Tags Posts tagged with "oras"

oras

by -
0 762
sursa foto: http://itthon.transindex.ro

O petiție a fost depusă în primăvara anului la Primăriei împotriva lui Ionuț Țene, pe atunci funcționar în cadrul Biroului de Învățământ Cultură al Primăriei. Prin aceasta se cerea primarului Emil Boc să verifice activitatea sa publicistică în contextul în care ar deține un site naționalist-extremist – napocanews.ro. În plus, edilului i s-a cerut să oprească orice înscăunare a lui Țene în funcția de conducere a respectivei structuri în care activează, după ce vechiul șef s-a pensionat. Între timp, Primăria a organizat concurs pentru ocuparea postului de conducere al Biroului Învățământ Cultură, concurs la care a participat doar Ionuț Țene și pe care l-a și promovat.

Recent, UDMR și comunitarea evreior din Cluj, dar și alți intelectuali au formulat plângeri împotriva lui Țene și a oficililor Primăriei pentru că au permis ca “o persoană cu vederi extremiste, care a formulat nenumărate jigniri la adresa minorităților naționale, și a făcut apologia Gărzii de Fier și a mareșalului Antonescu, să ocupe postul de conducere al Biroului Învățământ Cultură”. Deputatul UDMR Csoma Botond s-a adresat și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pentru a contesta concursul organizat de Primărie.

Peste 100 de intelectuali din Cluj și străinătate s-au adresat Primăriei și au protestat și ei împotriva desemnării lui Țene ca șef al Biroului Învățământ-Cultură. “Domnul Țene este o persoană bine-cunoscută în localitate și în afara ei, fiind directorul editorial al imundei publicații naționalist-extremiste Napoca News. Desemnarea domniei sale în importantul post a ignorat memoriul trimis primarului Emil Boc în ajunul concursului de către membri ai societății civile, care îl avertiza pe edil asupra pericolelor ce pîndesc orașul  dacă acest extremist va fi numit în respectiva poziție. Este deplorabil că un oraș care se pretinde multiculturalist și promovator al valorilor europene, dar este în același timp și localitatea unde a avut loc prima manifestație de ansamblu a studențimii viitoarei Mișcări Legionare, optează pentru identificarea cu valorile maleficei mișcări, adeseori promovate în paginile publicației Napoca News”, atată profesorul Michael Shafir, în numele celor peste 100 de intelectuali.

UDMR a mai depus o plângere și la Agenția Națională a Funcționarilor. Plângerea formulată în cadrul procedurii de contencios administrativ a fost semnată de mai multe organizații precum UDMR Cluj, USR, Comunitatea Evreiască din Cluj, Grupul pentru Dialog Social și organizația Romani Criss.

Deocamdată nici Consiliul nici Agenția nu au formulat un punct de vedere.

După aceste acțiuni, dar și cereri tip adresate primăriei, instituția a convocat Comisia de Disciplină în cazul Țene pentru 14 septembrie.

“Voi duce acolo un pdf de vreo 50 pagini care dovedesc activitatea prolifică a domnului Țene, arhivate din
1. www.ionuttene.ro (acum deactivat)
2. Blogul Noii Drepte (acum deactivat)
3. napocanews.ro (toate articolele șterse în ultimele 2 luni)
4. niște surprize. Noroc! Hajrá! Viel Glück! Bakhtalo! Mazel!”, a promis Istvan Szakats, unul dintre cei care l-au sesizat încă din primăvară pe edilul Emil Boc asupra pericolului reprezentat de numirea lui Ionuț Țene în fruntea Biroului de Învățământ – Cultură al Primăriei. 

Mai există și o petiție pe platforma de-clic.ro împotriva instalării lui Țene în funcția de conducere de la Primărie. Această petiție a întrunit deja peste 2400 de semnături.

Despre demersurile împotriva sa, Țene a spus că sunt politizate. El a mai precizat că nu se consideră o persoană extremistă, că i s-a pus o etichetă care n-are nicio legătură cu realitatea și că site-ul său nu conține decât materiale morale și culturale privind Clujul.

Detalii: Funcționarul cu site controversat conduce Biroul de Învățământ Cultură al Primăriei. UDMR face plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

CITEȘTE ȘI:

Petiție împotriva unui funcționar din primăria lui Boc: “e extremist și vor să-l pună șef la învățământ-cultură”

Boc, reclamat la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării

Unul dintre reproșurile aduse lui Țene se leagă de afirmațiile sale din cadrul Marșului lui Avram Iancu din 2016.

“La data de 13.03.2016, cu prilejul Marșului Memorial Avram Iancu, Ioan Vasile Țene, în cadrul unui discurs public, a proferat acuzații false, grave și degradante atât la adresa autorității din care face parte și instituției funcției publice, cât și la adresa societății civile din Cluj-Napoca. Extras din discursul numitului Țene: Este de ajuns să vedem alocațiile bugatare care se dau la anumite asociații culturale în municipiul Cluj-Napoca, și vom vedea foarte clar că majoritatea banilor clujenilor din taxe și impozite ajung la asociațiile ungurești care finanțează extremismul maghiar și autonomia Ținutului Secuiesc. Este foarte grav ce se întâmplă. Autorităție se fac că nu văd”, se arată printre altele în sesizarea semnată de reprezentanți ai societății civile și adresată Primăriei.

sursa: CCC

Cu 100.000 de euro se poate concepe un proiect major de activare a râului, spune Ștefan Teișanu, șeful asociației Centrul Cultural Clujean (CCC), cea care a coordonat recent încheiatul Festival al Someșului, Sunt riveran, aflat la a doua ediție.

Cifrele furnizate de oraganizatori atestă că circa 8000 de oameni au participat la activitățile desfășurate de vineri până duminică pe malurile Someșului. Bugetul de festival a fost însă mult mai mic decât cel imaginat pentru un festival adevărat.

“CCC s-a ocupat de integrarea activităților într-o agendă comună, de comunicarea integrată și de asistență logistică unde a fost nevoie de aceasta. În plus, am propus o activitate proprie: double deckerul (autobuz cu etaj pentru tururi pe mal de Someș – n.red.). Am inițiat aceste tururi pe care le-am oferit gratuit oamenilor în așa fel încât clujenii să experimenteze tipul acesta de plimbare și de turism și să ne putem imagina împreună cum ar arăta un Cluj în care autobuze de genul acesta ar funcționa permanent. Bugetul nostru a fost de 9000 de euro”, a subliniat Ștefan Teișanu, directorul CCC Cluj (asociația continuatoare a celei care s-a ocupat de candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană, Cluj-Napoca 2021).

Acesta a adăugat că fiecare partener implicat în festival a avut buget propriu sau a lucrat pro bono și că până în acest moment nu s-au centralizat sumele.  “Cu 100.000 de euro îmi imaginez că se poate concepe un proiect major de activare culturală a râului. Dacă vrem un festival de o lună, ca în marile orașe europene, vorbim de un buget de la 500.000 de euro în sus. Un exemplu este Totally Thames din Londra “, a mai adăugat el.

Ceea ce s-a centralizat a fost numărul de participanți. Potrivit CCC, Festivalul Sunt Riveran s-a bucurat de participarea a 8000 de oameni care au accesat cele 20 de activități propuse de asociațiile clujene de-a lungul râului – de la dezbateri și work-shopuri, la plimbări cu barca și hidrobicicletele, la inaugurarea primelor planșe turistice tactile sau la activități pe plaja din Grigorescu.

VEZI ȘI:

Arca lui Clinci e ancorată la nisipurile de aur din Grigorescu. Mai sunt două zile să mergi să vezi ce-a adus pe Someș în sus

Festivalul Someșului – Sunt Riveran a fost inițiat anul trecut și asumat de ex directorul Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu, din dorința de a integra râul în viața orașului, unul dintre dezideratele asumate în dosarul de candidatură.

Acum acesta a preluat frâiele Casei Municipale de Cultură și s-a implicat sub o altă formulă în festival – a invitat comunitatea epigramiștilor din Cluj să își scrie și recite catrenele pe podurile Napoca, Horea, Garibaldi, Feroviarilor, Baraj-Grigorescu și Zodiac. 

VEZI ȘI:

Câți bani au pe mână foștii șefi ai Capitalei Culturale Europene, pierdută de Cluj, pentru relansarea proiectului

Someș – Sunt Riveran 2017 este organizat de Centrul Cultural Clujean, fiind finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Aceasta a avut loc între 11 și 13 august.  Parteneri la ediția de anul acesta au fost Scena Urbană, Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca, Asociația Urbannect, Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, Grupurile de Inițiativă Impact, Asociația Cercul Social, Repair Cafe, Fundația AltArt, Fabrica de Pensule, Someș Delivery, Cluj Guided Tours. Multe dintre aceste asociații au primit, de asemenea, finanțări de la municipalitatea clujeană pentru a organiza evenimente în cadrul festivalului. 

sursa foto: anti-garaje Facebook

Trei clujeni au demonstrat că municipalitatea pecepe ilegal taxa de ocupare a domeniului public în cazul garajelor și copertinelor dar și că aceasta este stabilită la o valoare mult prea mare, fără niciun fundament legal.

Aceștia au fost somați să plătească Primăriei, în total, peste 6700 lei în 2015,  an în care taxa de ocupare abuzivă avea valoarea de 60 lei/mp/an, iar administrația trebuie să le dea banii înapoi. Anul trecut, prin alte decizii ale instanței s-a demontrat că Primăria percepe ilegal taxă și în cazul locuințelor și spațiilor comerciale.

Cristina Ștefanache, Traian Moldovan și Radu Augustin Moldovan au cerut primăriei în aprilie 2016 revocarea parțială a Hotărârii nr.25/2010 privind aprobarea Regulamentului de închiriere pentru parcările, garajele și copertinele aflate pe domeniul public sau privat (în ceea ce privește existența taxei de ocupare abuzivă a domeniului public) dar și, parțial, a Hotărârilor prin care s-a aprobat cunatumul taxei pentru anii 2014 și 2015.

Articolele din Regulementul Primăriei contestate de clujeni

sursa HCL 25/2010 – Consiliul Local Cluj-Napoca
sursa HCL 494 – aprobare taxe și impozite pe 2015, Primăria Cluj

Primăria a motivat că în caz de neplată a abonamentului pentru garajul amplasat pe domeniul public sau privat până la data de 31 martie a anului în curs, contractul se reziliază, iar proprietarul garajului/copertinei va fi obligat să achite taxa de ocupare abuzivă a domeniului public sau privat sau se va proceda la desfiinţarea garajului sau copertinei cu respectarea dispoziţiilor legale, pe cheltuiala deţinătorului garajului/copertinei şi fără plata de despăgubiri. Dar și că oamenii trebuie să cunoască regulamentul de parcare și să achite abonamentele de parcare la termen.

Astfel, forul local a respins solicitarea, iar cei trei, reprezentați de avocat – Letiția Morar, s-au adresat instanței. Tribunalul le-a dat dreptate în noiembrie 2016, menționând că forul local a fixat ilegal taxa și a dispus restituirea sumelor. Nefiind vorba despre o decizie definitivă, aceasta a fost atacată cu recurs de Primărie. Curtea de Apel a judecat recursul și la finalul lunii mai 2017 a decis definitiv și executoriu că Tribunalul a pronunțat o decizie cu corecta interpretare și aplicare a legii și a dat dreptate oamenilor menționând că Primăria a stabilit ilegal respectiva taxă.

“Taxa astfel instituită nu are însă un atare caracter precum cel prevăzut de prevederile Codului fiscal, fiind o măsură care excede atribuţiilor cu caracter fiscal delegate consiliilor locale cu privire la gestionarea terenurilor din domeniul public sau privat al Municipiului, fiind nu o taxă sau impozit, ci realmente o penalitate, un tarif de despăgubire”, se arată în sentință.

“Legal a reţinut instanţa de fond că din modalitatea de reglementare a situaţiilor în care se datorează taxa de ocupare abuzivă a domeniului public sau privat reiese că, în realitate, aceasta nu reprezintă o sarcină fiscală, ci are natura juridică a unei despăgubiri datorate după rezilierea contractului de închiriere, atât timp cât beneficiarul abonamentului expirat datorează respectiva taxă ca o consecinţă a rezilierii contractului şi pentru a evita a se proceda la desfiinţarea garajului/copertinei. În mod corect s-a reţinut de către prima instanţă care este semnificaţia juridică a inexistenţei titlului pe baza căruia s-a procedat la închiriere. Aşadar, după rezilierea contractului de închiriere, taxa sau tariful de ocupare abuzivă reprezintă în realitate o despăgubire sau o sancţiune pentru ocuparea abuzivă, fără titlu, a terenurilor proprietatea municipiului. Despăgubirea nu poate fi asimilată taxei pe teren ori altor taxe locale, astfel că legal s-a reţinut că aceasta nu poate fi instituită în temeiul unei hotărâri de consiliu local, conform art. 283 din Legea nr. 571/2003. Prin urmare, susţinerea recurenţilor în sensul că actele administrative anulate au fost adoptate legal, în temeiul art. 36 alin. 1 şi 2 lit. c) din Legea nr. 215/2001 este neîntemeiată. Prevederile art. 36 din Legea nr. 215/2001 nu stabilesc printre atribuţiile consiliului local atribuţia de adoptare a unei astfel de despăgubiri”, se mai arată în sentința Curții de Apel.

Astfel, Primăria trebuie să dea banii înapoi celor trei, plus cheltuieli de judecată în primă instanță și la recurs, dar și să-și reconsidere respectiva taxă.

În mandatul trecut, Primăria a inițiat și modificarea regulementului de parcare în așa fel încât în cazul garajelor să se plătească abonamentul nu până în 31 martie ci până la final de octombrie, în așa fel încât să nu fie cazul să se achite taxa de ocupare abuzivă.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat pentru Actualdecluj.ro că specialiștii Primăriei studiază motivarea deciziei instanței și că în funcție de ceea ce s-a dispus în aceasta se va acționa. Adică, dacă taxa de ocupare abuzivă a domeniului public este ilegal stabilită sau prea mare, atunci primăria o va reconsidera.

Cert este că cei trei, în primă fază, își vor primi banii înapot dar și cheltuielile de judecată.

Tot taxa de ocupare abuzivă, însă în cazul locuințelor și spațiilor comerciale, a fost la fel declarată ilegală, au anunțat cei de la Costas, Negru și Asociații.

“Taxa ocupare abuzivăcea mai recentă invenție a Consiliului Local Cluj-Napoca pentru a alimenta bugetul local, a fost desființată de instanțe, într-un litigiu finalizat la Tribunalul Cluj, care reconfirmă nelegalitatea H.C.L. Cluj-Napoca nr. 48/2010 și respectiv nr. 284/2010. În fapt, vom reține că prin H.C.L. Cluj-Napoca nr. 48/2010, a fost reglementat regimul despăgubirilor pentru ocuparea abuzivă a locuințelor și spațiilor cu altă destinație, proprietate a Municipiului Cluj-Napoca și s-a instituit taxa ocupare abuzivă. Cuantumul despăgubirilor a fost stabilit la acel moment drept 2 lei/mp/zi pentru spațiile cu destinația de locuințe, respectiv 8 lei/mp/zi pentru spațiile cu altă destinație. Ulterior, s-a emis și H.C.L. nr. 284/2010, prin care s-au reglementat suplimentar majorări de întârziere de 0,5% pe zi pentru despăgubirile indicate anterior. H.C.L. nr. 48/2010 prin care s-a instituit această taxă ocupare abuzivă a fost anulată de Tribunalul Cluj prin sentința civilă nr. 4508/20.06.2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1701/16.02.2015, pronunțată de Curtea de Apel Cluj”, au arătat avocații de la Costaș, Negru & Asociații în octombrie 2016.

Detalii AICI. 

Piscine, mobilier colorat, jocuri de apă, totem-neon, tent bar, food court, game zone, tiroliană peste Someș, boardwalk, muzică live și alte magii. Toate au urcat pe Someș, în sus, de la hub-ul H33 de pe strada Horea pe care anul acesta asociația Urbannect l-a consacrat într-un spațiu industrial al unei companii clujene, temporar, până când fosta secție unde se producea coniac, scoasă la vânzare, își va găsi altă întrebuințare.

Pe plaja din Grigorescu, arhitectul Dan Clinci de la Asociația Urbannect a debarcat cu arca. Miercuri. Atunci s-au început testele, mai ales că vremea nu era portivnică. Anul trecut, evenimentele programate pe plaja din Grigorescu s-au derulat sub imperiul ploii. Acum, soarele a ținut cu Urbannect.

Așadar, miercuri s-a preparat un gulas la ceaun. Mai timid, pentru că toată logistica de evenimente fusese la Untold și a fost foarte greu de mobilizat. “Frigiderul asta a fostla festival. Nu puteai găsi pe nimeni să te ajute cu una alta. Toți strângeau sau dormeau după Untold”, a spus Clinci.

Arhitectul a mai remomorat bunele pe care festivalul, criticat pe rețelele de socializarea, le aduce orașului. “Da, pierzi niște iarbă, dar câștigi infinit. Dacă Primăria investea câte un leu pentru a obține vizibilitatea pe care Armin a adus-o Clujului, atunci erau multe milioane de euro. Doar pentru că Armin a spus I love Cluj, 90 de milioane de oameni au vizualizat postatrea și s-au dat like-uri. Mai trebuie pus la punct un regulament de utilizare a parcului central. Să nu se bată cuie, să, să, să…Este o chestiune perfectibilă. Doar cine n-a organizat în viața lui un eveniment poate sări să critice. Se lucrează cu intermediari, cu firme din București, pe felii mici. Normal că astea vin și nu le interesează ce si cum…Dar se poate îmbunătăți totul. Apoi, toată lumea a câștigat din festival. De la plăncintari, până la toate berăriile și terasele din oraș. Că nu dormi niște zile…cred că merită pentru că, din prima, festivalul a pus Clujul pe o hartă pe care nimeni n-a reușit să-l pună”, s-a mai sporovăit despre Untold.

Și apoi, s-a trecut la gulas. Care s-a terminat în noapte și a generat și o coadă imensă dar și îngrijorări că nu e destul pentru toată lumea.

De joi, lucrurile au mers mult mai bine. S-a făcut grill. S-a dat drumul la piscine. Vineri a ajuns la nisipurile de aur din Grigorescu și Luna Amară care umplut la propriu plaja. În noapte, aproape de final, încă se mai strătea pe plajă și se contemplau luminițele care atânau peste râu.

Încă mai sunt minunății din arcă de văzut până duminica:

Zona limitrofă Cluj Arena și-ar putea schimba fața, atât locul de joacă cât și zona unde erau amplasate vechile terenuri de tenis, printr-o colaborarea între primăriei și Județ, cei care dețin zona aflată în prelungirea spațiului de joacă.  Din 2014 s-au purtat discuții ca locul de joacă de lângă stadion să capete un aspect urban și să fie integrat în perisajul complexului parc-stadion și polivalentă. Recent, Primăria a cerut județului terenul de 1800 mp din zona locului de joacă și vrea să amenajeze pe el un patinoar.

Inițial (la începutul mandatului 2016-2020), Primăria a pornit un proiect de patinoar pe lacul Chios, după o ideea a viceprimaurului Anna Horvath. Pentru acest proiect a lucrat Regia Autonomă a Domeniului Public (care are în administrare lacul din parc) și s-a obținut chiar și un aviz de la Comisia de Monumente. Arhitectul Vasile Mitrea spunea că proiectul nu e imposibil, dar că este nevoie de un arhitect talentat și doi arhitecți foarte buni ca el să poată fi făcut în așa fel încât parcul central să nu fie afectat.

RADP a contract o firmă – 4C Project Consulting – care să se ocupe de partea urbanistică a proiectului. Conducerea RADP n-a luat în serios recomandările experților acreditați de Ministerul Culturii, astfel că documentația a fost semnată de un inginer. Mai mult, proiectul propus implica lucrări costisitoare.

Așa că, după discuții în Comisia de Urbanism a Primăriei s-a apelat la vechiile discuții pornite în 2014 privind reamenajarea locului de joacă din zona stadionului, concomitent cu amenajarea patinoarului pe terenul rămasneamenajat și aflat în proprietatea Consiliului Județean.

În 2014, arhitectul județului, Claudiu Salanță vorbea despre posibilitatea organizării unui concurs de soluții pentru reamenajarea zonei ocupată cu locul de joacă și cu fostele terenuri detenis ale județului. Atunci Salanță menționa că actualul spațiu de joacă aflat în proprietatea primăriei necesită parcurgerea unui proces de modernizare iar toată zona ar necesita o mobilare cu pavilioane într-o arhitectură modernă care să adăpostească micii comercianți care în prezent parazitează latura vestică a parcului central.

Acum, Primăria a cerut județului terenul de 1800 mp din prelungirea locului de joacă și dorește să studieze ca pe acesta să fie amenajat un patinoar. Consilierii locali au aprobat deja o hotărâre în acest sens. Urmează ca județul să decidă dacă va da municipalității acest teren. Despre un concurs de soluții pentru reamenajarea întregii zone, la pachet cu patinoarul, primarul Emil Boc nu a mai avansat nicio ipoteză. Oficialul a spus doar că după ce județul va da Primăriei terenul de lângă locul de joacă și pe el se va contura proiectul unui patinoar, instituția va iniția o dezbatere publică pentru a se pune în balanță ambele soluții: patinoar pe Chios și patinoar lângă Cluj Arena.

În momentul construcției stadionului Cluj Arena s-a avansat posibilitatea relocării locului de joacă aflat în proprietatea primăriei, însă după proteste ale societății civile și părinților acesta a rămas pe loc. Specialiștii au criticat prezenta sa, mai ales că locul de joacă nu este nicicum integrat în zonă.

Tot primarul spunea la finalul mandatului trecut că intenționează să facă curățeniei printre comercianții care s-au aciuat în parcul central cu tot felul de tarabe improvizate și să-i mute pe aceștia în prelungirea locului de joacă pentru copii, dacă Consiliul Județean va fi de acord, aceștia fiind proprietarii terenului. Recent, Primăria a pornit un proiect pentru a face chioșcuri modulare pe modelul celor de la Casa de Cultură a Studenților pentru a găzdui comercianții de pe Aleea Stadion. Nu a mai apărut nicio ideea de relocare a lor în zona locului de joacă, spre terenul județului. 

Detalii:

Cum rezolvă primăria comerțul stradal din parc: fără parteneriat cu județul și fără concurs de soluții

Citește mai mult despre promisiunile primarului

E bâlci în parcul central. Primăria promite că va face ordine. Comercianții de porumb, popcorn sau vată de zahăr vor fi mutați

 

Consilierii locali s-au declarat pentru susținerea în 2018 a unui parteneriat cu Televiziunea Română în vederea oraganizării în Cluj-Napoca a selecției naționale din cadrul concursului Eurovision. Parteneriatul care se va încheia ulterior va presupune și o finanțare din bani publici a respectivei gale.

Primarul Emil Boc a explicat că votul este unul de principiu și că suma de bani poate fi alocată numai din bugetul anului 2018.

Clujul va contribui la organizarea evenimentului cu 550.000 lei, echivalentul sumei pe care autoritățile din Craiova au contribuit anul acesta pentru organizare în 2015.

În 2015, competiția națională Eurovision a avut loc la Baia Mare iar autoritățile locale au susținut-o printr-o alocare de 150.000 de euro.

Gala Eurovision urmează să aibă loc în Sala Polivalentă.

Până în prezent, România a reușit performanțe moderste în cadrul concursului muzical.  Doar de două ori locul trei în cei 18 ani de când participă (Luminița Anghel&Sistem în 2005 și Paula Seling și Ovidiu Cernăuțeanu în2010).

 

Despre Eurovision

sursa:Primaria Cluj

 

Claudius Daniel Pop (stânga) sursa: Emil Boc - Facebook

Primăria are arhitect-șef prin concurs, la 11 ani distanță de când a plecat din instituție singurul arhitect-șef din mandatul Boc care s-a titularizat pe post de o manieră similară.

Claudius-Daniel Pop, angajat la urbanism și fiul unui funcționar cu state vechi în Primăria Cluj, numit anul acesta arhitect-șef interimar de către primarul Emil Boc, a candidat singur pe post și a luat concursul oranizat a doua oară pentru conduce Direcțía de Urbanism a municipalității clujene. Aceasta după ce a picat cu 5 același concurs organizat în luna mai.

Noul concurs pentru ocuparea funcţiei publice de conducere vacante de arhitect şef al municipiului Cluj a avut loc la finalul acestei luni, în cadrul Agenției Naționale pentru Funcționari Publici. Pentru post s-a înscris doar Claudius-Daniel Pop. Acesta a luat, de această dată, notă mai bună la scris. La prima strigare a concursului din luna mai, Pop a luat nota 5 la proba scrisă și a fost declarat picat. De această dată, el a luat o notă mult mai bună și anume 8,24. La interviu însă a luat doar 7,76.

El a luat concursul pentru postul de ahitect-șef în fruntea Direcția de Urbanism a Primăriei lui Boc cu media 8.

sursa: anfp.ro

Primarul Emil Boc l-a numit anul acesta pe Daniel-Claudius Pop, un “băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul” angajat ca inspector principal la Serviciul de Autorizări din cadrul Direcției de Urbanism a Primăriei, în funcția arhitect-șef.  Daniel Pop este și fiul unui angajat cu state vechi de la Direcția Tehnică a Primăriei, Titus Pop, acest activând la Serviciul de Investiții, ca referent de specialitate.

Numirea arhitectului-șef s-a făcut în contextul în care legea urbanismului modificată impunea Primăriei să lanseze acest concurs în maxim 6 luni, dacă nu are arhitect-șef angajat prin concurs, iar până la adjudecare îi dădea posibilitatea ca să pună la “butoanele”  urbanismului un funcționat public cu studii de arhitectură sau urbanism.

Concursul pentru ocuparea postului de arhitect-șef la Primăria Cluj a mai fost organizat și la începutul lunii mai la București, în cadrul Agenției Naționale pentru Funcționari Publici. Investit cu încredere de primarul Emil Boc, Claudius-Daniel Pop s-a înscris și atunci la concurs, fiind singurul candidat. Cu toate acestea a reușit să obțină la proba scrisă doar 54,4 puncte din 100 și a fost respins. Așa că proba de interviu nici măcar nu s-a mai ținut. Oficialii primăriei menționau că în ciuda situației i se va mai da o șansă. Pop n-a fost revocat din funcția interimară și mai poate participa la următorul concurs, declara viceprimarul Dan Tarcea.

Primăria a avut circa 7 ani arhitect-șef fără concurs

Primarul Emil Boc a tot promis că vor angaja un arhitect-șef cu acte în regulă de la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie. Iancu a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs. De atunci, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU). După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009 când, la insistenţele fostului primar, Sorin Apostu, arhitecta Ligia Subțirică care activa la fel ca Iancu în CTATU, în calitate de consultant, a acceptat să preia postul de arhitect-șef la Cluj-Napoca. Subţirică nu excludea posibilitatea de a prelua funcţia de arhitect-şef al municipiului pe o perioadă nedeterminată, prin participarea la un eventual concurs, având în vedere că la vremea respectivă a fost transferată de la Inspectoratul de Stat în Construcţii doar pentru un an. A rămas, în aceleaşi condiţii, să lucreze în primărie. Până în 2017, Subțirică a fost arhitect-șef fără concurs. Din 2017 lucrează tot la Direcția de Urbanism și are titulatura de arhitect-expert. E în același timp și pensionară. În cei opt ani la Primăriei, Subțirică a apărut angajată fie pe cabinetul primarului, dar chiar și la Poliția Locală.

sursa foto: clujmanifest.ro

Looby pentru demararea studiului de fezabilitate al centurii metropolitane și repararea Drumului Sf Ioan, așa vrea Primăria să se bată anul acesta și anul următor cu traficul de pe cea mai aglomerată șosea de intrare în oraș. Este vorba despre intrarea dinspre comuna Florești unde s-a înregistrat un record național de trafic, peste 74.000 de mașini care au intrat zilnic, după cum au arătat măsurători ale Univestității Tehnice din Cluj-Napoca.

Despre centura metropolitană de 35 de kilometri evaluată la circa 150 de milioane de euro, primarul Emil Boc spune că există finanțare europeană, doar trebuie demarat studiul de fezabilitate de către autoritățile administrației centrale. Între timp, de la Cluj se face lobby în acest sens – prin scrisori la Ministerul Transporturilor și intervenții ale parlamentarilor clujeni.

Centura metropolitană are traseu de la Nodul de autostradă de la A3, pe malul Someșului 8,3 km până la Cora, de acolo este un pasaj suprateran peste DN1 până pe strada Bucium, la capătul liniei de tramvai, de acolo începe Centura de sud a Clujului prin Făget, traversează Calea Turzii, prin spate pe la Iulius Mall, pe la Selgros până în Apahida și se conturează legătura cu centura Vâlcele-Apahida.

Acest drum urmează să rezolve toate problemele de trafic ale Clujului și Floreștiului și chiar, după cum a spus Boc, odată începută, va garanta începerea unui alt proiect prioritar – ducerea tramvaiului în Florești.

Până atunci, Primăria va moderniza Drumul Sf Ioan din Făget pentru ca acesta să fie o alternativă până la demararea proiectului centurii metropolitane. Despre respectivul drum, edilul Emil Boc spune că nu va putea fi făcut ca la carte, pe un proiect de investiții, cu trotuare, piste de biciclete deoarece fâșii din el sunt revendicate.

În schimb, Primăria îl va introduce din 2018 în programul de reparații străzi și va fi plombat și cosmetizat în așa fel încât să nu pună probleme șoferilor, așa cum se întâmplă în prezent. Între timp, administrația locală va încerca să clarifice situația juridică a respectivului drum. Planuri pentru asfaltarea străzii Sf Ioan au existat încă din 2011. Atunci artera de 6,6 kilometri urma să fie modernizată cu 16,3 milioane de lei într-un program al Ministerului Turismului condus de Elene Udrea. Respectivul program nu s-a mai materializat. Primăria a reușit să refacă cu fonduri europene doar Drumul Făgetului care iese în Calea Turzii.

 

Primarul Emil Boc a făcut declarații la emisiunea City Puls – Ora de administrație publică difuzată pe Antena 1 Cluj. 

sursa: Facebook

O vizită în teren a unor lideri din administrație pe amplasamentul unde ar trebui să se edifice spitalul regional de urgență din Cluj a fost prilej pentru primarul din comuna Florești, Horia Șulea, să anunțe, pe Facebook, o serie de proiecte de infrastructură menite să ușureze viața floreștenilor și clujenilor: tuneluri, viaducte, centuri cu patru benzi sau un drum semi pietonal și pentru biciclete între spitalul de urgență și mall-ul din Florești. Internauții au au ținut să ironizeze respectivele “vești extrem de bune pentru infrastructură” – botezate așa de Șulea – avansând chiar ideea că următorul proiect pe care primarul din Florești îl va anunța va fi cel al unui aeroport în comună.

Horea Șulea, oficialul din comuna Florești a anunțat 8 proiecte de infrastructură despre care spune că a agreat cu liderii Clujului – primarul Emil Boc și președintele Consiliului Județean Alin Tișe – să facă lobby și să înceapă studiile de fezabilitate. Portivit lui Șulea, spitalul regional de urgență care se va face în comuna Florești va facilita realizarea lor. Este vorba despre:

1. Tunel de acces la spitalul regional de urgență dinspre Cluj pe DN1 (aspect prevăzut deja în proiectul spitalului)
2. Lărgire DN1 pe tronsoanele Nod N Mănăștur – spitalul regional și Nod Autostradă-Girație Luna de Sus la 3 benzi pe sens.
3. Realizare viaduct peste V Gârbăului cu nod Autostrada Metropolitană Cluj sector N-S, și creare debușeu flux auto zona Bucium (pe lângă Drum de Ocolire Sud care va face joncțiunea cu municipiul în Drumul Sf Ioan).
4. Mici modificări de proiect la Drum Ocolire Sud pt realizarea acestuia pe 4 benzi (chiar o lărgire ulterioară)
5. Realizare Centura Metropolitană Nod Autostradă – Zona Cora pe lunca Someșului cu preluare trafic Florești Sud in girații zona Baraj și zona str. Someșului.
6. Realizare drum preponderent pietonal plus biciclete spital regional-Vivo
7. Prelungire Drum Ocolire Sud până la Nod Autostradă cu punct preluare trafic Florești Sud în zona Eroilor ANL

Despre anunțul postat de primar pe Facebook cu indicativul “vești extrem de bune pentru infrastructură”, internauții s-au arătat sceptici. Unii au remarcat că pe pagina primarului unde apar aceste proiecte sunt doar comentarii favorabile, de felicitare. Singurul internaut care a remarcat că se vorbește de tuneluri și studii de fezabilitate în condițiile în care administrația din Florești nu este în stare să uniformizeze intrările de pe drumurile secundare pe Drumul Național, iar cei care circlă se lovest de rigole și trotuare, a fost invitat de Șulea să nu se mai lovească de trotuare, “ridicați-vă în 2 picioare și călcați pe trotuare. Sănătate multă!”.

În schimb, pe grupul de Facebook, Trăiesc în Florești cu peste 11 de membri, proiectele de drumuri anunțate de Șulea sunt trecute la domeniul vise și filme, posibile doar cu “poarta stelară”. Aceasta în condițiile în care administrația din Florești nu a reușit să facă nici măcar centura cu ieșire pe Valea Gârbăului care ar trebui să degreveze drumul național de trafic. Vorbim de o rută unde, potrivit măsurătorilor făcute de Univesitatea Tehnică Cluj-Napoca, s-a înregistrat un record de trafic național – peste 74.000 de mașini care au intrat zilnic în Cluj, dinspre Florești. Alți membri ai grupului au ironizat anunțul și s-au arătat convinși că respectivele proiecte de drumuri vor confuza locuitorii din Florești (cea mai mare comună din România) care se vor rătăci până să ajungă în Cluj-Napoca cu atâtea viaducte, tuneluri, sensuri giratorii, autostrăzi metropolitate și poste de biciclete. În plus, oamenii au aticipat că urmtătorul proiect pe care Șulea îl va anunța va fi un aeroport care se va face în comună, aceasta, spun internauți, în condițiile în care promisiunile neonorate nu constituie o problemă pentru oficialul din Florești.
Vizită de amplasament din comuna Florești – Spital Regional de Urgență Cluj – sursa Facebook

Primarul din Florești a mers și mai departe încât a avansat și un termen de finalizare pentru Spitalul Regional de Urgență din Cluj despre care spune că va fi gata înaintea celor din Iași și Craiova, undeva în 2020. Aceasta în condițiile în care proiectul celor trei spitale regionale prinse în strategia Ministerului Sănătății stagnează de ani de zile și doar luna aceasta Ministerul a contractat firme de consultanță, a programat vizite în teren și a făcut un calendar pentru obținerea de bani europeni pentru realizarea acestor spitale.

De exemplu, administrația locală din Iași susține – potrivit mediei locale – că proiectul de acolo este cel mai avansat și că respectivul obiectiv ar puteqa fi gata în 2022. Potrivit schiței de calendar anunțate de Ministerul Sănătății, până la finalul lui 2017 urmează să se finalizeze soluția tehnică, în primul trimestru al lui 2018 ar trebui depusă documentația la Comisia Europeană pentru finanțare. După aprobarea finanțării, lucările vor demara, etapă care ar putea avea loc în primul trimestru a lui 2019. Astfel, cele trei spitale din România (Cluj, Iași și Craiova) ar putea fi gata în 2022.

 

Peste 2,2 milioane de euro sunt necesari pentru reabilitarea Turnului Pompierilor din Cluj-Napoca, obiectiv care stă închis cu lacăt de ani de zile și pe care Primăria s-a decis să-l integreze în oraș printr-un concurs de soluții adjudecat Biroului de Arhitectură mult premiat pentru reabilitarea Palatului Cultural din Blaj. Ca Turnul să primească o nouă față sunt necesari doi ani pentru realizarea efectivă a lucrărilor de revitalizare. Până atunici, Primăria mai urmează să organzeze și să finalizeze licitația pentru execuția lucrărilor, după ce va primi și proiectul de execuție, potrivit contractului, toamna aceasta.

Administrația locală a bifat săptămâna aceasta o altă etapă importantă pentru reintegrarea Turnului Pompierilor de pe strada Tipografiei în viața orașului. După ce anul acesta Primăria a făcut concurs de soluții și a adjudecat în urma lui contractul de proiectare pentru reabilitarea sa Biroului de Arhitectură Vlad Rusu, consilierii locali au aprobat la ședința ordinară din luna iulie indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea obiectivului.

Investiția a fost evaluată de proiectanți la peste 10,2  milioane lei fără TVA, din care construcțiile și montajul presupun peste 7,4 milioane lei, fără TVA. Construcțiile implică restaurarea segmentelor patrimoniale ale imobilului în conformitate cu normele pentru monumente istorice, realizarea unui ascensor, a scării, a celor două niveluri panoramice, plus a spațiilor de expunere permanente și temporare.

Ca termen de realizarea lucrărilor de reabilitare s-a prevăzut o perioadă de doi ani de zile. Acesta curge din momentul în care Primăria are semnat contractul pentru execuția acestor lucrări. Ca să ajungă acolo, municipalitatea trebuie să lanseze și să finalizeze o licitație cu acest scop. Ca să lanseze licitația trebuie mai întâi să primească proiectul pentru execuție. Contractul de proiectare cu Biroului de Arhitectură Vlad Rusu are ca termen în acest sens om perioadă de 6 luni care curg din martie anul aceasta, ceea ce înseamnă că în toamna lui 2017 ar trebui să primească proiectul, după care poate lansa licitația de execuție. 

După cum au spus reprezentanții Primăriei, un termen optimist ar fi 2020 pentru inaugurarea Turnului Pompierilor cu primul selfie cu Clujul. Trebuie amintit că revitalizarea obiectivului implică eliminarea întregii structuri de beton, crearea unei noi “coloane vertebrale” – un “miez” translucid, care lasă vizibile vârstele turnului, instalarea unui lift care face mult mai accesibil punctul de belvedere din vârf, iar sus la ultimul nivel se va instala “oglinda”, care îi va reflecta pe vizitatori, dar şi pe trecătorii de jos, din stradă. Adicăse va crea un loc de unde poți să-ți faci selfie cu orașul Cluj.

De asemenea, intervențiile la Turn implică și pietonalizarea străzii Tipografiei. Modernizarea străzii a fost estimată la peste 1,1 milioane lei. Pentru execuția lucrărilor termenul a fost estimat la 9 luni de zile. Consilierii locali au aprobat și indicatorii tehnico-economici pentru realizarea lucrărilor de modernizare.

sursa: primăriaclujnapoca.ro

VEZI ȘI:

 

FOTO Au decis cum va arăta Turnul Pompierilor din Cluj: montează oglindă gigantică în acoperiș, să vezi din stradă

Primul concurs după aproape 7 ani de la cel pentru Casa Muzicii. Cum au răspuns arhitecții la provocare

S-a lansat concursul pentru Turnul Pompierilor. Care sunt cerinţele, care sunt termenele şi cine sunt “judecătorii”

S-a ales propunerea câștigătoare pentru porțile orașului. Cum ar putea saluta Cluj-Napoca

FOTO/VIDEO Cum poate fi scrisă povestea Clujului eclectic din Turnul Pompierilor

Povești cu pești? Nicio soluție până acum pentru Turnul Pompierilor, sub lacăt de zeci de ani. Placa pe care Primăria o pune de 4 aniPas înainte – pe hârtie – pentru ruina Turnului Pompierilor

Un interviu despre proiectul câştigător şi paşii următori, dar şi despre necesitatea concursurilor, despre Oraş şi oamenii săi:

Arhitectul premiat de arhitecți, despre oraș și oameni: “Ne plimbăm prin lume, vedem, observăm, ne place şi când ne întoarcem aici uităm totul şi ne întoarcem la aceleaşi vechi obiceiuri”