, cu prilejul “atelierului” lui Dan Perjovschi, locuinţele de vis au ajuns în alt plan: au fost din nou desenate, dar de data asta pe o căsuţă din Pata Rât. Casele de pe casă. Un soi de oglindă, zice Dan Perjovschi.

 

„Singura chestie pe care le-o bag în cap de când am venit e că nu e un desen mai bun ca altul”, zice Perjovschi. Între timp, “catalogul” cu desenele lor stârneşte entuziasm. „Pot să îi arat lui tati?”, întreabă una dintre tinerele desenatoare.

Un zid e încărcat de case. Încă unul – la fel. Printre casele desenate pe casa albă (albă pe dinafară şi cam devastată în interior) găsim o prinţesă. “Tu vrei să fii prinţesă?”. “Sunt”, răspunde scurt autoarea.

 

 

Fetele ţin să facă şi ele câteva poze, aşa că le oferim aparatul şi, cu ocazia asta, redăm şi câteva detalii din căsuţele pe care au ţinut să le imortalizeze.

Desenele. Credit foto: Aurelia, Mimi:

 

„Plecaţi?”, îl întreabă precaut pe artist una dintre fetiţe. „Da, dar ne mai vedem mai încolo”, promite Perjovschi.

Cum s-a ales clădirea pe care au apărut desenele? „Ăsta e locul unde aveau ei un fel de centru educativ. A fost un pic uitat de Dumnezeu, cine l-a început a plecat, dar acum poate începe un fel de revitalizare. Înţeleg că era şi un computer pe vremuri aici. Pe de altă parte, era ideea iniţială să se deseneze pe casă. Dar pe care casă? Ar fi fost probleme”, explică Perjovschi. „Asta, practic, e a tuturor”, completează Linda Greta, de la Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, rezidentă în Pata Rât și implicată în proiectul de artă în spațiul public pe tema locuirii sociale. “Planul este să reabilităm casa, vrem să extindem un pic acest centru, să fie mai mare”, spune ea.

„Casa asta a fost cea mai la îndemână decizie”, conchide artistul. În jur e o continuă mişcare. „Dacă îi scapi dim mână cu cariocile, desenează tot Pata Râtul. Aşa-i?”, întreabă Perjovschi. Şi răspunsul e prompt: „da”, zice una dintre micile desenatoare. „Până mâine e gata”, crede Perjovschi.

Tema de desen asta a fost: despre case. „Am avut tot felul de idei în cap, dar de fapt eu nu ştiu realitatea, sunt paraşutat aici. Când eşti în locul ăsta, e altfel decât îţi imaginezi. Ştiu de povestea asta de mult, de la prietenii mei artişti activişti. Dar e altceva când vezi realitatea. Ideea era să avem ceva care să fie destul de tolerant ca temă- să se poată face aproape orice”, explică artistul. „Copiii mie îmi plac, ei deseneaz foarte mişto în sine; cei care merg la şcoală şi sunt învăţaţi de profi cum să deseneze nu mai desenează bine”. Ne uităm spre casa îmbrăcată în case vesele. „Indiferent care e subiectul, dacă e pus împreună arată bine. Poate independent câte un element nu e mare lucru, dar uite! Împreună aşa arată… aşa desenez eu”, împărtăşeşte Perjovschi principiul de lucru. „Nu îi poţi ţine într-o singură chestie, pe o singură temă, ei sunt liberi. Fiecare face câte ceva şi fiecare desen are o poveste. Costel s-a semnat pe soare, cineva şi-a făcut curtea în casă. Mi-a plăcut foarte mult. Dacă stai şi te uiţi cu atenţie, descoperi multe idei mişto. Aici, oamenii din comunitatea asta au tot văzut proiecte, ideea e să faci lucruri împreună”, spune Perjovschi şi se auto-etichetează în context: „artist de lux voluntar”. Invitaţia a venit de la activistul acum parlamentar Adrian Dohotaru. “Am primit un mail, mi-a zis de acest proiect, mă întreva dacă pot să vin. S-a întâmplat să fiu în ţară în perioada asta”, spune artistul.

Aşa s-a ajuns la atelierul cu peste 20 de copii, în Pata Rât. „Eu nu fac lucruri de genul ăsta de obicei, nu fac workshop-uri cu copiii. Cunoştinţele mele sunt mai mult pentru oameni maturi. Dar mie îmi place cum desenează ei. Şi voiam să văd cum arată în realitate locul ăsta. Toată povestea asta e mult mai complexă decât pare. Sunt şi lucruri mişto care s-au realizat, dar şi lucruri teribile”, constată Perjovschi. „Nici nu vreau să fiu colonistul alb care se uită la ei. Aici e mişcare, s-au construit case, cu programe, unii dintre cei de aici se vor muta. Dar copiii ce treabă au? Bine că merg la şcoală, vine autobuzul după ei”, spune artistul. „Copiii merg la grădiniţă, la şcoală, 30 merg la liceu, trei la facultate”, completează Linda Greta. Aici, unde am ajuns, e mai bine – este apă. Rece. Linda face parte din una dintre familiile care se pregătesc de mutare. „Am primit locuinţă, prin proiectul Pata Cluj. Vor fi 16 locuinţe în Cluj, 12 în Apahida, în Floreşti vreo 7.  În România aşa funcţionează lucrurile: în loc să găsească o soluţie pentru oameni, dacă le trebuie terenul, care e al lor, dau afară oameni apoi se gândesc”, constată Linda, cu referire la evacuarea romilor de pe strada Coastei din Cluj şi „strămutaţi” în zonă. În urma intervenției coordonate în cadrul proiectului Pata-Cluj (finanţat cu bani nordici), 35 de familii vor prelua apartamentele sociale pentru care au depus dosarele în urmă cu 6 luni. „Fiecare trebuia să aplice – cu actele necesare, adeverinţă de salariu, să arate că nu deţine terenuri sau proprietăţi. În total sunt 35 de locuinţe, care sunt gata şi există şi lista cu cei care le-au primit. Urmează mutarea”, explică ea despre proiect. Altfel de case.

Revenim la cele afişate deocamdată aici.

„Ei sunt obişnuiţi să scrie pe ziduri prostii”, zice Perjovshi şi ne uităm puţin mai jos, pe deal, spre o instalaţie cu mesaje nu tocmai prietenoase. „Poţi să faci aia sau faci asta. Ai o alternativă. Nici nu trebuie să îi spui copilului ce să facă. Cine sunt eu să îi spun? Îşi dă seama singur. Mă mai întrebau când desenau: e bine copacul în stânga? E bine? Eu nu prea dau explicaţii, ca artist contemporan ideea mea e să creez nişte situaţii, de aici e rolul lor”, explică artistul.

 

 

 

Şi totuşi… ce caută Dan Perjovschi la Pata Rât? „E un subiect ăsta cu Pata Rât. Cultural vorbind, pe arte vizuale, Clujul e cel mai tare oraş din România, e un oraş bogat şi inteligent şi el are problema asta şi nu ştie ce să facă cu ea. Realitatea asta e: dacă închizi muntele ăla de acolo (ne uităm spre rampă), ăia de acolo nu au din ce trăi. Ei sunt angajaţi la munca asta. I-ai făcut depedenţi de gunoi. Şi nu eşti în stare să faci colectare selectivă şi să îi angajezi pe ei acolo, să îi formalizezi, nu ai o viziune de viitor cu ei, cu oamenii care din asta trăiesc, cu copiii ăştia care sunt foarte mişto. Sunt vioi, au personalitate, se bagă, trebuie să facă asta, e viaţa lor aşa. Eu sunt un artist de nivel internaţional, am venit aici. Ăştia de Cluj ce fac? E plin de artişti contemporani la Fabrica de Pensule care critică capitalismul. Câţi dintre ei au fost aici? Nu am nimic cu ei. Nu e rolul meu să rezolv problemele de aici, nici al lui Laura, ajutăm cu ce putem”, spune Perjovschi şi apoi nu uită să menţioneze că Fabrica de Pensule a găzduit, totuşi, acţiuni pentru copiii din Pata Rât.

Micuţii continuă să îl întrebe pe „domnul Dan” când revine. „Da, pe ei îi interesează să facă ceva, altceva”. Desenele, transpuse pe vreo 40 de pagini se vor întoarce în mai multe copii săptămâna viitoare, pentru toţi autorii. „Unii poate că îl iau şi îl aruncă a doua zi, alţii poate nu. De aia am scris „comunitate” (pe unul dintre pereti e scris “OM”-ul şi “Comunitate”) – eşti împreună pe un zid, într-un loc. Copiii învaţă unii de la alţii. Chiar dacă de multe ori se copiază prostiile, aşa e”.

Laura ne anunţă următoarea destinaţie: mergem la zidul din jurul muntelui de gunoi.

 

 

Aproape de intrarea în rampă, doi micuţi primesc carneţele şi instrumente de desenat. În câteva secunde, foile albe primesc, la rândul lor: căsuţe şi oameni. “Putem să le ţinem?”, vor să se asigure micuţii, deşi le-au primit în dar.

Ce ai desenat? “Un om”

 

Aceasta e doar mica oprire. Urmează Zidul, pe care de departe abia îl zăreşti, fiindcă e mic la poalele unui copleşitor morman de relicve şi deşeuri. Am ajuns la noua “foie de desen”. Artistul îşi ia instrumentele şi se apropie de planşă.

În numai câteva minute, apar cuvintele la baza muntelui de gunoi, în timp ce un capăt de duş atârnă peste zid. Primele litere. V. I. A.Ţ.Ă. Între timp, un locatar aruncă vorbe grele la adresa RADP-ului – el de aici îşi câştigă existenţa, cei de la RADP îi fac probleme. Pe de altă parte, angajaţii autorităţilor au ţinut să ne avertizeze să fim atenţi cu lucrurile.

Pe zid, mesajul se îmbogăţeşte.

VIAŢĂ şi GuNOI.

Croncâne ciorile în zboruri de aripi negre deasupra rampei de gunoi, porcul care a fost primul spectator al ciudatei noastre apariţii s-a îndepărtat, dar se aud guiţături în continuare de la o familie de porcine din vecini. Tot de aproape vin şi voci de copii şi, pentru câteva momente, un miros de fum mai îngroapă izul muntelui de gunoi. Din când în când, spre orizont se zăreşte câte un avion roz Wizz (aeroportul e pe aproape).

 

 

 

Între timp, povestim despre educaţie şi despre cum copiii sunt învăţaţi din cărţi de colorat să stea între linii. „Puneau soarele în colţ”, dă Perjovschi un exemplu şi îţi aminteşti că da, încă de la grădiniţă ai învăţat (de ce?) că soarele stă în colţul foii de desen. „Unul dintre copii a făcut soarele ca un triunghi. În colţ. E educaţia care te ţine într-un sistem”, punctează artistul desenelor-cuvinte în alb-negru. Nu poţi fi rebel folosind culoare? „Cine foloseşte culoarea, de obicei pictează – pictura se vinde, dacă vinzi nu mai eşti rebel”. „Alb / negru e mai radical. Dacă fac ceva portocaliu, asta înseamnă ceva, roşu – ceva. Nu are rost să stau eu să mă joc cu codurile impuse de alţii”, a concluzionat artistul. Dar lasă loc de nuanţe. Fiindcă ar fi interesant, de pildă, să vină nişte creatori de grafitti, cu spray-uri colorate, ca să facă zidul vizibil de departe. Poate să continue tema gunoiului de sus.  „Eu sunt din filmul cu texte, cu GuNoi. Nu arată mişto („muntele”)? E foarte interesant, e un tip de spectacol care e şi frumos. Dacă poţi să rupi de context. Fotografia nu va avea miros”.

 

 

 

„Ăsta e oraşul nostru. Aşa arată Clujul”.

 

“Promisiuni”, “Cluj”, “Viitor” – cu tot felul de semne alăturate. “Parlamentul în Palat / Oamenii la Pata Rât”. Da Vinci şi proporţiile corpului uman, alături de schema Pata Rât. “Aşa e în Pata Rât – dacă întinzi mâinile, dai de pereţii casei”.

 

„Eu, prin ceea ce fac ca artist, nu vreau să fac scandal neaparat, îmi trebuie totuşi nişte texte care cumva să lege lucrurile. Depinde cum le citeşti, cum le cadrezi, cum vrei să te uiţi la ele”, spune artistul. Mesajele sunt adresate celor din afară, dar şi celor de aici, din Pata Rât. „Depinde cum le citesc. Promisiuni sigur au avut şi nu s-au îndeplinit, din restul nu ştiu cât pot să ia. Dacă are vreun sens pentru unii din oamenii ăştia poate cuvântul cetăţean. O parte dintre copii merg la şcoala, ei pot să le citească lui tata, lui mama, care poate nu citesc. Poate Da Vinci nu le spune nimic. O parte din mesaje sunt pentru afară, o parte pot fi valorificate înăuntru”, crede desenatorul. Ce ar vrea să ajungă neaparat în afară? „Cred că e destul de fascinantă imaginea cu promisiuni şi gunoi, nu?”

 

 

Albul se absoarbe repede în ziduri. Ne întrebăm dacă soarele apărut pe plăcile strâmbe şi gri, cu raze albe (în jurul lui “O” din “ROM” din “Promisiuni”), va fi primul care se şerge. „E un ciment care absoarbe foarte tare, mă aşteptam să rămână albul mai puternic”, spune Perjovschi. Glumește chiar când unul dintre spray-uri nu se deschide și se catalaghează ca artist diletant.

E îngrijorat ca produsul să nu fie nici prea „catchy”. „E un trend în ziua de azi – un trend activist care e doar atât: trend. E castrat, e de club. Ia imaginea asta şi o pune pe tricou. De aia nu pun nici culoare aşa, să nu fie prea tentant. Am un desen în care spune: blugii tăi sunt rupţi de sărăcie sau de modă? Sunt de modă acuma rupţi blugii. Sunt persoane care şi-au făcut desen şi l-au pus pe obiecte, fără ştirea mea. De obicei fac scandal când se întâmplă asta. Eu sunt dispus să fac lucruri pe banii mei. Dar şi aia e poveste adevărată: li se cere creatorilor să vină gratis, dar ei din ce să trăiască? Sau celor de aici să facă treaba voluntari. Fac voluntariat, dar până când? Totuşi sunt lucruri pe care poţi să le faci pe banii tăi. Ălora cu bani le iau banii, la ăştia fără –nu”, sintetizează Perjovschi. “Am venit cu markere de acasă, i-am sponsorizat pe norvegieni”, se amuză artistul. „Mi-a fost frică să nu devin marfă – te pun pe umbrele, pe stickere, pe beri, muzeele mari au departamente de marketing, încearcă to felul de abordări. Accept de exemplu să se facă cărţi poştale – 50 de cenţi, toată lumea are. E dificilă lumea de azi şi chiar şi sensibiliatea e o marfă. Nu ştii câte laşi.. Oamenii ăştia nu sunt proşti de aici, ştiu că aici s-au învârtit mii de euro, imediat citesc, au pragmatismul lor, unii dintre ei au fost pe afară, au văzut lucruri. Nu mai merge cu “am tras patru simpozioane”. Unele din ele sunt bune, nu zic nu, şi eu sunt din lumea de ONG-uri. Dar când auzi de astfel de sume.. Nu ştiu, poate e o logică a organizării”, menţionează artistul.

 

 

Operă finală
The wall:

 

Ne îndepărtăm de muntele de gunoi şi mai aruncă o privire de sus: Viaţă şi GuNOi. Se vede. Între timp, o idee de viitor: o carte de colorat cu desenele copiilor.

Despre reacţiaautorităţilor la temă/problemă:

Ce au cerut săracii și marginalizații orașului și cum au fost primiți la primărie

Din arhivă:

Au construit zeci de case pentru țiganii din Pata Rât, se lovesc de birocrație: nu pot aduce gaz, apă și canalizare, nu pot face buletine. Care e motivul

Primăria din Cluj rezolvă problema miilor de rromi de la rampa de gunoi – cu conferințe pe bani norvegieni

 

Incendiul de la Pata Rât a durat 36 de ore, ca să-l stingă pompierii au folosit 500 tone de apă aduse de la 4 km

 

3 tineri din Pata Rât au jefuit un taximetrist

VIDEO Desfășurare de forțe ieri la Pata Rât, zeci de polițiști, jandarmi și mascați, amenzi de 1000 de euro

Gunoiul, pata de mediu de pe “obrazul” Clujului. Sancțiuni de 250.000 lei pentru Tișe, Șulea sau operatorii de salubritate

sursa: Facebook

Edilul Emil Boc a anunțat că va traduce numele orașului în latină, pe tăblițele de la intrările în municipiu, aceasta fiind o recomandare primită de la Universitatea Babeș-Bolyai (Clujul fiind primul oraș care a fost parte din Imperiul Roman).

Astfel, Clujul se va numi MVNICIPIVM AELIVM NAPOCENSE AB IMPERATORE HADRIANO CONDITVM (117-138), plus însoțit de denumirile “Kolozsvar” și “Klausenburg”.

Primarul din Cluj-Napoca Emil Boc a găsit soluția la problema plăcuțelor multilingve la intrarea în Cluj-Napoca: îi va zice în latină, “Municipium Aelium Hadrianum Napocense”.

Boc s-a trezit după vreo trei ani și a organizat azi o conferință de presă: doar așa ar fi putut promova ideea la care a ajuns după ce s-a consultat cu istoricii universității “Babeș-Bolyai” privind modul în care trebuie să arate plăcuțele de la intrarea în oraș. Așadar, Clujul nu va fi tradus doar în trei limbi – română, maghiară și germană – ci inclusiv în latină. Aceasta pentru că, spune Boc, Clujul a fost primul municipiu din actualul teritoriu al României care a primit acest titlu de la împăratul roman, în jurul anului 100 era noastră. “Sunt mai multe elemente în calcul. Pentru a găsi o soluție m-am adresat UBB cu o solicitare prin care am cerut un punct de vedere, o părere cu privire la modul de rezolvare a acestei probleme, care să sublinieze dimensiunea multiculturală, istorică și europeană a municipiului”, spune Boc într-o conferință de presă.

A primit două variante: una, “o reprezentare in integrum a întregii dimensiuni a orașului din cele mai vechi timpuri până în prezent, care să sublinieze evoluția acestui oraș și să o racordeze la timpul viitorului” -acestea sunt cuvintele primarului. “Clujul e primul municipiu din România actuală care a făcut parte acum două milenii din imperiul roman, amintirea acelui timp e încă foarte actuală și acel vechi nume latinesc trebuie rememorat mereu și cunoscut de generațiile succesive” – a adăugat Boc.

A doua variantă propusă e integral în limba latină.

Prima variantă prezentată de primar cu versiunea indicatoarelor care vor fi aplasate la intrarea în oraș a fost redactată greșit în ceea ce privește Kolozsvar-ul. Așa că Boc a cerut oamenilor din aparatul tehnic să aducă o nouă versiune.

Potrivit primarului, decizia stinge și conflictul din instanță cu Asociația Musai-Muszaj și se pliază și pe dorința municipalității. De săptămâna viitoare se vor face demersuri pentru avizarea întregii proceduri. Totul ar urma să dureze câteva săptămâni, susține Boc.

Primarul a mai spus că ideea totemurilor inscripționate în cinci limbi pentru care primăria a făcut un concurs de idei prevedea aceeași soluție. Totemurile n-au putut fi puse în practică din pricina servituților de utilitatea publică impuse în PUG pentru zonele respective.

Varianta refacută a viitoarelor indicatoare

Edilul Emil Boc a fost presat public să ia de bună (fără să facă recurs) decizia prin care Tribunalul Cluj a dispus montarea de plătuțe la intrările în Cluj, atât în română, cât și în maghiară, pe aceeași suprafață.

Tribunalul Cluj a admis în februarie 2017 cererea asociației Minority Rights, în sensul că l-a obligat pe primarul Emil Boc să inscripționeze plăcuțele de la intrarea în oraș în ambele limbi – atât în română, cât și în maghiară, pe aceeași suprafață. ONG-ul a cerut inscripționarea trilingvă a plăcuțelor, inclusiv în germană, dar această cerere a fost respinsă de instanță.

Reprezentanții mișcării Musai – Muszaj care militează de multă vreme pentru aceste plăcuțe bilingve au declarat, după decizia Tribunalului, că este vorba despre un semn de normalitate pe care oficialii primăriei Clujului îl refuză de ani de zile. Deși, declarativ, susțin că orașul Cluj-Napoca este leagănul multilingvismului.

Această decizie poate fi atacată cu recurs de Primărie. Termenul expiră în aceste zile de la început de aprilie.

Lideri ai mișcării Musai – Muszaj au încercat să-l preseze – prin mesaje publice – pe primarul Emil Boc să nu facă recurs împotriva acestei decizii.

Grupul de inițiativă, adunat sub denumirea „Musai-Muszaj”, care a înițiat în 2015  mobilizarea clujenilor și primăvara proceselor pentru a cere primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve – în română maghiară- la intrările orașului a pierdut în primă instanță procesul, la Tribunalul Cluj. Acțiunea a fost inițiată de Asociația Minority Rights, iar parte la proces s-au constituit alți circa 370 de tineri din Cluj-Napoca. Inițial, targetul era ca în primăvara lui 2015 să se pornească 1000 de procese împotriva deciziei primăriei clujene de a nu monta plăcuțe multilingve la intrările în oraș.

Cu decizia nefavorabilă pentru instalarea Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca, pronunțată în primăvara 2016, cei de la „Musai-Muszaj”, au formulat prin intermediul Asociației Minority Rights recurs și în toamna lui 2016, potrivit potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Cluj, au obținut rejudecarea cauzei lor. Curtea de Apel le-a admis recursul și a dispus casarea primei sentințe și rejudecarea acțiunii din nou la Tribunalul Cluj.

Musai-Muszaj merge din nou la judecată ca să pună Kolozsvar-ul la intrare în Cluj-Napoca

În contextul acțiunilor pornite de „Musai-Muszaj”, primarul Emil Boc a anunțat încă din 2015 că numele orașului va fi afișat în cinci limbi, așa cum cum s-a procedat și în anul Capitalei Europene a Tineretului (instalată la Cluj în 2015), însă după ce primăria va amplasa totemurile rezultate în urma concursului de soluții lansat pentru marcarea intrărilor/ieșirilor din oraș.

Musai plăcuțe! Primarul dă înapoi cu turnul multilingv. Tinerii maghiari nu renunță la luptă, deși tribunalul a respins Kolozsvar-ul

Concursul primăriei a fost lansat sub denumirea de Servicii de proiectare pentru obiectivul – intrările orașului – concurs de idei pentru un sistem de comunicare integrat în Cluj-Napoca. Procedura a venit după două inițiative similare (una a primăriei și cealaltă a Asociației Cluj-Napoca 2021) care au eșuat, iar primăria a decis să schimbe regulile concursului. În concursului din 2015, contractul de proiectare a fost câştigat de Biroul individual de arhitectură Alexandru Fleşeriu Nicolae, la valoarea de peste 72.290 lei.

Nou discurs pro multiculturalism: Primăria s-a apărat în instanță de Kolozsvar ca să facă voia Consiliului Local. Numele orașului afișat în cinci limbi

Potrivit primăriei documentația tehnică ar fi fost predată instituției, însă au apărut probleme legate de suprafețele de teren pe care urmau să se monteze respectivele turnuri multingve, chestiuni care urmau să se clarifice cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri. Aceasta era ultima variantă comunicată public de primărie anul trecut. De atunci, nu s-a mai avansat nimic despre totemuri.

În 2016, chestiunea plăcuțelor a fost reluată și de UDMR Cluj care, după finalizarea alegerilor locale din luna iunie, a reușit să încheie un protocol politic cu PNL și PSD (pentru realizarea majorităților în conducerea localităților clujene), act prin care administrațiile locale, inclusiv cea din Cluj-Napoca s-au obligat să instaleze plăcuțe bilingve în toate localitățile din județ unde acestea nu există.

Respectivul protocol nu conține însă termene, cei de la UDMR explicând că nu s-a dorit niciun fel de contrângere. Înainte de începerea ediției din august 2016 a Zilelor Maghiare, viceprimarul Anna Horvath (acum suspendată din funcție, fiind judecată într-un dosar de corupție) spunea că nu are niciun fel de semnal de la primarul Emil Boc că ar dori să dea un exemplu de multingvism și multiculturalism la Cluj și să pună în aplicare protocolul politic sau inițiativa legată de totemurile rezultate în urma concursului de soluții inițiat de primărie. “Sunt două inițiative distincte. Când vom fi anunțați că se vor pune în practivă oricare dintre ele, mergem cu drag la inaugurare”, a spus Horvath pentru Actualdecluj.

Final de Zile Culturale Maghiare, cu primar pe scenă – care a fost mesajul organizatorilor

La finalul Zilelor Maghiare care au marcat și cei 700 de ani de când Clujul a obținut titul de oraș liber regal, primarul Emil Boc a urcat pe scenă și a salutat publicul din Piața Unirii în maghiară, acesta fiind singurul semn de multiculturalism dat de edil, fără să menționeze ceva despre plăcuțe.

Reamintim, tot în acest context, că Lucian Boia, unul dintre cei mai mari istorici români, a scris un text de opinie, solicitându-le autorităților clujene să renunța la denumirea comunistă Cluj- Napoca.

Cum să fie, Cluj sau Cluj Napoca? Vă invităm la dezbatere

Consilierii locali au aprobat finanţare pentru 200 de proiecte culturale. În total, s-au alocat peste 10 milioane de lei, în cadul unei ședințe record ca număr de puncte incluse pe ordinea de zi, în care fondurile s-au aprobat separat, pe proiecte de hotărâre pentru fiecare manifestarea în parte.

Până acum, finanțările se aprobat, la pachet. Anul acesta nu s-a putut merge pe varianta veche întrucât foarte mulți consileri locali din plen sunt implicați în diverse asociații sau fundații și nu puteau vota, fiind în conflict de interese. Oficialii primăriei spuneau că, dacă mergeau pe un singur proiect, riscau ca acesta să nu fie votat.

La ședința din 4 aprilie a Consiliului Local s-au aprobat finanțări de 10 milioane de lei pentru diverse manifestări culturale. Proiectele au fost de ordinul sutelor. Printre acesta, s-au alocat fonduri pentru Festivalul Internațional de Film Transilvania (cea mai mare sumă, 1,4 milioane lei), Jazz in the Park, Jazz in the Street, Cluj Never Sleeps, Zilele Culturii Maghiare, Festivalul Toamna muzicală clujeană, Cluj Blues Fest dar și multe altele.

Curtea de Conturi a penalizat primăria că susține cu fonduri publice  manifestări – ca Festivalul Internațional de FIlm Transilvania – pentru care organizatorii vând bilete. Primarul Emil Boc a spus că respectiva decizie a Curții nu face decât să îngroape cultura clujeană, ceea ce este inadmisibil într-un oraș precum Clujul.

Așa că, administrația locală a atacat în instanță respectivul raport al Curții de Conturi și până la o decizie definitivă a anunțat că va susține ca și până acum manifestările culturale importante ale Clujului.

 

sursa: consolegames.ro

O clujeană a obținut bani de la primăriei pentru o mașină distrusă de un copac din zona Colegiului Pedagogic. Unitatea școlară a cerut primăriei să taie copacul care, înclinat, fiind era pe cale să se prăbușească. Arborele a picat pe mașina clujencei în mai 2015, iar primăria a refuzat să-i acorde daune pe motiv că parcase în loc nepermis. Instața i-a dat, în schimb, câștig de cauză și a obligat primăria să plătească daunele.

Consilierii locali au aprobat, la ședința din 4 aprilie, despăgubirea femeii cu valoarea maşinii distruse copac, plus lipsa folosinţei autoturismului.

Pentru achiziţia unei maşini noi, Florica Olariu a primit suma de 5.000 de euro, la care s-au adăugat dobânda de 664 lei, iar pentru lipsa de folosinţă, câte 300 de lei pe lună, respectiv 6.500 lei, calculată din iulie 2015. Nu au fost uitate nici cheltuielile de judecată ale reclamantului cu Primăria, în valoare de 3.994 lei.

MAi multe detalii despre caz pe muzicainstantelor.ro, AICI – CONSILIERII LOCALI I-AU CUMPĂRAT MAŞINĂ NOUĂ ŞI AU DESPĂGUBIT UN CLUJEAN PENTRU LIPSA DE FOLOSINŢĂ A AUTOVEHICOLULUI DOBORÂT DE UN PLOP PE DOMENIUL PUBLIC