Tags Posts tagged with "oras"

oras

Casa Tranzit, cel mai longeviv centru cultural de artă din Cluj, sărbătorește 20 de ani în această toamnă. De vineri 13 octombrie și până în 21 octombrie, clujenii sunt chemați la o serie de concerte, spectacole de dans, dezbateri publice şi mese rotunde în fosta sinagogă de pe malul Someșului, botezată Casa Tranzit de Csilla Könczei, lector la Facultatea de Litere a UBB și soția politicianului maghiar Eckstein-Kovacs Peter. Despre facerea casei și redarea sa în circuitul clujean, politicianul spune că pornit de la o plimbare pe Cetățuie. Despre viitorul acestui centru cultural, Eckstein spune că e “fragil”, un motiv în plus pentru cei care nu l-au vizitat, să se grăbească.

Zilele Tranzit încep vineri, 13 octombrie, de la ora 18.00. Festivalul este organizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existență a Centrului de cultură și artă contemporană Casa Tranzit. Manifestările țin până în 21 octombrie și includ concerte, spectacole de dans, dezbateri publice, mese rotunde și o expoziție care va prezenta publicului arhiva prelucrată a Fundaţiei Tranzit, cea care administrează acest obiectiv.  Vor concerta la Casa Tranzit trupa Nightlosers, Szemző Tibor din Ungaria, Mihnea Blidariu şi Nick Făgădar dar și interpretul de muzică klezmer Bob Cohen. Printre cei prezenţi la dezbateri vor fi scriitorii Alexandru Vakulovski din Republica Moldova şi Vasile Ernu, coregrafa Vava Ştefănescu, artişti vizuali din mai multe oraşe, toţi vechi colaboratori ai Casei Tranzit.

“În 1997 între 11-13 octombrie am redeschis publicului Clujean clădirea fostei sinagogi Poalei Tzedek, rămas nefolosită din 1974 în urma Holocaust-ului și al exodului nenumăraţilor concitadini ai noștri. Am înființat Casa Tranzit tocmai în acest lăcaș ca un memento pentru consecințele formelor extreme ale excluderii sociale, cu dorința ca spațiul golit să fie reumplut cu conținuturi tranzitorii în permanență, dând ocazia reinterpretărilor continue ale modelelor de conviețuire posibile. De atunci am redat orașului acest spațiu uitat eliberând și strada Fără Nume, care duce spre el, lansând și ideea reconstrucției podului pietonal peste Someș de mult distrus. Acum, peste 20 de ani repetăm invitația noastră la o reuniune nu numai pentru a celebra împreună aniversarea a celei mai longevive instituții culturale independente din regiune de după 1989, dar și pentru a reformula răspunsurile noastre odinioare la aceeași întrebare: se poate trăi fără ostracizare? Se poate scoate Păcăliciul din pachetul de cărți?”, este mesajul aniversat al Csillei Könczei, președintele Fundației Tranzit și lector universitar UBB.

Soțul său, politicianul maghiar Eckstein-Kovacs Peter, povestește despre facere acestei case care a ajuns cel mai longeviv centru cultural intependent dar și unul dintre locurile libere din Cluj.

“Casa. Plimbându-ne pe Cetățuie, ochii soției mele, Csilla, s-au oprit asupra unei clădiri, vizibil lăsată în paragină, înconjurată de o junglă, situată chiar pe malul abrupt al Someșului. A vedea și a se îndrăgosti a fost pentru Csilla o chestiune de-o clipă, a intra în folosința ei, a-l renova și a face să funcționeze neîntrerupt douăzeci de ani, a fost mult mai greu. Cine n-a fost în Casa Tranzit și în curtea ei, ar fi bine s-o facă cât de repede, cu ocazia unui concert în Sala mare, a unei mese rotunde la etaj sau a unei vizionări de film în curte. E un loc frumos și liber care îi primește pe toți. Deci ar fi bine să vă grăbiți: nu se știe în lumea de azi cât timp se mai poate vedea un spațiu cultural absolut independent în inima orașului, pe malul Someșului, într-o fostă sinagogă”, a subliniat politicianul.

La marcarea celor 20 de ani de activități cultural în Casa Tranzit, concomitent cu renovarea clădirii fostei sinagogi în care funcționează de-a lungul anilor, toți cei care vor sunt invitați să doneze pentru viitorul acestui centru cultural independent.

Conturile sunt:

RO94 RNCB 0106 0265 9334 0001 (RON)
RO67 RNCB 0106 0265 9334 0002 (EURO)

sursa foto: pixabay.com

O nouă toamnă a copăceilor urmează în Cluj. Primarul Emil Boc a anunțat că în acest an s-au selectat specii în colaborarea cu specialiști de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), iar primăria a cumpărat exact ceea ce au dictat aceștia, urmând să planteze acești arbori în oraș. Adică: castani, platani, ginkgo biloba, salcâmi, sălcii chiar și pomi fructiferi. Furnizor este firma Ro-Verde Landscaping care se ocupă și de transportul resturilor de vegetaţie de pe spaţiile verzi din Cluj Napoca. Este vorba despre una dintre societățile omului de afaceri Ionuț Olteanu, supranumit părintele spațiilor verzi din capitală. El a fost scos din cărți de firma Rosal, după ce a câștigat de la Primăria și contractul pentru administrarea spațiilro verzi din Cluj cu o altă firmă de a sa, Garden Center Grup, contract de care acum se ocupă regia forului local clujean.

 

“1.423 de arbori vor fi plantați pe domeniul public, pe diverse străzi din oraș, iar 317 vor fi plantați în școli și grădinițe”, a anunțat primarul Emil Boc. Edilul a ținut să precizeze că în această toamnă vor fi plantați copaci agreați de Primărie cu specialiști din cadrul USAMV. După respectivele consultări, Primăria a decis să cumpere: castani, platani, ginkgo biloba, salcâmi, sălcii chiar și pomi fructiferi.  Arborii vor fi plantați în centrul orașului, pe aliniamentul arterelor stradale dar și în curțile școlilor.

De exemplu, castani vor fi plantați în Piața Cipariu, unde recent primăria a demarat lucrări de lărgire a carosabilului soldate cu tăieri în mierz de noapte a arborilor care existau în această zonă. DETALII:

Noaptea ca hoții! Clujenii supărați că Primăria rade vegetația și trotuarele ca să facă loc pentru mașini

Alți castani s-au mai tăiat la comanda Mitropoliei Clujului din zona Catedralei Ortodoxe din Piața Avram Iancu generând nemulțumiti în rândul societății civile care a condamnat practicile municipalității.

DETALII:

Mesaje anti-tăieri de copaci la Zilele orașului

Soarta copacului de Cluj: lăsat să fie distrus de “cancer” și molii ca să fie tăiat

În noiembrie 2016, administrația locală și-a asumat 200 de copăcei care au fost platați pe aliniamentul urnor artere importante din Cluj – Traian Vuia (intrarea în oraș dinspre aeroport) sau în cartierul Zorilor unde locuiește edilu Emil Boc. Speciile plantate au fost tei, arțari sau platani. De asemenea s-a plantat și  gard viu (50.000 de fire) pe aliniamentele stradale pe direcția centru-cartiere, intervenție cerută de asociațiile de locatari. Pentru îmbunătățirea aspectului urban, în toate spațiile verzi din oraș s-au plantat și arbuști ornamentali cu țepi din specia Berberis (rosiatici, verzi), cantitatea anunțată fiind de 1800 de bucăți.

Furnizor a fost Eco Horticultura, o firmă de care se leagă numele lui Ionuț Olteanu, supranumit de media ”părintele spațiilor verzi din capitală” care a câștigat cu o altă firmă, Garden Center Grup contractul de întreținere a spațiilor verzi cu Primăria Cluj-Napoca. Apoi firma a fost scoasă din cărți de Rosal Grup (cei care deținuseră contractul înainte) după procese în instanță. În prezent, de întreținerea spațiilor verzi se ocupă regia Primăriei.

Noul furnizor de copăcei al municipalității clujene este firma Ro-Verde Landscaping la care acționar este tot Ionuț Oltean. Acordul cadrul pentru furnizarea de arbori este de peste 2,2 milioane lei. Firma a mai câștigat un alt contract cu Primăria la începutul anului și anume acela de încărcarea, transportarea și depozitarea resturilor vegetale de pe zonele verzi din Cluj-Napoca. Contractul este de peste 5 milioane lei.  

Vezi și:

Toamna târzie a copăceilor în Cluj: 6 străzi primesc 200 de arbori noi

UPDATE Pentru cine se pregătește o afacere de peste 1,2 milioane de euro de la primărie?

Emil Boc a făcut declarații la emisiunea DImineți în Realitate difuzată pe postul de radio Realitatea FM Cluj. 

sursa foto: BATRA 2017

Expoziția – concurs a Bienalei de Arhitectură Transilvania s-a mutat temporar din Piața Unirii, în curtea Muzeului de Arta. Organizatorii au luat această decizie având în vedere vremea capricioasă și imposibilitatea de a ancora corespunzător suporturile pe care sunt expuse lucrările, tocmai pentru a nu pune în pericol vizitatorii expoziției și trecătorii.

Dacă vremea va permite, lucrările vor fi expuse din nou în Piața Unirii. Expoziția BATRA 2017 poate fi vizitată până în 15 octombrie.

Detalii despre expoziție: FOTO Arhitecții și-au mutat casele pe noua pietonală de la kilometrul 0 din Cluj

 

sursa foto: Adina Moldan

Expoziția concurs a Bienalei de Arhitectură Transilvania (BATRA) 2017 s-a deschis, de sâmbătă după-amiaza, în Piața Unirii, pe noul spațiu pietonal recent amenajat de Primăria clujeană. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 7-15 octombrie. Proiectele câștigătoare vor fi anunțate în 14 octombrie, în cadrul galei BATRA 2017.

“Scopul expoziției-concurs este de a reflecta cât mai corect activitatea membrilor filialelor participante, de a promova cele mai reușite exemple de practică profesională și de a genera demersuri constructive de atitudine faţă de arhitectura recentă. Nominalizările și premiile vor fi acordate de către un juriu format din arhitecți apreciaţi din țară și străinătate.Partenerii acestui eveniment sunt Filialele: OAR Transilvania, OAR Bihor, OAR Satu-Mare, OAR Nord-Vest, OAR Alba”, au transmis organizatorii.

sursa foto: Adina Moldan

Secțiunile ediției de anul acesta sunt:
1.Arhitectura locuinței individuale.
2.Arhitectura locuințelor colective
3.Arhitectura dotărilor comunitare și de producție
4.Arhitectura spațiului public
5.Arhitectura patrimoniului cultural
6.Arhitectura spațiului interior și scenografie
7.Microarhitectura / Arhitectura temporară / Design de obiect
8.Proiecte culturale / Inițiative / Experimente
În această ediție a bienalei se propune, pe lângă premierea arhitecțiilor, recunoașterea meritelor publicisticii de arhitectură. Se acordă următorul premiu:
9.Premiul pentru cel mai bun articol cu și despre arhitectură/arhitecți

Premiile vor fi anunțate în 14 octombrie, în cadrul Galei Bienalei. Juriul este format din arhitecții: Francesco Fresa, Georgeta Gabrea, Pedro Belo Ravara, Oana Simionescu, Borislav Ignatov, Constantin Gorcea. Mai multe detalii despre cine sunt membrii juriului, AICI.

sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: BATRA 2017
sursa foto: BATRA 2017
sursa foto: BATRA 2017
sursa foto: BATRA 2017
sursa foto: BATRA 2017

Bienala de Arhitectură Transilvania este cel mai important eveniment profesional al ”breslei” arhitecților. Concepută încă de la prima ediţie ca un șir de evenimente menite să aducă arhitectura în atenția opiniei publice, să recunoască, să recompenseze și să promoveze excelenţa în arhitectură, Bienala de Arhitectură Transilvania 2017 îsi propune să evidenţieze valenţe definitorii pentru arhitectura de calitate, să dezbată si să anime dialogul în jurul obiectului de arhitectură şi al impactului acestuia în oraş şi asupra comunității și nu în ultimul rând să formeze publicul în spiritul valorilor arhitecturii.

PROGRAMUL COMPLET AL BIENALEI 2017

Oamenii cer scări curate și reparate spre punctul de belvedere al Clujului, Cetățuia. Oficiali ai Primăriei merg mai departe și spun că viitorul nu mai e reprezentat de trepte ci de o telegondolă.

City managerul orașului chiar se avântă mai departe și scrie negru pe alb că susține o astfel de soluție pentru a crește atractivitatea Dealului Cetățuia. Nu este prima declarație pe care oamenii cu decizie din Primăria Clujului o scot în spațiu public, fără să înțeleagă ce presupune proiectul în sine. Așa am auzit în ultimii ani de tren suspendat, Someș Navigabil sau tunel pe sub centrul Clujului. Specialiști clujeni explică de unde mania oficialilor pentru astfel de proiecte, dincolo de faptul că dau bine pe rețelele de socializare.

“Oare scărilor de pe Cetățuie când le vine rândul? O mizerie îngrozitoare pe ele. Mă refer la scările care urcă direct de la podul Elisabeta până sus (…) Aș vrea să vă invit să urcați pe Cetățuie dar pe scările sau ruinele care urcă de pe podul Elisabeta”, a fost unul dintre mesajele adresate de clujeni city managerului din Cluj, Gheorghe Șurubaru. Acesta a replicat că zona e în întriținerea Regiei Autonome a Domeniului Public și comportă probleme de proprietate. ,,Dacă se vor rezolva, va intra și aceea zona în concursul de soluții pentru Cetățuie… Eu cred că oricum trebuie să mergem pe ideea unei telegondole sau ceva similar, din zona parcului sau zona centrală”, e viziunea pe care a dorit Șurubaru să o expună în spațiul public, pe pagina sa oficială de Facebook.

“Noi nu visăm așa ceva, telegondolă?! Să știți că sunt mulți care urcă scările din plăcere. E vorba aceea, un sport, urcatul scărilor. Dar e extrem de greu din cauza mizeriei. Nu trebuie investiții mari decât doi-trei bărbați cu lopeți care să curețe scările de mizerie și vegetație”,  au replicat clujenii city-managerului.

În plus, specialiști arhitecți spun că o telegondolă ar aduce mai multă rău zonei – și parcului și Cetățuii. “Pentru a putea avea cea mai mică discuție despre o telegondolă ar trebui înainte să răspundem la câteva întrebări. Juridic, pe ce teren este construită. Economic, cât o să coste, atât construcția cât și întreținerea și dacă aceste costuri pot fi susținute. Ce înseamnă tehnic o telegondolă… pe lângă niște cabine micuțe vorbim de stâlpi, cabluri și niște construcții destul de mari la ambele capete. Și altele asemenea. Eu unul pot să mă exprim ca arhitect și las aspectele juridice și economice în seama altora. Vorbim de Cetătuie, un ansamblu istoric cu o poziție privilegiată în centrul orașului. Telegondola e ceva care ar funcționa într-o stațiune turistică, fără constrângerile istorice sau vizuale ale unui centru de oraș. Cred că e o propunere scoasă din aceeași cutie cu trenul suspendat peste Someș. Orașul are alte probleme de accesibilitate: trotuare prea înguste sau cu stâlpi pe ele, trotuare denivelate din cauza acceselor în curte care sunt greu de parcurs de persoane cu probleme de mobilitate, piste de biciclete neconectate, care se termina în borduri etc. Eu unul aș începe cu o proiectare atentă și detaliată a tot ce înseamnă spațiu public. Nu vreau să jignesc pe nimeni dar multe dintre reabilitările de străzi sunt proiectate la un nivel de detaliere specific unui drum extraurban și aproape exclusiv fără implicarea unui arhitect. În oraș e nevoie de mai multă precizie, o stradă poate fi mai îngustă într-un loc și mai lată în altul, soluțiile trebuie adaptate la toate particularitățile din teren. Și revenind la  telegondolă, nu cred că trebuie să ne gândim la soluții majore și scumpe pentru a crește calitatea vieții clujenilor. Poate fi suficient ca ceea ce facem deja să facem mai bine, mai atent”, a subliniat Mihai Racu, arhitect membru în Comisia de urbanism a Primăriei.

În plus, arhitectul Dan Clinci, cel care se ocupă din partea Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania de temele de concurs pentru transformarea unor spații publice din oraș la inițiativa Primăriei, spune că mașinile zburătoare și trenurile suspendate țin de o gândire a anilor 60-70. “Există un imput general care spune că anii 70 au reprezentat pentru orașe o etapă de industrializare. Toată lumea vedea orașul ca o mașină, ca un aparat, ca un ceas. Era în derulare o revoluție industrială, având în vedere că după război, lumea era săracă, apoi s-a îmbogățit. Atunci oamenii vedeau orașul ca pe un aparat iar în acest aparat mașina, trenul, avionul erau văzute ca niște super eroi ai modernității, exponenți ai progresului. Această gândire a apus însă pentru că s-a înțeles că e groaznic să ai șosele late și cabluri peste tot și că omul este mai important ca mașina. Așa că acum se luptă pentru dezindustrializare. Există exemple din Nantes, Marseille sau Torino, orașe unde șosele și poduri sunt dezafectate și sunt transformate în parcuri. Calea ferată supraterană pe șine e transformată în parc. În New York s-a făcut un asemenea parc. În cazul Clujului a persistat ideea încă din anii 70. Noi am sărit direct în anii 90 și am scăpat ca oraș de tren pe deasupra Someșului, de tuneluri pe Tăietură. Acum ne întoarcem în anii 70. Ca filosofie, dacă ai discuta de telegondolă în cazul unui promotoriu altul decât Cetățuia, atunci am putea spune că în cazul Tâmpei din Brașov s-ar justifica. Are sens. Te urci jos, te cobori la 1000 de metri altitudine. La Cluj e nejustificat – un parcus scurt și neinteresant. În 15 minute urci pe jos. Este o lipsă de avantaj. Un astfel de mecanism nu trebuie să fie imaginat ca un fir cu o bilă colorată ci are pizioare mari, masive care se vor împlânta masiv în peisaj – cu stâlpi din fier sau piatră urâți. La plecare și la sosire ar necesita o construcție cu motor, troli, ventilatoare. Nici în parcul central, nici pe Cetățuie nu e propice să amplasezi niște căsoaie enorme. Telegondola e un vis din anii 70 când se dădea ca temă și la Facultatea de Arhitectură. Acum e neavenită, n-are rost, e greșită, depășită și duce la ruperea peisajului. Acum s-a depășit etapa, nu mai este funny, nu mai e nevoie de mașinării ci poți merge pe jos printre tufe cu miros. Modernitatea nu mai înseamnă investiții în tehnică ci în conservarea peisajului. De exemplu, la Seu s-au demolat mai multe parcări amenajate pe un pârâu, demolare în care s-a investit în ultimii 5 ani circa 7 miliarde de dolari”, a spus și Clinci.

Vezi și

FOTO. Cum arăta Cetăţuia de altădată

FOTO Cetățuia de acum 100 de ani era locuită de bandiți, prostituate și oameni ai peșterilor

S-a deschis “robinetul” de concursuri: trei în pregătire. A început lucrul la tema pentru Parcul Feroviarilor

 

 

sursa foto: colaj Alin Tișe Facebook, antena 3

Președintele Consiliul Județean din Cluj, Alin Tișe, amenință că va formula și el plângeri penale împotriva Ministrului Mediului și a comisarilor de la Gardă, după ce vineri cei de la Mediu au anunțat că au făcut sesizare penală privind modul în care instituția condusă de el a gestionat situația depozitării deșeurilor din județ. Tișe o amenință direct pe Graţiela Leocadia Gavrilescu, Ministrul Mediului, și o acuză a a instigat Garda de Mediu împotriva autorităților admistrative din Cluj. El o face și incompetentă.

Amintim că în zona gropii de gunoi de la Pata Rât din Cluj (lângă care se depozitează și acum deșeuri în depozitul temporar deschis de Primăria Cluj prin Regia Autonomă a Domeniului Public) s-a format un loc toxic de levigat. Acesta afetează cursurile de apă din zonă și a generat alunecări de teren în zona centurii de ocolire a Clujului, Vâlcele Apahida.

Sursa foto: Garda de Mediu

Detalii: VIDEO Clujul are un nou lac. Unul toxic. Cum arată el din aer

E oficial: deșeurile de la Pata Rât bagă Clujul sub stare de urgență

Astăzi, președintele forului județean, Alin Țișe, a spus că “problemele de la Pata Rât există de 70 de ani, iar acum Consiliul Județean Cluj încearcă să închidă definitiv și să ecologizeze această rampă”. Potrivit lui Tișe, instituția pe care o conduce a luat toate măsurile dispuse prin Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, iar Ministrul Mediului nu a ințeles acest lucru din pricina incompetenței, instigând Garda de Mediu împotriva autorităților din Cluj.

 

“Unele măsuri au fost imediate iar altele, stabilite cu termene, precum 2 octombrie 2017, sunt în implementare. Garda Națională de Mediu a efectuat un control în data de 31.08.2017 când a stabilit, de asemenea, măsuri de implementat (cu termen!!!) pe care Consiliul Județean Cluj le-a respectat întocmai.Surpriza a fost că în data de 14.09.2017, Ministrul Mediului, incompetenta Graţiela Leocadia Gavrilescu, a instigat Garda de Mediu să anuleze termenele și măsurile propuse de această instituție și să aplice în mod abuziv alte sancțiuni. Asta, în loc să se implice activ în rezolvarea problemei care este a României, nu doar a Clujului. Asta, în condițiile în care, în țară, există rampe neconforme în procedură de infrigement și ministrul incompetent nu e preocupat de ele. Rampa de la Pata Rât este 90 % închisă și spre finalizare. Abuzul făcut de incompetenta ministră care a instigat și a făcut presiuni asupra comisarilor Gărzii de Mediu (amenințându-i cu destituirea) nu poate rămâne fără consecințe. Consiliul Județean Cluj va formula plângere penală împotriva Ministrului Mediului și a comisarilor Gărzii de Mediu”, a anunțat Tișe.

Comisarii Gărzii Naționale de Mediu au înaintat o sesizare penală, au anunțat în 15 septembrie reprezentanții instituției, după ce Consiliul Județean nu a respectat, în opinia lor, legislaţia de mediu în cazul depozitului de deşeuri de la Pata Rât și a lacului toxic de levigat care s-a format în zonă. În 2017, Consiliul Județean a fost amendat cu 150.000 de lei.

Detalii: Garda de Mediu: sesizare penală în cazul deşeurilor toxice de la Pata Rât

 

sursa foto: colaj Facebook

Doar 36 din cele peste 40 de platforme subterane dedicate colectării selective a gunoiului anunțate de Primăria Cluj vor fi gata până la finalul acestui an. Restul, până la 100, urmează să fie amenajate cel mai târziu până în noiembrie 2018. De altfel, în toamna lui 2018 expiră și contractele prin care Brantner și Rosal au fost desemnate să se ocupe de  salubritatea menajeră din Cluj-Napoca (ridicat gunoiul).

Primăria a scos la licitație un contract (acord cadru pe un și jumătate) pentru proiectarea și execuția a aproximativ 100 de platforme subterane dedicate colectării selective a gunoiului,  estimat la peste 4,8 milioane lei. Contractul a revenit firmei Euriteh Oradea – unic ofertant – despre care media scrie că ia lucrări la suprapreț prin atribuire directă sau că a fost acuzată de furtul tehnologiei privind platformele subterane de către o firmă spaniolă.

Potrivit managerului public al Clujului, Gheorghe Șurubaru, în baza acordului cadru, valabil 18 luni (pana în noiembrie 2018) și in baza contractelor subsecvente, Euriteh urmează să realizeze anul acesta circa 36 de astfel de platforme subterane. Mai precis, 18 bucăți până în luna noiembrie și alte 18 bucăți până în luna decembrie.

Restul de 64 de platforme îngropate pentru gunoi urmează să fie gata până în noiembrie 2018. Adică 27 de platforme au ca termen luna februarie 2018 iar alte 37 de bucăți urmează să fie livrate Primăriei până cel târziu în luna noiembrie anul viitor. “Între acestea se vor regăsi și 20 de platforme subterane în curtea unor licee și școli aflate în administrarea Primăriei. În cadrul acestui prim contract se va dota o platformă cu un sistem electronic pe bază de card și monitorizare la umplere, ceea ce va face posibilă accesarea punctului gospodăresc doar de către persoanele arondate la acesta. Acest sistem va fi implementat la următoarele loturi care vor fi scoase la licitație”, a mai anunțat Șurubaru.

Primele zece puncte gospodăreşti îngropate vor fi construite, potrivit unor anunțuri făcute primăvara aceasta de oficialii Primăriei, în zona străzilor Mehedinţi – Vidraru din cartierul Mănăştur şi pe strada Borşa, din Gheorgheni. Aceste locaţii au o situaţie juridică clară a terenului, iar municipalitatea a emis deja autorizaţiile de urbanism.

Încă din 2016 Primăria Cluj a anunțat un proiect pilot pentru aruncarea selectivă a gunoiului în subteran. În cadrul acestuia s-a pus în funcțiune o primă platformă îngropată de colectare selectivă a deșeurilor în cartierul Zorilor (în care locuiește primarul), pe strada Luceafărului nr. 10, cu doar două zile înainte de alegerile locale din iunie 2016. Pe un proiect pilot, pus la punct de municipalitate împreună cu unul dintre operatorii care ridică gunoiul în Cluj-Napoca, compania Rosal. Atunci s-a spus că este vorba despre un sistem modern care permite menținerea curățeniei la punctele gospodărești, platforma având 3 containere pentru fracție uscată – sticlă, PET, plastic, hârtie, carton – și 1 container pentru fracție umedă – deșeuri menajere. Despre costurile sistemului, nici o vorbă, deși în filmulețul inaugural postat de primarul Emil Boc pe Facebook acesta apare alături de directorul Rosal Cluj, iar cei doi oficiali erau în măsură să ofere lămuriri cu privire la cine a suportat investiția de realizare a respectivei platforme. Anul trecut se spunea că alte două platforme după modelul celei din Zorilor vor fi amenajate în cartierele Mănășturi și Grigorescu. Acestea n-au mai fost amenajate.

DETALII:

Primăria “legalizează” îngroparea gunoiului menajer în oraș. Cu ce costuri?

Prima “ghenă” subterană pentru gunoi inaugurată în Zorilor. Se pregătește un monopol Rosal?

Anul acesta, municipalitatea a menționat că va merge pe un proiect integrat și a prevăzut și fonduri în acest sens în bugetul local. Așa s-a organizat licitația pentru amenajarea celor circa 100 de platforme subterane pentru colectarea deșeurilor în tot orașul, contract câștigat de Euriteh.

AICI DETALII despre firma Euriteh și contractele sale controversate din țară: UPDATE Firmă controversată câștigă licitația de peste 1 milion de euro pentru îngroparea selectivă a gunoiului în Cluj-Napoca

 

Administrația locală clujeană va investi peste 330.000 de lei pentru amenajarea a două stații de încărcare pentru mașinile electrice. Decizia a fost luată la ședința ordinară din 5 septembrie de către aleșii locali.

Potrivit deciziei luate de către Consiliul Local cele două stații urmează să fie amplasate în parkingul Primăriei de pe strada Moților și în parcare cu barieră din centrul orașului, Piața Unirii. Administrația clujeană a decis să investească peste 70.000 de euro (330.000 lei, la cât a fost evaluată investiația) în amenajarea celor două stații deoarece în oraș există doar stații de încărcare realizare din fonduri private (7 stații).

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat deja că toate parkingurile care urmează să se construiască în Cluj vor fi dotate cu câtre o staţie de încărcare pentru maşini electrice.

Consilierii PSD au cerut în noiembrie 2016, pe lângă scoterea abonamentelor universale de parcare din Cluj și facilități pentru mașinile electrice, cu prilejul discuției de majorarea a taxelor de parcare în zona 0 a orașului (26 de străzi cu 1056 de locuri de parcare). “Un semn de intenție, având în vedere că și Guvernul oferă facilități și bani pentru achiziția de mașini electrice și mașini hibrid, iar în Capitală deja s-a adoptat o măsură similară, ca mașinile electrice să beneficieze de parcare gratuită, pe baza unei buline verzi”, susținea liderul grupului, Dan Morar, propunerea sa ca regulamentul de parcare să fie amenadat în așa fel încât mașinile electrice să parcheze gratis în parcările publice din oraș dar și să poată circula pe benzile dedicate transportului în comun.

Propunerea n-a găsit susținere la primarul Emil Boc care declara la vremea respectivă că municipalitatea nu poate subvenționa proprietari care își permit să dea 100.000 de euro, cât costă o mașină electrică.  În plus, edilul a spus că primăria nu poate să pună concurența pe locurile de parcare din centru sau să le țină unele rezervate pentru mașinile electrice, pentru că oamenii s-ar întreba dacă primarul este nebun sau l-ar înjura. Cât despre circulația pe benzile dedicate transportului în comun, primarul a menționat că singura măsură reală pe care o va susține primăria vizează amenajarea de stații de încărcare pentru mașinile electrice (în oraș, în actualele sau în viitoarele parkinguri ale primăriei). Aceasta deoarece orașul n-are încă infrastructura pregătită.

AICI DETALII DESPRE POLITICILE CU CARE SE LĂUDA PRIMĂRIA ÎN PRIMĂVARĂ:

Primăria va fi prietenoasă cu mașinile viitorului. Cum va încuraja clujenii să-și cumpere autovehicule electrice

Chef de Ziua Vârsticului, ca în fiecare an, dar și majorarea sumelor de la care se vor acorda gratuități pentru transportul în comun. Asta pregătește Primăria Cluj pensionarilor din oraș. Pentru 1 octombrie, Ziua Vârstnicului, administrația locală va pune la bătaie 200.000 lei în vederea suportării cheltuielilor unei petreceri pentru pensionarii cu venituri reduse. În cazul subvenționării transportului în comun, Primăria are în plan să accepte și vârstnici cu pensii mai mari de 1500 lei în cadrul programului.

 

Consilierii locali vor dezbate la ședința ordinară din 5 septembrie un proiect de hotărâre privind alocarea a 200.000 de lei pentru petrecerea clasică pe care Primăria o face pentru pensionarii cu venituri reduse în 1 octombrie, de Ziua Vârsticului. Plafonul propus este la nivelul celui din 2015. La masa și programul artistic care are loc la un hotel din oraș vor fi acceptați vârstinici cu pensii pornind de la 400 lei, dar chiar și cei cu venituri de 1500 de lei, cum s-a întâmplat în anii trecuți. “În completarea serviciilor acordate prin intermediul Centrelor de Zi pentru Vârstnici, Cluburilor Pensionarilor şi a celorlalte compartimente din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală; pentru a marca acest moment aniversar şi pentru a aduce bucurie în sufletele persoanelor vârstnice cu ocazia Zilei Internaţionale a Vârstnicilor”, este motivația alocării respectivei sume. Urmează să beneficieze de petrecere circa 2000 de pensionari clujeni. Meniul propus e de 85 lei/persoană la care se adaugă 30.000 lei, bani care vor fi folosiţi pentru onorariul artiştilor (trei ore de program, şapte artişti, două orchestre, două ansambluri).

Tot Primăria are în plan să extindă programul de acordare a gratuităților pe mijloacele de transport în comun. Pânâ în prezent, au gratuitate pe toate liniile pentru persoanele vârstnice şi pensionarii cu venituri de până la 1.300 de lei și doar pe o linie persoanele vârstnice şi pensionarii cu venituri cuprinse între 1.301 lei şi 1.500 lei. Propunerea este ca să beneficieze de gratuitate pe toate liniile pensionarii cu venituri de până la 1700 de lei și doar pe o linie cei cu venituri între 1701 lei și 1900 lei.

În prezent în Cluj-Napoca beneficiază de gratuitate 60.191 de pensionari. Potrivit noii propuneri numărul lor urmează să crească la 65.179. Programul Primăriei implică și acordare de gratutăți pe toate liniile  pentru persoanele vârstnice care au împlinit 70 de ani, indiferent de cuantumul veniturilor sau a pensiei și pentru toţi cetăţenii de onoare ai municipiului Cluj-Napoca, indiferent de cuantumul veniturilor. Acestea prevederi urmează să rămână aceleași.

Primarul Emil Boc a motivat că a primti foarte multe cereri de la pensionari pentru majorarea plafoanelor, în condițiile în care pensiile au crescut în ultimii ani prin decizia autorităților centrale.

Noul proiect urmează să fie supus atenției Consiliului Local și este cel mai probabil să se aplice din 2018.

Primăria mai are un program propriu de alocare a unor pachete cu alimente pentru pensionarii cu venituri reduse din Cluj.

Peste 3000 de pachete cu alimente pentru persoanele defavorizate, încă neridicate

De asemenea, în ultimii ani a investit sume considerabile pentru amenajarea unor cluburi ale pensionarilor sau a unor centre pentru vârstinicii din oraș.

Ce-i face fericiți pe… bunicii noștri

De asemenea a alocat bani și pentru dotarea unor locuri de joacă din Cluj cu aparate de fitness în aer liber, foarte dragi pensionarilor din Cluj. Unii dintre aceștia chiar sună să se plângă primarului Emil Boc că, spre exemplu, cele din baza sportivă Gherogheni sunt utilizate și de către tineri.

Mix de Someșeni de ziua Mâncării Sănătoase: Boc, Udrea, parașuta și cucuruzul

 

by -
0 511

Praguri de sol, semaforizarea unor intersecții și sensuri unice pe anumite artere din Cluj-Napoca. Aceastea sunt noi măsuri aprobate de Comisia de Circulație a Primăriei la ședința din 11 august pentru a fluidiza sau a crește siguranța circulației. Potrivit Primăriei, Comisia de Circulație a aprobat mai multe schimbări privind traficul în zona Cluj Arena – Sala Polivalentă, în zona străzilor Republicii și Pasteur sau a arterei Cpt. Grigore Ignat.

Acestea sunt:

  • sens unic de circulație pe străzile Oțetului de la nr. 14, respectiv Mioriței, până la intersecția cu strada Moldovei, sens spre strada Moldovei. Cu această ocazie, se vor lua în evidență locuri de parcare pe carosabil și se vor monta stâlpișori pe trotuarul de pe partea opusă locurilor de parcare. Măsura instalării de stâlpișori pe trotuare, ținând cont de parcările existente în imediata vecinatate la Sala Polivalentă, se va aplica și pe strada Moldovei și pe alte străzi din zonă, în vederea redării trotuarelor circulației pietonilor;

  • sens unic de circulație pe strada Cireșilor, între străzile Ceahlău și Republicii, sens dinspre strada Republicii. Cu această ocazie se vor lua în evidență locuri de parcare pe partea carosabilă. Măsura va intra în vigoare după data de 5 septembrie 2017;

  • revenirea la circulația în dublu sens pe tronsoane scurte ale străzilor Prof. Ciortea și Heinrich Heine;

  • interzicerea virajului la stânga de pe strada Cpt. Grigore Ignat, pe strada Traian Vuia;

  • semaforizarea trecerilor de pietoni din zona străzilor G. Coșbuc – Aleea Stadion și a străzilor L. Pasteur – Gh. Marinescu.

De asemenea, la cererea riveranilor, Comisia de Circulație a Primăriei a aprobat și instituirea de praguri de sol pe șase străzi din Cluj:

  • Frunzișului – la coborare (înaintea drumului de acces spre strada Urcușului);

  • Oașului nr. 310;

  • Fundătura Oașului;

  • Cpt. Grigore Ignat nr. 28;

  • Cpt. Grigore Ignat (la intersecția cu strada Ostașilor);

  • Borhanci (între strada Voievod Gelu, până la biserică).

Deja o parte din măsurile dispuse de Comisia de Circulație la ședința din 11 august au fost implementate de Primăriei. Este vorba despre  amenajarea benzilor dedicate pentru transportul în comun și instituirea sensului unic de circulație pe strada Joliot Curie, înspre B-dul 21 Decembrie 1989.