Top News

by -
0 314

Administrația locală a semnat contractul pentru realizarea celor două hale pe bani europeni la Pata Rât cu firma din familia ACI, Nordconforest. În șase luni va fi amenajată infrastructura de afaceri în zona gropii de gunoi și vor fi selectate două IMM-uri specializate în reciclarea deșeurilor care să o populeze. Cu obligația ca acestea să angajeze zece romi, pe principiul egalității de gen, cinci bărbați și cinci femei.

Chiar dacă primăria s-a lăudat în ultimii ani cu proiectele pentru integrarea romilor de la Pata Rât, la evenimentul care a privit crearea infrastructurii de faceri de la Pata Rât nu a participat niciunul dintre oficialii instituției. A fost prezentă doar echipa de proiect și directorul firmei de construcții, Eugen Banciu.

Halele insumează peste 700 mp și vor fi amenajate în cadrul proiectului cu fonduri europene câștigat de primărie – Incluziunea grupurilor defavorizate prin crearea de locuri de muncă durabile în Pata Rât – cu un buget total de peste 1,8 milioane lei, cu valoarea eligibilă de peste 1,5 milioane lei din care jumătate sunt bani europeni, iar restul co-finanțarea din paretea administrației locale. Valoarea contractului de lucrări semnat cu Nord Conforest este de peste 1,2 milioane de lei.

În cadrul proiectului, primăria va mai selecta două IMM-uri din sectorul serviciilor de compactare a deșeurilor, ele fiind obligate să angajeze zece persoane de etnie romă, cinci bărbabi și cinci femei.

Potrivit Mihaelei Nicolschi, asistent de proiect, după execuție, halele vor trece în administrarea direcției de patrimoniu a primăriei. „Este un proiect pilot prin care ne propunem să creăm zece locuri de muncă. Pe noul ciclu de finanțare va fi deschisă o linie specială pentru romi și vom sperăm să atragem noi fonduri pentru continuarea proiectului”, a menționat Nicolschi.

„Romii reprezintă pe hârtie 1% din populația orașului. Practic însă sunt mai mulți. Din totalul de 200 de persoane asistate de noi pe legea venitului minim garantat, 30% sunt romi. Noi am derulat un proiect cu bani europeni în care am reușit să angajăm 117 persoane din care 28 au fost romi și 24 persoane cu dizabilități. Problema romilor este că n-au pregătire să lucreze și în alte domenii, așa că este nevoie de cursuri de calificare”, a subliniat directorul Aurel Mocanu de la Direcția de Asistență Socială din cadrul primăriei.

„În acest domeniu al recilării deșeurilor nu este nevoie de calificări, așa că reprezintă o șansă pentru romii din comunitatea Pata Rât”, a mai spus Nicolschi.

„Chiar dacă sunt puține locuri de muncă, tot este ceva”, a menționat și Pavel Doghi de la Centrul de Incluziune Socială pentru Persoanele de Etnie Romă.

 

 

 

 

 

 

 

by -
0 1291

 

Un personaj foarte supărat începe să țipe concentrându-și revolta într-un mesaj vocal și drastic. Dar imediat ce începe să arunce vorbele, vorbele se colorează, se liniștesc, se transformă și încep să plutească în nuanțe de curcubeu. Imaginea aceasta e instalată, de azi, pe un zid gri de pe strada Constanța, formată din flori de lotus de hârtie. E una dintre instalațiile amplasate ca parte a mișcării internaționale No Hate Speech și încadrate între proiectele Capitalei Europene a Tineretului. A mai apărut un urs aproape de Piața Muzeului și o inimă uriașă pe unul dintre vechile ziduri ale străzii Potaissa. Vă simțiți mai toleranți, mai locuitori de capitală, mai tineri sau mai europeni?

 

2 fotos

Drumurile care duc, printre șantiere în pauză de duminică, spre strada Constanța sunt aerisite în weekendul de 15. Ceva lume, organizatori ai “Walls of Cluj-Napoca” de Day 15, voluntari și creatori de origami s-au adunat în fața zidului ales pentru mesajul cu „No hate”. Omul negru și “vorbele” lui colorate s-au instalat cu lipici special. “E o gumă specială. Nu afectează peretele. Studenții din asociații știu să lipească lucruri”, e explicația scurtă. Câteva sute (mii?) de flori de lotus din hârtie, unele cu câte un nume scris pe ele, formează tabloul. “Vor cădea. Nu rezistă la prima ploaie”, e îngrijorat (în engleză) cineva. “Vom urmări ce se întâmplă și, în caz de ceva, remediem”, fac organizatorii strategia de intervenție pentru fragilii lotuși de hârtie.

 

blu wall

 

Se impart baloane-inimioare și insigne-inimioare și mesaje-inimioare. “No hate!” Se fac poze, multe poze, pe fundalul acum colorat al zidului, iar cei din mașini se uită și ei curioși spre adunarea de pe Constanța.

 

foto la foto

 

Un lotus pentru “No hate speech” și de la noi:

actual origami

 

Pe strada Potaissa e instalată inima uriașă din origami încă din 14 februarie (nu se poate să ai o inimă și să nu o folești de Sf Valentin).

 

inima
Sursa foto: Day 15 (pagina oficiala facebook)

 

Și ursul? Unde e Ursul? Era și un urs anunțat în proiect pentru zona Pieței Muzeului. Nu e în piață, nu e pe străduțe, nu e în fața Casei Matei. Uite-l! O formă din hârtii colorate care de departe arată a contur de hartă e lipită pe un zid la Mănăstirea Franciscanilor. Stă lângă o față de pisică. Printre desenele de pe “wall” te uiți spre conturul de hartă și încerci să ghicești forma ursului, fiindcă știi că acolo e un urs. “Da, e urs! Uite ăsta e capul!”. Într-adevăr, florile de lotus desenează un profil din urs, care pare să alunece periculos în jos, spre piatra cubică din piață. Iar pe spinare îi stă un cocor alb.

 

The bear

 

Câte un trecător rătăcit în drum spre o cafenea din piața muzeului îi aruncă o privire curioasă și trece mai departe. Ursul pare să fie mai puțin popular decât omul negru.

 

ursul si pisica

 

În rest, Capitala Europeană a Tineretului e cam pustie duminică după-amiază.

 

 

No hate, de 15

 

Capitala Europeană a Tineretului Cluj-Napoca 2015 este partener oficial al Consiliului Europei în campania pro incluziune socială sau antidiscriminare, „No Hate Speech”. Așa că, în cadrul proiectului local „Day 15”, adică duminică 15 februarie, inițiatorii spun că și-au propus să sensibilizeze clujenii cu flori de lotus – origami creând niște imagini sugestive pe ziduri sau pietonale din oraș. Un urs, o inimă și o lucrarea-surpriză sunt propunerile clujenilor de a lupta împotriva discursului instigator și a urii sociale. „Zidurile sunt elemente ce simbolizează separare, izolare, segregare. Am urmărit să “rupem” în mod simbolic barierele de comunicare și intelegere”, spun organizatorii. Floarea de lotus a fost aleasă ca simbol al purității minții și limbajului, iar formala de orgami pentru a transmite dorința Clujului pro integrare socială. În cultura japoneză, se știe că cine reușește să împăturească 1000 de cocori din hârtie i se implinește o dorință.

 

Cine a lucrat Origami

Peste 2.000 de persoane au fost implicate în proiectul Day 15, susțin organizatorii. Institutul Confucius, Colegiul Tehnic Ana Aslan, Nepoți de Crăciun, Ion Agârbiceanu, Școala Specială, Liceul Teoretic Bathory Istvan, Liceul Tehnologic Alexandru Borza, Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca, Liceul pentru Deficienți de Auz, YouthBank România, Școala Gimnazială Ioan Bob, Cercetașii României, Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu, Liceul Teologic Reformat, Incubator 107 Cluj, Liceul Tehnologic Special Samus, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă. Acestea sunt școlile și organizații care au realizat aproape 10.000 de origami. Pe lângă, la Casa TIFF, timp de nouă zile, au contribuit voluntari SHARE.

 

Cât au costat lotușii, de unde vin banii

 

Estimare nefinală a costurilor de implementare pentru proiectul “Walls of Cluj-Napoca” (Day 15 Februarie) este de 800 euro. Proiectul Day 15 este finanțat prin Granturile SEE 2009-2014 în cadrul Fondului ONG în România (fonduri norvegiene) cu 34.000 euro și cofinanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca cu 16.000 euro (pentru întregul an 2015, 12 ediții  de day15 ). Day 15 este proiect strategic din cadrul programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului.

 

 

by -
0 590

 

Ce văd pietonii în centrul comercial: multe cafenele, dar și vitrine goale și puține spații de retail vestimentar, altele decat cele de tip outlet/second hand. Cum descriu consultanții imobiliari situația: chiriile sunt încă ridicate și traficul pietonal insuficient, așa că inevitabil există și o serie de operatori care evită centrul sau care nu își pot susține activitatea. La fel ca în cazul celorlalte segmente imobiliare, și în ceea ce privește spațiile comerciale Clujul e cel mai scump oraș din țară, în afara Capitalei.

Sectorul spațiilor comerciale a înregistrat o activitate în creştere în ultimul semestru al anului 2014, mai puțin intensă decât segmentul birourilor, dar peste segmentul industrial, arată o analiză a companiei de evaluare Darian. “Investitorii au acționat cu prudență și preferă achiziția unor centre comerciale existente pe care să le extindă și să le modernizeze, abandonând sau amânând dezvoltarea unor proiecte noi de centre comerciale în țară”, spun reprezentanții Darian. În București, spațiile comerciale situate pe arterele principale se închiriază cu 35 – 45 €/mp/lună, fără TVA, respectiv cu 18 – 23 €/mp/lună, fără TVA, pe artere comerciale secundare. Potrivit Darian, la nivel național, cele mai mari chirii s-au înregistrat în Cluj, Brașov, Timișoara, Sibiu și Iași. Clujul este cel mai scump oraș din provincie: cu prețuri de 15-21 euro/mp în cazul arterelor principale și 10-15 euro/mp pentru spațiile de pe artere secundare. Aceste prețuri sunt mai mari decât în oricare alt oraș din afara capitalei, inclusiv cele turistice, cu artere pietonale. Astfel, pe arterele principale chiriile medii sunt de 15-18 euro/mp în Timișoara, 12-20 euro/mp la Brașov, 8-18 euro/mp la Iași, 8,5-13 euro/mp în Constanța sau 7-12 euro/mp la Sibiu. Rata de neocupare ajunge la 15% în cazul spațiilor situate pe arterele principale în Cluj și crește la 20% în cazul străzilor secundare.

Rata de neocupare la nivel naţional este de aproximativ 13% pentru spațiile aflate pe arterele comerciale principale și de aproximativ 16% pentru cele aflate pe arterele comerciale secundare, conform datelor Darian.

Citește și:

FOTO. Centru comercial de Cluj. De ce nu avem un Cărturești-”Carusel” ca la București și nici un Zara ca la… Pitești?

 

În principal din cauza scăderii consumului și a accesului dificil la finanțare, piața spațiilor comerciale încă resimte efectele crizei, spun consultanții imobiliari de la Re/Max. “Retailerii au început să-și schimbe strategia de dezvoltare în funcție de noile condiții de piață și să caute noi oportunități. Efectele crizei au afectat și comportamentul de consum al populației, iar oamenii sunt mult mai atenți la preturi. Pe segmentul alimentar, aceasta schimbare în comportamentul consumatorului se manifestă prin interesul către magazinele de tip discount. Acesta a fost si motivul pentru care astfel de magazine au avut cea mai mare dezvoltare în ultimul an. Spre exemplu, Lidl și-a deschis în cursul anului trecut noi locații sau le-a extins pe cele existente, cum ar fi cea din Bună Ziua”, menționează Alina Berghian, sales associate Re/Max Concept. În ceea ce privește prețurile, acestea vor rămâne în aceleași limite în perioada următoare, anticipează jucătorii din piață, atât la închiriere, cât și la vânzare. Prețurile de închiriere în zona centrală variază între 15-50 euro/mp, în funcție de locație, suprafață și dimensiunea vitrinei. “Lansarea în 2014 a unor puține proiecte ce includ și spații comerciale (The Office, Platinia Lounge Residence, Platinia Elite Residence) prefigurează o relativă stagnare a preţurilor din zona centrală, chiar dacă această zonă va reprezenta în continuare o ţintă a dezvoltărilor pe acest segment”, completează Berghian.

 

Centrul mai e căutat de operatorii de cafenele, restaurante, servicii sau retaileri din segmentul outlet/second hand. Marile branduri au preferat spațiile din mall-uri, în principal din două motive: trafic de clienți și existența locurilor de parcare, spun și reprezentanții agenției REMS Imobiliare. Există însă și operatori interesați să activeze în centru. “Una dintre strazile cele mai cerute de comercianți în Cluj Napoca este strada Memorandumului, unde sunt “liste de așteptare” cu potențiali chiriași pentru fiecare spațiu. Aici chiriile sunt peste media zonei ultracentrale, ajungând și la 40 de euro/mp”, spun reprezentanții REMS. Companiile care operează aici sunt lanțuri farmaceutice, magazine cu produse de panificatie, magazine de haine și încălțăminte destinate persoanelor cu venituri medii. “Cerere există, însă activitățile comerciale prestate nu au capacitatea de a susține costurile de ocupare, forțând chiriașii să părăsească spațiile ocupate”, arată Cristina Farkas, reprezentanta REMS Imobiliare.

 

CENTRU SEMICENTRU MARASTI MANASTUR ZORILOR
30 – 40 euro/mp 25 – 30 eu/mp 20 – 25 eu/mp 20 – 25 eu/mp 15  – 20 eu/mp

Sursa: REMS Imobiliare

 

Cine cumpără și cu cât

 

Potrivit datelor Re/Max, în cazul spațiilor scoase spre vânzare, prețurile pleacă de la 1500 euro/mp și pot trece de 5000 euro/mp, pentru spațiile situate în zona ultracentrală. “Pe segmentul comercial s-au realizat relativ puţine tranzacţii legate de înstrăinări de proprietăţi. Creşteri majore pe acest segment nu sunt de aşteptat să se producă, atâta timp cât numărul tranzacţiilor pe acest segment nu este suficient de mare. Pentru achiziţii, în special pentru zonele centrale, interes deosebit au manifestat în ultima vreme micii investitori locali”, spune Berghian.

Oferta spațiilor comerciale de vânzare în zonele cu trafic pietonal este foarte restrânsă, arată reprezentanții REMS. “Sunt câteva spații de vânzare în centru, dar prețurile cerute de proprietari sunt cu mult peste nivelul la care un potențial investitor își poate face calcule bune de rentabilitate”, precizează Farkas. Spațiile comerciale disponibile pentru vânzare în zona ultracentrală se încadrează în intervalul de preț 3.000 – 4.000 euro/mp. Locațiile extrem de solicitate sunt zona ultracentrală: Piața Unirii, str. Regele Ferdinand, Bulevardul Eroilor și Piata Mihai Viteazu. Pentru cartierul Mărăști: str. București, str. Fabricii, Piața Mărăști; pentru cartierul Mănăștur: Calea Florești, str. Izlazului, str. Primăverii, iar in cartierul Zorilor: Piața Zorilor, str. Observatorului și Calea Turzii”, arată o analiză a REMS Imobiliare.

 

by -
0 423

 

Curtea de Conturi a descoperit la societatea publică Tetarom nereguli în ceea ce privește cheltuielile cu deplasările externe ale personalului, dar și că nu s-au repartizat dividente de jumătate de milion de lei cuvenite Consiliului Județean, acționarul majoritar al societății, arată raportul pentru 2013. Curtea de Conturi a descoperit abateri financiar contabile de 553.000 de lei, în urma acțiunii de control care s-a desfășurat în noiembrie – decembrie anul trecut.

 

Principalele constatări ale Curții de Conturi:

– Nu a fost organizat şi exercitat controlul financiar de gestiune la nivelul entității verificate în anul 2013, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

– Nerealizarea veniturilor din contractul de cesiune încheiat cu SC GPM Logistic Investment în sumă de 61.567 de lei;

– Neurmărirea respectării clauzelor contractuale referitoare la actualizarea cuantumului sumei compuse din prețul pentru teren și taxa pentru administrare;

– Au fost stabilite și plătite eronat cheltuieli cu deplasările externe ale personalului în sumă de 6.916,84 lei, respectiv 1.562 euro;

– Entitatea nu a repartizat, înregistrat și virat dividendele cuvenite acționarului majoritar – Consiliul Județean Cluj în sumă de 505.105 lei, pentru care se datorează dobânzi penalizatoare în sumă de 48.040 lei.

 

Abaterile constatate se află în stadiu de valorificare, se mai precizează în raportul Curții de Conturi.

 

Tetarom este societatea care administrează cele trei parcuri industriale ale Consiliului Județean: Tetarom I, în zona Tăietura Turcului, Tetarom II pe Bulevardul Muncii (unde operează campusul americanilor de la Emerson) și Tetarom III la Jucu. În Tetarom I sunt demarate lucrări de extindere, iar societatea mai are în lucru și un al patrulea parc industrial, în Feleacu. Doar primele două structuri sunt integral ocupate, în vreme ce parcul industrial de la Jucu a ajuns la un grad de ocupare de numai aproximativ 62%, avându-i ca principali ocupanți pe investitorii nemți de la Bosch și pe italienii de la De’Longhi. Directorul Tetarom declara recent pentru Actualdecluj.ro că există investitori interesați de spații care au renunțat la proiecte, dar și companii care analizează o posibilă investiție la Jucu. Tetarom a realizat în 2013 o cifră de afaceri de 9,2 milioane de lei și un profit brut de 671.000 de lei, față de o cifră de afaceri de 5,8 milioane de lei și un profit de 635.000 de lei, înregistrate în anul precedent.

 

Citește și:

 

 

 

 

by -
0 1125

Meci important, astăzi, la Cluj Napoca, pentru Naționala de Rugby a Românei. “Este vorba despre cel de-al doilea meci din competiția Rugby Europe Championship, pe care naționala României îl dispută cu naționala Spaniei, astăzi, de la ora 15.00. Îi așteptăm pe toți clujenii să vină pe stadion, mai ales că este primul meci al naționalei de Rugby din acest an. E important ca publicul clujena să vină să susțină echipa României”, a comentat directorul societății Cluj Arena, Radu Rațiu. El a adăugat că mai poartă negocieri pentru ca și alte meciuri importante de rugby să se desfășoare pe Cluj Arena. Anul trecut, publicul clujean a participat la meciul dintre naționalele Spaniei și Portugaliei. “Sperăm ca anul acesta să avem la Cluj și un meci România – Argentina. Un meci amical, de data aceasta. Ar fi frumos, pentru că echipa Argentinei este considerată cea mai bună”, a spus Rațiu.

Pentru meciul de astăzi, România – Spania, biletele se pot achiziționa de la casele Cluj Arena. Prețul unui bilet la tribune costă 10 lei, pentru adulți. Copiii plătesc 1 leu pentru un bilet. Cei care dorec să ocupe loc în zona VIP, plătesc 40 de lei.

Romania-Spania-14.02.2015

 

 

 

by -
2 916

 

 

Ce faci când te gândești la construcții și la posibile cutremure?

1. Stai liniștit (“Keep Calm”) fiindcă se pot pune buline roșii pe clădiri

2. Te sperii de avertismentele profesorului Mărmureanu și stai departe de Vrancea și București

3. Îți amintești de cântecelul din copilărie cu podul de piatră care s-a dărâmat. Cântecel care te asigură că “vom face altul pe mal în jos/unul mai trainic și mai frumos”

4. Participi la un concurs de design seismic și studiezi cum se construiesc turnurile care înfruntă cutremure

 

Dacă s-ar pune problema unei astfel de opțiuni la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca s-ar alege probabil varianta 4. Fiindcă aici, chiar în aceste săptămâni o echipă de studenți, viitori ingineri și arhitecți, lucrează la macheta unui turn din lemn de balsa care la finalul lunii viitoare pleacă la Boston să se confrunte într-o competiție internațională cu alte turnuri, proiectate în laboratoarele unor universități străine cu brand. În acest început de week-end, o variantă de turn gândită pentru concurs a fost scoasă în public, la test: a trecut vineri printr-o serie de simulări de cutremure, pentru ca echipa să îi găsească punctele vulnerabile și să facă turnul mai “solid”. În cadrul testării, de pe platformă seismică se simulează trei cutremure impuse de organizatorii americani, dintre care două preiau caracteristicile unor cutremure care au fost reale. Clădirea-machetă de 29 de etaje ar fi capabilă să reziste la un cutremur simulat de 10 grade pe scara Richter.

 

DSC_1950

 

Care e concursul, care e echipa

Ediția din 2015 a Undergarduate Seismic Design Competition organizată de Student Leadership Council se desfășoara în Boston, în timpul congresului Earthquake Engineering Research Institute. Competiția are loc în perioada 31 martie și 3 aprilie, în Boston, iar echipa de studenți de la Facultățile de Construcții și Arhitectură care lucrează la proiect este formată din Sarkozi Norbert, Mircea Terec, Andrei Chiș, Paul Musta, Alexandru Țigănescu, Mia Carpea, Iulia Fatan, Diana Coman, Alexandru Greceniuc, coordonați de Ovidiu Prodan, Bianca Pârv, Szentesi Szende. Targetul e sus: echipa UTC-N care a participat anul trecut la concurs, desfășurat în 2014 în Alaska, s-a întors de la Seismic Design Competition cu locul 1 pentru turnul (machetă) de 29 de etaje proiectat pentru a rezista unor cutremure simulate, creat și testat la Cluj.

 

Citește și povestea din Alaska

Turnul “made in Cluj” care a rezistat cutremurelor din Alaska

 

SDC locul 1

 

La concurs, structura va fi supusă la trei cutremure: la primele două se măsoară deplasarea și acelerația la partea superioară, iar la al treilea cutremur structura trebuie doar să reziste. Apoi urmează departajarea pe puncte, unde contează suprafața utilizabilă a clădirii, profitul generat, dar și prezentările echipelor. Cu câteva săptămâni înainte de marele test din primăvară de la Boston, echipa de studenți și coordonatori de la Cluj lucrează la machete. Iar una dintre etapele esențiale de construcție de machete este testul demolării ei. Ceea ce se întâmplă, cu public, acum, pe o masă care simulează cutremure posibil devastatoare pentru macheta din lemn de balsa, împodobită cu logo-urile sponsorilor de concurs.

 

Testul. Inginerii știu: “Pică în față”

 

Se dă semnalul de pornire, masa de test pe care e așezat turnulețul face câteva mișcări scurte și rapide dreapta – stânga, cu tot cu structura din lemn de balsa, care se cutremură și ea, însoțită de umbre aproape dramatice pe tavan. Rezistă. Se mai încearcă o dată. Și încă o dată. La una dintre tentative încep să sară “așchii”, dar turnulețul rămâne în picioare.

Concursul e gândit în „the american way”, precizează Ovidiu Prodan, între “cutremure”. Mai exact: contează nu doar ca imobilul să reziste cutremurelor simulate, ci și profitul pe care îl poate genera structura. “În funcție de greutatea ei, structura are un anumit cost de construcție; ulterior, în funcție de primele două cutremure, de deplasările și accelerațiile pe care le suferă structura, va avea costuri de reparații”, precizează inginerul coordonator. Calculul punctajului de concurs e pe modelul economiei reale: se iau în considerare costurile de reparații, amortizarea investiției, profitul care poate fi generat anual din utilizarea spațiilor. Câștigă profitul cel mai mare. “Anul trecut am avut un profit de două ori mai mare decât echipa de pe locul 2 – 650.000 de dolari pe an”, precizează Prodan.

Structura-machetă din lemn a studenților nu se poate asimila cu o structură reală (de 30 de etaje și 100 de metri înălțime), subliniază inginerul, dar pentru crearea ei se folosesc elemente reale. „Sunt lucruri pe care studenții le învață la universitate pentru a construi o structură cât mai rezistentă”, spune Prodan.

Pentru calcule, măsurători și pregătirea machetei care să călătorească la Boston, turnul adus acum la test trebuie totuși “sacrificat”. Așa că se mai pornește, din butoane, încă un cutremur de sală. Unul mai dur. Masa de seisme din amfiteatrul Facultății de Construcții se mișcă mai hotărât, structura e zguduită din nou, se aud câteva pocnituri scurte și anticipația sălii: „pică în față”, se aude în public. Și inginerii au desigur dreptate. O bucată de turn cade în față.

Aplauze! A ieșit testul.

 

 

 

“Cel mai trist lucru, după 3-4 luni de muncă, e atunci când copiii văd cum un doctorand apasă pe buton și munca lor se distruge în câteva secunde. La insistența publicului, bineînțeles. Pentru fiecare astfel de machetă e nevoie de două săptămâni de muncă intensă, de aproximativ 500 ore de luru”, precizează șeful de lucrări. La facultate, vineri însă nimeni nu e trist. A fost un test, se pleacă la machetele următoare.

 

DSC_1956

 

“Echipele s-au constituit din octombrie și de atunci se lucrează. Munca pentru macheta care va fi dusă la Boston a început deja, dar aceasta încă nu e gata și nici nu a fost testată. Dar se lucrează, ne pregătim pentru martie”, precizează Bianca Pârv. Așa că urmează măsurători, o nouă machetă și alte teste pentru studenții din echipă. “Am de învățat foarte multe lucuru noi, munca în echipă e unul dintre ele. Avem ocazia să lucrăm cu studenți de la Arhitectură și să ne dezvoltăm ca viitori ingineri constructori. Îmi place foarte mult acest domeniu și aș fi curioasă cum ar fi să lucrez pentru o structură de genul acesta în realitate”, spune Iulia Fatan, viitor inginer, acum studentă în anul III și membră a echipei care se pregătește să ducă încă un mini-turn de Cluj la competiție de cutremure în SUA.

 

Ce legătură e între Turnul-far de la Boston și “dezastrele” de România

“Macheta a rezistat foarte bine celor trei cutremure simulate, următoarea structură va fi îmbunătățită, dar la concursul din State contează foarte mult și șansa și cum se vor prezenta celelalte echipe. Anul trecut am fost spectaculoși, poate anul acesta cei de la Stanford sau UCLA încearcă și ei, nu se lasă la români”, spune Prodan. În fiecare an, competiția se desfășoară în timpul conferinței naționale seismice din Statele Unite, în altă locație, iar în funcție de asta se dă și tema concursului. „Anul trecut, competiția a fost în Alaska, așa că s-a cerut o structură cu 29 de etaje construită ca să se potrivească cu caracteristicile orașului Anchorage. Anul acest, concursul e în Boston. Noi am mers pe un concept legat de istoria orașului: Boston a avut primul far din SUA. Așa că tema noastră este Beacon Tower, un far al orașului, care să avertizeze populația în caz de cutremur”, explică Ovidiu Prodan conceptul. “În Japonia de exemplu, când are loc un cutremur, vine avertismentul cu 40 secunde înainte, se întâmplă foarte des, oamenii stau liniștiți, așteaptă, sunt pregătiți. E o chestie uzuală să știi că vine cutremurul. Și în SUA sistemul lor e foarte bine pus la punct. Aceasta e ideea din spatele Beacon Tower, un loc din care să avertizăm populația, pentru ca oamenii să fie în zone sigure când au loc seismele. Anul trecut, și guvernul României a lansat o campanie de conștientizare, pentru ca românii să știe și să fie pregătiți pentru un cutremur. Ca economia, cutremurul are o ritmicitate ciclică. Se va mai întâmpla în viitorii ani, cum zicea domnul Mărmureanu (profesorul Gheorghe Mărmureanu, fost director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, n.red.), pe care îl cunoaștem cu toții și de care ne este frică. Dar vom mai avea cutremure în România și consider că va fi un dezastru. Și în ‘77 dezastrul a însemnat costuri care au ajuns la jumătate din PIB-ul țării în acel moment. Trebuie să învățăm, iar un astfel de concurs e tocmai un mijloc de a face asta: să conștientizeze studenții cât de dezastruos poate să fie un cutremur și să ne pregătim. În 2009 și în 2011 în Italia au avut loc cutremure în zone fără astfel de manifestări de 3-400 de ani. Au constatat apoi că dacă în ultimii 100 de ani ar fi făcut toate clădirile mai rezistente, conform normelor europene, ar fi fost de 3 ori mai ieftin decât reparațiile pe care le-au avut de făcut o dată, după cutremur. Pe lângă reparații și costuri, mai sunt și viețile omenești puse în pericol”, subliniază șeful de lucrări de la Facultatea de Construcții.

 

Așa că se strâng așchiile și resturile de balsa din amfiteatru și se mai pregătește un test. Și un concurs.

 

DSC_1958

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O bicicletă albă stă cuminte desenată pe o pistă paralelă cu arteră pietonală sau lângă una destinată traficului auto. Bicicleta desenată îți indică un spațiu pentru… ei bine, pentru biciclete. Ți-o spune orice carte din care vrei să citești codul rutier sau poate bunul simț. În centrul orașului însă, lângă (sau de-a dreptul peste) bicicletele albe desenate se poate, uneori, parca, constată cei care trec prin centrul istoric. Asta în condițiile în care orașul nu are încă un sistem integrat pentru bicicliști, nici trasee care să permită deplasarea fără intersecții mai mult sau mai puțin periculoase cu traficul auto. Chiar și pistele existente, cu trasee „rupte”, sunt ocazional folosite de șoferii din municipiu, pe post de parcări, după cum remarcă bicicliștii și pietonii care traversează centrul orașului fiind nevoiți să facă slalom printre mașini. Între timp, bicicliștii fac marșuri și așteaptă apariția noului lot de piste de biciclete incluse în programul de bike-sharing, lansat și amânat și a cărui implementare primăria și-a asumat-o totuși în acest an.

 

Clujul are puțini kilometri de pistă și cu multe “garduri”. Cred că bicicliștii ar prefera probele plate” , ne scrie azi Christian Cristea, care își însoțește observația și cu imagini reprezentative cu „circulabila” pistă de bicicliști de pe strada Avram Iancu.

 

piste a iancu 2
Foto: Christian Cristea

 

Foto: Christian Cristea
Foto: Christian Cristea

 

Șoferii nu cruță însă nici pista de biciclete de pe Bulevardul Eroilor, care este folosită pentru mașini atunci când criza de spații de parcare din centrul orașului o „impune”. O imagine suprinsă săptămâna trecută de reporterii Actualdecluj.ro:

 

DSC_1815

 

“Obiceiurile” sunt vechi, după cum ne arată imaginea de arhivă a unui biciclist clujean:

 

Foto: Mihai Racu
Foto: Mihai Racu

 

“Primăria trebuie să fie consecventă, în ceea ce privește reglementările și menținerea lor. Ce pot să spun ca biciclist este că de două ori am tamponat mașini care mi-au tăiat calea pe pistă ocolind dâmburile de redus viteza”, spune Mihai Racu, arhitect și biciclist în Cluj-Napoca.

Exemple de parcări în centrul istoric / “Orașul-comoară”, în locuri pentru “pietoni”, “bicicliși” sau “riverani”. (Galerie Foto: Mihai Racu)

 

 

Primăria Londrei investește peste 900 de milioane de lire în infrastructura velo ca armă împotriva congestiei traficului. Olanda analizează oportunitatea de a încălzi pistele pentru a putea fi folosite și în perioadele de îngheț. E un paradox cunoscut că atunci când supradimensionezi infrastructura de trafic auto problema congestiei devine mai gravă deoarece încurajezi folosirea mașinii personale și descurajezi transportul public. Când supradimensionezi infrastructura pentru mașini, șoselele, efectul imediat este creșterea traficului. Deci nu lărgirea străzilor și creșterea numărului de parcări sunt soluțiile, ci gândirea unui sistem eficent de transport public și velo”, punctează Racu.

 

Foto: Mihai Racu
Foto: Mihai Racu

 

Suntem mai altfel decât alții, crede Eugen Pănescu, biciclist și arhitect care a lucrat atât la proiectul de reamenajare a zonei Bd Eroilor-Piața Unirii, cât și la noul Plan Urbanistic General al orașului. „Comparând orașele noastre astăzi cu cele ale altor țări constat că sunt câteva diferențe, care cred că ne arată starea lucrurilor la noi și ne fac mai realiști în așteptări, dar nu și mai puțin dornici de schimbare. Prima este intensitatea, seriozitatea și eficiența controlului asupra indisciplinei în spațiul public, nu numai a șoferilor, ci și a bicicliștilor sau a acelor care abandonează deșeuri sau alte isprăvi. Cu control superficial și ineficient nu trebuie să așteptăm nici schimbarea mentalităților, nici bunul simț al fiecaruia. A doua este ceva mai mult decât toleranța față de bicicliști astăzi la noi, care e dovedită nu numai prin sisteme legate de piste fără obstacole, ci și din reguli de circulație permisive – de exemplu posibilitatea acordată bicicliștilor de a merge în sens invers pe străzi cu sens unic, chiar și fără marcarea unei piste. Și a treia este poate rezultatul primelor, anume că mersul pe bicicletă devine un mod de transport de zi cu zi și nu numai pentru agrement și sport. Străzile sunt ale multora, nu numai ale șoferilor și mai ales în centrele orașelor aceasta este o situație de normalitate. Deocamdată suntem captivi încă unor obișnuințe centrate pe automobile, de care trebuie să ne eliberăm cât mai repede, nu doar de dragul celor de pe biciclete”, crede Pănescu.

 

Deși a fost anunțat, lansat și demarat un proiect care ar trebui să creeze condiții decente celor care se deplasează cu bicicleta, punerea lui în practică a trecut prin mai multe runde de amânări. Având în vedere că finanțarea sa este asigurată din fonduri europene, potrivit datelor asumate, 2015 este anul în care acesta trebuie implementat pentru a nu se pierde banii.

 

Proiect avem. Mai lipsesc pistele.

Proiectul administraţiei clujene de încurajare a transportului cu bicicleta în oraş şi în comunele Floreşti şi Apahida a pornit la drum în 2012 și a avut deja trei termene de finalizare anunțate. 2015 este anul în care proiectul trebuie implementat, având în vedere că, după cum recunoștea chiar primarul Emil Boc, până la finalul anului toate proiectele europene derulate de primărie cu fonduri europene (pe Axa I ) trebuie finalizate deoarece după data de 31 decembrie nu se va mai deconta niciun leu. Proiectul de bike sharing al primărie nu face excepție.

Termenul din ultimul act adițional privind acest proiect este luna august 2015 până când trebuie finalizate: trasarea pistelor de biciclete pe traseul Florești – Cluj-Napoca-Apahida, interconectatarea stațiilor de închiriere și deservirea acetora cu cele 500 de biciclete achiziționate în cadrul proiectului. Inițial, proiectul de încurajare a transportului cu bicicleta în Cluj trebuia finalizat în august 2013. Apoi în aprilie 2014. Și mai apoi în august 2014. Stațiile de închiriere au fost montate în oraș dar nu au putut fi interconenctate și date în folosință din cauza unor erori din caietul de sarcini. Așa că primăria a mai făcut o licitație în 2014 pentru lucrări suplimentare în cadrul proiectului. Plus o altă achiție pentru întreținerea sistemului de bike-sharing, contract pe patru ani, susținut cu bani de la bugetul local.

Reţeaua pe care primăria trebuie să o realizeze implică crearea a 50 de puncte pentru închirierea bicicletelor (din care 43 în Cluj-Napoca şi restul în comunele Apahida şi Floreşti) şi dotarea acestora cu 500 de biciclete, dar şi trasarea unei rute speciale pentru biciclişti între Apahida, Cluj-Napoca şi Floreşti (14 kilometri de piste). Proiectul este unul cu finanţare europeană, în valoare totală de 14 milioane de lei. Contractul cu Viacor Engineering a fost încheiat la 11,9 milioane de lei şi implică realizarea efectivă a reţelei. După finalizarea rețelei clujenii urmează să primească carduri de la primărie pe baza buletinului, card cu care pot circula cu bicicleta prin oraș iar apoi o pot lăsa în oricare dintre rastelurile din rețea.

 

Cum „veghează” autoritățile

Anul trecut s-au făcut 25.937 de verificări pe domeniul public privind oprirea/staționarea neregulamentară pe carosabil sau pe trotuar, intrevenții pentru degajarea stațiilor de transport în comun, a zonelor pietonale, a parcărilor rezervate persoanelor cu dizabilități, a standurilor de taxi, piste pentru biciclete și au fost ridicate 2772 de autovehicule oprite ori staționate neregulamentar.

 

Bicicliștii pregătesc Marșul de centru

Asociația turistică sportivă civică și ecologistă Clubul de Cicloturism Napoca a anunțat pentru mâine o nouă ediție a Marșului Bicicliștilor Clujeni, care începe de la 14.00 în Piața Unirii. „Este o nouă ocazie de a reaminti autorităților locale, publicului și presei de nevoia promovării utilizării bicicletei ca o componentă esențială a mobilității urbane durabile și alternativa viabilă la transportul automobilistic, alături de transportul în comun și deplasarea pietonală. Momentul este legat și de elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, care pare să nu fie cu adevărat dorit de Primărie, deși e obligatoriu prin lege și finanțat din fonduri externe nerambursabile, și esențial pentru o direcție coerentă și durabilă de evoluție a politicilor de mobilitate urbană, și nu haotică și pro-automobilistică asa cum a fost până acum. O altă temă vizată de marș este amânarea implementării mult-promisului și nerealizatului nou lot de piste de biciclete incluse în programul de bike-sharing, care se pare că din nou nu vor fi conforme standardelor și bunelor practici”, spun inițiatorii marșului.

 

Citește și

Una dintre cele mai frumoase pietonale ale Clujului ajunge parcare

 

 

 

 

 

Mulți au auzit de “tăblițele de la Tărtăria” – trei bucăți ceramice pe care sunt punctate simboluri despre care cercetătorii și-au bătut capul decenii în șir ca să le descifreze și despre care se spune că ar conține cel mai vechi set de simboluri gravate de pe planetă – sunt datate înaintea scrierilor sumeriene, despre care e stabilit că ar fi primul alfabet al unei civilizații. Cercetătorul Gheorghe Lazarovici, cel mai avizat specialist în materie, crede că are o explicație pentru aceste simboluri.

în imagine Nicolae Vlassa deasupra tăblițelor de la Tărtăria
în imagine Nicolae Vlassa deasupra tăblițelor de la Tărtăria

La cei 74 de ani ai săi, Gheorghe Lazarovici e salutat cu respect la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj, unde i se spune “boss-ul”. După Nicolae Vlassa, cel care a descoperit tăblițele de la Tărtăria și care a decedat între timp, e cel mai priceput în această problematică a însemnătății celor trei bucăți de argilă.

 

De ce sunt importante “tăblițele de la Tărtăria”: sunt considerate în acest moment cel mai de preț exponat al Muzeului de Istorie a Transilvaniei – “exponat” fiind însă un termen impropriu, având în vedere că toate obiectele din inventarul muzeului zac în depozit de ani de zile, așteptând data stelară când acesta va fi redeschis vizitatorilor. Nu toate exponatele au însă această soartă: tăblițele de la Tărtăria au un regim special. Nu sunt uitate în depozitul comun al muzeului, ci se află în evidența unei muzeografe, care e singura ce-i cunoaște locul de depozitare: pierderea sau furtul lor ar fi o pierdere inestimabilă, pentru că sunt considerate cea mai veche scriere din zona danubiană și, până acum zece ani, cea mai veche scriere de pe planetă, fiind datate în perioada 3.600 înaintea erei noastre, cu un mileniu înaintea scrierilor sumeriene.

tartariacercdetaliu

În sala de lectură “Constantin Daicoviciu” a Muzeului de Istorie a Transilvaniei, pe canapeaua vișinie, Lazarovici reia povestea tăblițelor de la Tărtăria, pe care la o jumătate de secol de la descoperire o știe pe de rost.

Începe cu compoziția: sunt din gresie, nu din argilă cum ar fi fost firesc, datorită compoziției, unde liantul a fost varul nestins. Când au vrut să facă copii după aceste tăblițe, folosind silicon cauciucat, cercetătorii au desprins o mică bucată din piesa centrală a ansamblului de tăblițe, sub care aceștia au putut observa un fir de iarbă – un bun capăt de fir pentru datarea mai exactă a acestor tăblițe, știut fiind faptul că în jurul acestora s-a născut controversa că acestea ar fi fost pur și simplu confecționate de descoperitor, Nicolae Vlassa, nicidecum să fi fost descoperite în situl arheologic de la Tărtărești – în contextul în care Vlassa a făcut o altă descoperire, celebra “talpă de OZN” dintr-un compus de aluminiu, despre care spune că e veche de mii de ani și despre care detractorii săi spuneau că, de fapt, e dintele unui excavator.

tartariadesenate

Foarte apropiat de cercetătorul Vlassa, Lazarovici demite această ipoteză: “de-a lungul vremii s-a lansat ipoteza că sunt falsuri și au fost făcute de Nicolae Vlassa. Neoliticul din zona noastră era datat la 3.100 îen. Vlassa a găsit un import din perioada următoare. Înainte de scrierea cuneiformă din Irak se scria că aceste tăblițe sunt un jalon de cronologie absolută. Între Egipt și civilizația sumeriană erau importuri, documente de cronologie și un calendar de cronologie relativă pe baza regilor, domnitorilor etc cu câteva erori. Dar atunci au apărut și metodele de datare cu carbon și diferențele erau de peste 1.000 de ani. Tăblițele de la Tărtăria foarte puțini arheologi le-au văzut, de aceea am decis să le arătăm. Acum vin foarte mulți și vor să le ia în mâini și am decis că doar noi le manipulăm. Mai mult din străinătate le-au văzut, cei mai mulți după moartea lui Vlassa. Și ca să dispară această suspiciune, am decis să vadă specialiștii să le vadă”.

Aceasta e una dintre marile probleme a acestor tăblițe: imposibilitatea datării cu exactitate. Soluția datării cu carbon nu e fezabilă din cauza unui tratament la care au fost supuse la muzeu, unde pentru a fi curățat stratul superior au fost vârâte în acid iar apoi au fost acoperite, cu o pensulă, cu un strat de lac care să le mărească rezistența. În plus datările sunt costisitoare, pot fi făcute doar în străinătate iar deplasarea tăblițelor, care fac parte din tezaurul național, e complicată: “costă 480 euro proba, dar dacă e contaminată cu lac nu știm dacă e posibil; cu termoluminiscență ar mai fi o variantă, dar nu prea avem la noi. Dacă erau arse, când se ard siliciul înregistrează radiațiile gamma și pe măsură ce le înregistreasză, când e băgat și excitat dă drumul la radiații, se vede și se calculează vechimea, dar e eroarea destul de mare. Dar ar putea stabili dacă au fost acum 50 de ani sau acum 3000 de ani. În plus trebuie scoase din țară doar cu semnătura primului ministru. Ar trebui plătită și asigurarea, care e foarte mare. Transportul trebuie însoțit de ofițeri, sunt anumite condiții. E atât de complicată treaba asta, și de ce? De ce să răspund unor astfel de acuzații?”.

Lazarovici explică modul în care au fost găsite cele trei tăblițe: “Ele au fost găsite în groapa asta cu un schelet, inventarul unei femei care a fost descarnat. Vlassa a văzut scheletul, unele oase erau mai albe, altele mai roșii, iar cele albe aveau niște găuri, și concluzia a fost că trebuie să aoarțină unui vrăjitor ars pe rug. Am dus oasele la o antropoloagă la Iași, care le-a studiat și a spus că nu e bărbat ci femeie, avea 55 de ani, a suferit o boală de oase de tânără copilă, tuberculoză osoasă. 2-3 vertebre s-au tasat și erau trapezoidale. Am găsit niște găuri în oase, am mers la institutul de aici de pe Pasteur unde cuscrul meu era radiolog. Mi-a spus că e tip clasic de osteomelită gomoasă, unde nu știm care e cauza dar face găuri în oase. Deci aveam dovada că era și șchioapă. În preistorie șchiopii și nevăzătorii aveau privilegii în comunitate, probabil această femeie se bucura de o inteligență deosebită, pentru că este inițiată de cineva după datele de radiocarbon pe care le avem, pe oasele dintr-o groapă vecină”. În groapă, alături de cele trei plăcuțe, au fost găsite și mai multe statuete.

“Au fost declarate ca scriere, după ce le-am analizat desen cu desen, piesă cu piesă, am constatat că e un mijloc de comunicare. Dar comunicarea e de mai multe feluri: prin semne, cu mâinile, cu fața și ochii, al doilea e prin simboluri, culoare sau desenarea unor obiecte când simbolul ajunge să fie cunoscut nu mai e nevoie să desenezi de exemplu șarpele cu cap, coadă, decor, limbă. Atunci scriau pe scrieri rupestre, în peșteri, pe vase și pe asemenea tăblițe, dar scrierile au apărut doar în imperii, nu peste tot în lume, pentru că aveau nevoie de socoteli, a apărut în Egipt, în Sumer. Acea civilizație protosumeriană era 3000-2500 îen când apar tăblițe doar cu semne. În faze mai târzii semnele sunt standardizate și încep să apară socoteli, numere. Mai târziu se scriu imnuri pe ele, cum e imnul lui Ghilgameș”.

tartaria1

Lazarovici ia una dintre piese și o așază în mâna stângă, între degetul mare și arătător: “Această una tăbliță stă foarte bine în mâna stângă; are o curbură, în dreapta nu se așează în mână. Dacă tăblița era pusă în mână femeia era, spunem noi, o preoteasă. Am mai observat că celelalte două tăblițe aveau niște găuri. Dacă se pun în șnur cele două orificii, o parte e acoperită. Și atunci am ajuns la concluzia că celelalte două erau purtate la gât și ceremonialul era în mână”.

Iată și explicația lui Lazarovici despre simbolurile care le-au dat bătăi de cap cercetătorilor timp de decenii și pe tema cărora s-au scris teze de doctorat și teme de cercetare:
Pe o tăbliță e o figură umană, un brad și o capră cu cinci picioare, deasupra sunt mai multe coarne. Omul pare să aibă trei picioare și atunci diverși care au studiat au spus că e o scenă de vânătoare și un vânător încearcă să se apropie. Dar când am făcut amprentele cu plastilină am stabilit că poziția figurii e un pic șezândă și al treilea picior era un toiag, dar toiag e simbolul păstorului. El pare să șadă, pare să fie un tron, un scaun. Dacă preotul stă pe scaun, ține toiagul în mână și în față e turma, interpretarea pe care am dat-o noi era că <eu sunt păstorul vostru>.
Întrebarea la tăblița rotundă e  de ce semnele sunt ascunse. Ea e împărțită în patru: lumea de sus și lumea terestră. În cer e soarele. “D”-ul și un tron dublu, cu picioare în sus și în jos. Dacă sus e D, plus soarele sus, cine mai are în cer tron? Luna. Deci D-ul reprezenta luna. De aici am  început să studiem liniile: sunt 6 – 5 linii cu una care le taie. 6 zile tăiate în 2 sunt 12 zile. Prima linie e un D care are tăiat sfertul de jos. A doua e un “D” mare, pe urmă un “D” spre “O” și apoi aproape un “O” mic de tot.
Mi-au trebuit 6 ani ca să ajung la concluzia că ce îi interesa pe acești oameni era luna și calendarul lunar, dar de ce? Ca să țină cont de ciclul femeilor, îi interesa înmulțirea.
Ce era primul D? Primele 3 zile e ciclul femeii, era interzisă împreunarea, după care sunt 6 zile în care femeia nu e productivă. Apoi linia tăiată sunt următoarele 6 zile, cele de deasupra, în care e fertilă.  Atunci trage linia în jos până aproape la D-ul cel mai mare, când fertilitatea începe să scadă. Preoteasa memorase aceste date și le-a notat pe tăblițe. Preoteasa era una dintre cele care știa cum să le învețe pe fete să țină ciclul, să calculeze când să facă copii.

tartariatablita2

Ne-am lămurit cu partea de sus, dar ce era jos?

Jos era un arc cu două săgeți. Era cel care trimite mesaje. Săgețile sunt îndreptate dincoace. Mai e un semn jos pe care nu-l prea înțelegem, dar e o linie mai mare și una dedesubt, deci s-ar putea să reprezinte pământul, sus cerul iar jos – lumea morților.
Dincoace observăm un altar cu niște linii tremurate. Pe altarele grecești erau aceste picioare în formă de “X”, altarul pe care se aduceau jertfele. Și acolo mai e o figură și mai stilizată, un altar, un fel de figură umană care ține în partea de dincolo un punct mai mare și o curbă și un punct. Cele două puncte mai mari și cel mic ar simboliza soarele și luna. Deci jertfele sunt adresate soarelui și lunii. Asta e interpretarea noastră: tăblițele sunt o scriere religioasă, ca preoteasa să memoreze ce are de făcut, când se aduc ritualuri, toate legate de fertilitate”.
A treia tăbliță e împărțită în trei sectoare. Sunt două semne mici. Când le-am mărit au apărut un fel de bucranii, ca un cap de taur cu două coarne. Dar coarnele nu erau redate, ci un triunghi cu niște puncte. Lângă el sunt trei semne care arată semiluna. Sub ea sunt două rândri de plante: trei luni de germinare, 3 luni în care crește și apoi sunt bune. Preoteasa trebuia să știe să le dea sfaturi când să pună plantele la germinat, în pământ, și când e vremea de recoltat.
Dedesubt e și o cupă, apoi un semn mai deosebit, octogonul, crucea și crucea sfântului andrei. Dar acesta e de fapt un simbol, omul universal, care invocă, primește învățătura divină, omul echilibrat, perfecțiunea. Nu reprezintă un om ci perfecțiunea umană.

tartariasuprapuse

Un cap de taur lângă, deasupra cupa și deasupra ei mulți au zis că e un cap tăiat. Eu am zis că e cupa cu care se pune sângele pe altar când e jertfit animalul.
Interpretarea noastră: capul de taur reprezintă elementul important al turmei. În satul meu, prin anii 56-58, când s-a tăiat taurul comunal, toată lumea a mers în straie de sărbătoare. Era legat cu lanțuri groase de un lemn, urma să fie sacrificat. Obiceiul era să fie lovit în frunte, să amețească, să pice. I-au legat un tricolor între coarne și trebuia să lovească deasupra, dar ei au dat în zona din mijloc. Taurul are cea mai groasă piele în dreptul ochilor. Trebuia lovit înpartea de sus, unde e mai slab. Acolo am văzut cum după primele lovituri nu avea nimic. Așa că am ajuns la concluzia că nu e o scriere propriu-zisă, ci sacră, cu simboluri, în care sunt marcate ritualuri care trebuie îndeplinite: un element secret care o privea doar pe ea, privind înmulțirea, restul – jertfele care trebuie aduse. Aceste lucruri nu le descoperi într-o viață de om, erau cunoștințe transmise din generație în generație. Sensul era că era o scriere sacră, pe care doar inițiații o au”.

Lui Lazarovici i-au trebuit 15 ani ca să ajungă la această concluzie, după alți 30 în care “nu m-am apropiat de  tăblițe”, după cum spune el însuși, din respect față de mentorul său, Nicolae Vlassa.

Istoria “tăblițelor de la Tărtăria”:

Cele trei tăblițe au fost găsite de arheologul Nicolae Vlassa de la muzeul din Cluj, într-un sit arheologic din localitatea Tărtăria, județul Alba. Tăblițele nu au fost datate cu carbon din cauza procesului la care au fost supuse pentru a le mări rezistența, dar cercetătorii au datat oasele femeii ce le purta, numită “milady Tărtăria”, în ideea că ar trebui să provină din aceeași perioadă de timp. Concluzia – oasele datează din anii 5.370-5.140 înaintea erei noastre, mult înainte de cele mai vechi scrieri descoperite până la acea vreme.
Multă vreme specialiștii au considerat scrijeliturile de pe cele trei tăblițe ca fiind o formă primitivă de scriere – dar însemnătatea acestor simboluri nu a fost niciodată clarificată. “Dar tabletele par de multe ori a fi teste Rorschach, unde oamenii își proiectează pe aceste planșe ceea ce au deja în cap”, spune unul dintre specialiștii care au cercetat aceste tăblițe, istoricul italian Marco Merlini. Spre exemplu unii cercetători au concluzionat, bazându-se pe datarea cu carbon a oaselor mylady Tărtăria, că tăblițele reprezintă zeii Ur și Enki din mitologia sumeriană, cu 1.000 de ani înainte de cele mai vechi scrieri cuneiforme sumeriene.

tartaria monument

 

by -
1 767

 

Banca Transilvania, a treia instituție din sistem după activele deținute, a înregistrat anul trecut un profit brut de 521,28 milioane lei, în creştere cu 17,6% faţă de anul 2013, arată rezultatele financiare publicate azi de companie. În 2014, Banca Transilvania a marcat tranzacția finalului de an, anunţând în decembrie semnarea unui angajament ferm pentru achiziţionarea integrală a acţiunilor unei bănci cu probleme, Volksbank România de la Österreichische Volksbanken AG, Groupe BPCE, DZ BANK AG şi WGZ BANK AG.

Consultă AICI datele financiare pentru 2014 ale BT, companie listată la Bursa de Valori București

Gradul de acoperire a creditelor neperformante la sfârşitul anului 2014 era de 126,5%, activele băncii totalizează peste 35 de miliarde de lei, soldul creditelor este cu 5,3% mai mare decât era la finalul anului 2013, iar totalul resurselor atrase de Banca Transilvania de la clienți este cu peste 16,4% peste nivelul de la sfârșitul anului 2013. În anul 2014 au fost acordate, atât companiilor, cât și persoanelor fizice, 146.000 de credite noi.

„În 2014 am decis să continuăm politica de a investi local, de aceea am abordat provocări noi, aşa cum este achiziţionarea Volksbank România. Vom continua să avem o atitudine pragmatică şi antreprenorială urmărind oportunităţi de creştere profitabilă a băncii şi a Grupului Financiar BT. Focusul nostru este în continuare creşterea eficienţei şi susţinerea economiei româneşti. În acelaşi timp rămânem atenţi şi precauţi la provocările mediului economic actual atât din România, cât şi din regiune”, a declarat Horia Ciorcilă, Preşedintele Consiliului de Administraţie, Banca Transilvani.

Veniturile operaționale ale BT în 2014 erau la sfârșitul anului 2014 cu 20% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013. Rezultatul pozitiv a fost sprijinit în mod determinant de iniţiativele de eficientizare a activităţilor, respectiv de cele de control al costurilor, care au dus la o îmbunătăţire a raportului cost/venit cu peste 14% faţă de anul 2013, ajungând la 41,92% în anul 2014, spun reprezentanții BT. Focusul Băncii Transilvania a fost clienţii retail şi IMM, precum şi segmentele specializate.

Cota de piaţă BT privind volumul tranzacţiilor este de 17,9%. În ultimele 12 luni portofoliul de carduri de credit a crescut cu 21%. „BT a păstrat în decursul ultimilor ani politica de creditare prudentă, punând accent pe dispersia riscurilor. Creditele neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, reprezintă 10,87% din totalul portofoliului de credite al Băncii Transilvania, la sfârşitul anului 2014, în continuare fiind sub media sistemului bancar din România. Urmărind păstrarea gradului de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane, chiar şi în condiţiile în care o parte din creditele integral provizionate au fost scoase în afara bilanţului, BT a înregistrat în anul 2014 cheltuieli nete cu provizioanele pentru active şi angajamente de creditare de 638 milioane lei. Acoperirea creditelor neperformante cu provizioane aferente şi garanţii ipotecare reprezintă în continuare peste 126,5%, valoare păstrată pe parcursul ultimilor doi ani. Soldul total al provizioanelor este de 2.474 milioane lei, la data de 31.12.2014, reprezentând 12,4% din totalul creditelor. Anul 2014 a confirmat trendul observat în 2013 cu privire la îmbunătăţirea comportamentului de plată al clienţilor retail şi IMM. Efectul combinat dintre această îmbunătăţire şi reducerea expunerilor neperformante istorice aferente acestor categorii de clienţi este scăderea cu 19% a volumului restanţelor de peste 90 zile pe segmentele mai sus menţionate. In ceea ce priveşte solvabilitatea băncii, aceasta este de 17,35%, luând în considerare profitul anului”, arată raportul BT. 

 

Citește și

TRANZACŢIA FINALULUI DE AN. E oficial: Banca Transilvania cumpără Volksbank

 

 

by -
0 202

Consiliul Județean (CJ) Cluj a efectuat plăți la suprapreț pentru lucrările de la muzeul memorial Octavian Goga către firma Salmir Impex, arată raportul Curții de Conturi pe 2013. S-au mai plătit nelegal 143.000 către ONG-uri pe proiecte culturale și de tineret care erau deja finalizate la data depunerii cererii. Aceeași sumă a fost plătită și Arhiepiscopiei Clujului pentru lucrări neexecutate la campusul Nicolae Ivan.

Curtea de Conturi a efectuat verificări în perioada mai-iulie 2014 la Consiliul Județean Cluj. În urma verificărilor a dispus recuperarea unor sume de câte sute de mii de lei plătite nelegal în 2013.

abateri cj

Cum s-a faultat bugetul județului

Potrivit raportului Curții de Conturi, județul a acordat Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Privat lucrări de întreținere, fără respectarea prevederilor legale și a făcut plăți necuvenite de 385.000 de lei către respectiva regie. De asemenea a decontat 131.000 lei către societatea Salmir Impez pentru refacerea aleilor auto și pietonale, a zidului de sprijin și a gradului de împrejmurie a muzeului Octavian Goga din Ciucea, nelegal, la prețuri mai mari decât cele din contract. În cazul finanțărilor nerambursabile, Curtea de Conturi a constatat că forul județean a plăti bani organizațiilor neguvernamentale pentru proiecte culturale și de tineret deja finalizate, prejudiciind bugetul județeului cu peste 143.000 de lei. Aceeași sumă s-a acordat nelegal și Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului pentru lucrări neefectuate la campusul Nicolae Ivan din Cluj-Napoca.

Curtea de Conturi a mai constatat că CJ Cluj a mobilizat în bugetul județeului suma de peste 640.000 lei pentru participarea județului la proiectul „Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență din Transilvania de
Nord” derulat prin Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Transilvania de Nord”. Așa că s-a dispus clarificarea situației respectivelor fonduri.

Curtea de Conturi a cerut CJ Cluj să recupeze întreg prejudiciul la bugetul județului dar și să ia măsuri pentru încasare cotei de 40% din impozitul asupra mijloacelor de transport cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, datorată de către unitățile administrativ teritoriale din județ.

Sursa foto: ziarullumina.ro