Top News

by -
1 138

În ședința Consiliului Județean de săptămâna viitoare, PDL și PNL vor propune din nou ca social-democratul Ioan Oleleu să fie revocat din funcția de vicepreședinte. În locul său va fi numit reprezentantul PNL,  Mihai Seplecan, care va prelua și atribuțiile președintelui Horea Uioreanu, aflat în acest moment în arest.  Practic, Seplecan se află la a doua încercare de a-i lua locul lui Oleleu. Prima sa inițiativă a fost atactă de prefect în Contencios Administrativ. Liberalii au acum o nouă strategie.

Planul reprezentanților PNL – PDL este acela de a revoca Hotărârea inițială, prin care Oleleu a fost înlocuit cu Seplecan și care ulterior a fost suspendată de prefect. “Consilierii au dreptul să-și retragă Hotărârea, nu e nevoie să aștepte până când se pronunță instanța Contenciosului -Administrariv. Prin urmare, dacă această Hotărâre este retrasă, ea va putea fi înlocuită cu o alta, ceea ce înseamnă că Oleleu va fi revocat din funcție din nou, iar Splecan va putea fi numit vicepreședinte, urmând să preia și atribuțiile de președinte”, a explicat un reprezentant PDL.

În replică, liderii PSD spun că o astfel de inițiva este nelegală și că ea va fi suspendată și de această dată de către prefect.    “Nu au cum să retragă o Hotărâre care a fost deja aprobată și care acum se află în instanță. Cu siguranță, planul lor este altul. Vor să revoce  Hotărârea din 2012, emisă după alegerile locale când Ioan Oleleu a fost ales vicepreședine. Dar este nelegală și această variantă, pentru că nu poți să revoci o Hotărâre care a continuat cu o altă Hotărâre și care acum se află în instanță. Prin urmare, inițiativa lor se va încheia cu o nouă suspendare”, au dat asigurări reprezentanții PSD.

Deși Horea Uioreanu a fost condamnat la închisoare pentru luare de mită, atâta timp cât sentința sa nu este încă definitivă, el nu-și pierde  funcția de președinte. Legea spune, însă, că rămâne fără mandat  dacă nu este în măsură să-și exercite atribuțiile timp de șase luni consecutiv. Prin urmare, Guvernul va putea organiza alegeri pentru desemnarea unui nou președinte de abia după luna octombrie.  Rămâne de văzut dacă PSD va avea sau nu interes să organizeze în avans aceste alegeri.

 

 

by -
0 105

Protestele angajaților de la aeroportul din Cluj continuă azi, cu o asistență mai puțină decât ieri, dar featuring un consilier județean.

âteva zeci de angajați ai aeroportului, în mare parte membri de sindicat, au venit azi din nou în fața Consiliului Județean Cluj, pentru a protesta la fel ca ieri pentru situația în care se află acum aeroportul. Mai concret, angajații aeroportului stau la mâna autorității tutelare, care trebuie să garanteze un împrumut de 50 de milioane de lei. Banii vor merge pentru lucrări deja executate, dar protestatarii se tem că, în lipsa acestor bani, nu își vor primi salariile.

Protestatarii, câteva zeci, au cerut demisia vicepreședintelui Ioan Oleleu. De după geamurile cu folie reflectorizantă, Oleleu a chemat în cabinetul să o delegație a sindicatului, pentru a-i înmâna un document.

Mai semnalăm că la protestul de azi – nu și la cel de ieri – și-a anunțat prezența și consilierul județean Mihai Seplecan, cel care anunțase în urmă cu două luni că vrea șefia instituției după ce președintele CJ Cluj Horea Uioreanu a ajuns în arest preventiv.

Protestatarii iau pauză în weekend, dar au anunțat că vor fi prezenți din nou în fața instituției, începând de luni.

by -
1 399
sursa foto: pagina de Facebook Ioan Morocazan

 

Echipa care a mai lucrat în 2007-2008 în fruntea Regiei Autonome a Domeniului Public va conduce , din nou structura, începând cu luna aceasta. În urma concursul de recrutare și selecție a directorilor au fost calificați Ion Pantelimon – director general, Ioan Morocăzan – director tehnic și Bumb Zoița Olimpia – director economic.

Selecția s-a derulat din 1 până în 17 iulie. Morocăzan și Bumb sunt oamenii de încredere a lui Pantelimon, acesta lucrând cu ei și în trecut, atât la Direcția Regională de Drumuri, cât și în fostul mandat la RADP. fiecare din cei candidați sectați au dat concursuri individuale pentru fiecare post.

Pantelimon a lucrat timp de aproximativ un an în cadrul RADP, în subordinea lui Ioan Morocăzan cel care a condus până acum regia. El a ocupat poziția de șef la secția drumuri a regiei. Morocăzan a declarat pentru actualdecluj.ro că a început să lucreze în subordinea lui Pantelimon încă din 2005-2006, fiind angajat inginer la mecanizare la regionala de drumuri și poduri. “Am făcut și pe șoferul și mă bucur că am demonstrat că pot prin faptul că am condus regia primăriei. Nu m-am gîndit niciodată că sunt șeful lui Pantelimon. Faptul că el a acceptat să lucreze din nou la noi, a fost un câștig real pentru regie și angajați”, a spus Morocăzan.

Între 2007-2008, cei trei au mai condus RADP-ul, de pe aceleași poziții pe care s-au calificat în prezent. Pantelimon a fost între 2009-2012, director al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj. Zoița Bunb a lucrat în această perioadă cu el ca director economic. Morocăzan a rămas să conducă regia primăriei. Înainte să se întoarcă la RADP, în 2013, Pantelimon a mai lucrat timp de aproximativ un an ca director adjunct în cadrul Societății de Construcții NApoca. La  direcția de drumuri s-a ocupat de centura controversată de Est a Clujului, iar la Napoca de proiectul centrului de deșeuri.

RADP nu are o situația foarte roz și are pierderi și datorii, însă recent a prezentat forului local un plan de redresare care presupune preluarea portofoliului de lucrări de modernizare și reparații străzi, deținut în prezent de consorțiul Diferi-Kiat. De altfel, regia domeniului public are și în prezent contracte cu cele două societăți, dar și cu furnizorii de utilități – E. On Gaz, Regia de Termoficare sau Compania de Apă Someș pentru care lucrează pe partea de refaceri ale carosabilului, la intervențiile acestora.

by -
0 454

 

 

Compania furnizoare de software Arobs Transilvania s-a instalat în una dintre noile clădiri de birouri din oraș, unde și-a inaugurat azi noul sediu. Aici vor lucra 200 dintre cei aproximativ 400 de angajați ai companiei care se pregătește să se extindă pe piețele externe.

Arobs a preluat 1.500 mp în primul imobil din cadrul Cluj Business Center, clădire finalizată anul trecut pe fosta platformă a fabricii de dulciuri Feleacul, și mai are rezervată o suprafață de încă 300 mp, potrivit administratorilor clădirii. Compania a renunțat la unul dintre sediile în care funcționase până acum, în imobilul Olimpia Business Center, pentru a se muta în imobilul ridicat pe fostul teren al fabricii de dulciuri. În ceea ce privește strategia de dezvoltare, conducerea Arobs a anunțat că se pregătește de extinderea pe piețele externe, cu produse proprii dezvoltate de firma clujeană. “Lucrăm în Moldova și Ungaria și plănuim să abordăm Indonezia, unde avem deja un client care folosește soluțiile noastre. Ne gândim în continuare la piețele emergente, cum ar fi Azerbaidjan sau Georgia”, a explicat Voicu Oprean, director general şi fondator al Arobs. Compania dezvoltă soluții destinate automatizării forței de vânzări, localizării parcurilor auto, gestiunii depozitelor sau navigării auto.

Alături de Arobs, care preia 1.800 de mp, în CBC au preluat spații companiile ReCollection şi Integra, care au semnat  contractele pentru ocuparea de spaţii, potrivit dezvoltatorilor. Cel mai mare chiriaș din CBC este tot o companie din sectorul IT&C, însă aceasta este locatară temporară a imobilului din Mărăști. Mai precis, compania de IT Endava a preluat un spațiu de aproximativ 2.400 mp în CBC doar până la finalizarea imobilul United Business Center, dezvoltat de ieşenii de la Iulius Group. Clădirea se află încă în lucru pe malul lacului din Gheorgheni, în vecinătatea clădirii de birouri dezvoltate de Iulius la pachet cu mall-ul inaugurat în 2007, imobil unde Endava are deja un sediu.

Pe terenul de pe str. Henri Barbusse, Felinvest a finalizat anul trecut lucrările pentru un imobil de 8.000 de mp de birouri, parte a proiectului unui viitor centru de afaceri, Cluj Business Center. În total, CBC urma să livreze pe piaţă 57.050 mp birouri clasa A şi servicii în mai multe etape, însă recent proprietarii au modificat planurile și vor să renunţe la o parte dintre spaţiile de birouri proiectate în favoarea unui bloc de apartamente, din cauza concurenţei tot mai mari din piaţa de birouri. „Sperăm ca luna viitoare să putem începe lucrările pentru următoarea clădire”, a menționat Călin Buzoianu, directorul Felinvest. La finalizare, clădirea (cu șantier deja demarat, dar temporat suspendat) va lansa pe piață încă 8.000 mp de spații.

Tot din zona IT, principalul sector generator de activitate pe piața birourilor, vine o altă reloare anunţată recent: compania Yardi, ce activează în domeniul IT, producând software specializat pentru sectorul imobiliar a semnat contractul pentru preluarea a 3.000 mp în clădirea de birouri The Office, ridicată pe fosta platformă Tricotaje Someșul de fondul de investiții NEPI și omul de afaceri Ovidiu Șandor. Yardi este o companie deja instalată la Cluj, unde a operat în două birouri: unul pe strada Croitorilor, cu o echipă de 220 de oameni și un al doilea în Mărăști, pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, la etajul clădirii ridicate pe fosta platformă Napolact, unde Yardi are un call center cu aproximativ 180 de angajați. În The Office se mută activitatea desfășurată în biroul de pe strada Croitorilor.

 

 

 

by -
0 182

 

În timp ce primăria a făcut a reamenajat pe bani privați scuarurile și sensurile giratorii din oraș și vrea să le ușureze munca prin montarea de sisteme de irigații ale zonelor verzi, societatea care se ocupă de întreținerea spațiilor verzi din Cluj, Rosal Grup câștigă într-un an peste 2,3 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de instituție.

La doi ani de mandat, primarul Emil Boc a raportat peste 858.000 de fire de gard verde. Au fost plantați și „peste 2.000 de arbori şi a fost refăcut gazonul pe o suprafaţă de peste 50.000 mp. Peste 4.800 de arbori cu o înălţime mai mare de 10 metri au fost toaletaţi. Acţiunea de împădurire din zona Bulevardului Muncii, pe un teren degradat, a continuat şi în ultimii doi ani cu peste 20.000 de puieţi plantaţi pentru Pădurea clujenilor. 1.769 de arbori au fost plantaţi în zone precum Parcul Bibliotecii, Parcul Tulcea, Parcul Oaşului, zona Timişului/Rodnei/Blajului, parcurile Calvaria şi Colina în cadrul programului Un copil-un arbore”, se arată în raportul primarului Emil Boc.

Pe Bulevardul Muncii, la pădurea clujenilor – unde în fiecare an, încând cu 2009-2010 se plantează câtre 10.000 de copaci, însă aceștia nu mai cresc – se lucrează cu voluntari. Pe domeniul public primăria lucrează la cosmetizarea zonelor verzi cu societatea Rosal.

Ca să existe cifrele raportate, primăria a plătit, de exemplu în 2013, societății Rosal peste 10, 1 milioane de lei (2,3 milioane de euro). În 2014, până în iunie, activitatea de întreținere a zonelor verzi a presupus peste 2,8 milioane de lei pe care primăria informează că i-a plătit deja companiei.

„Pentru ca spaţiile verzi din intravilanul municipiului Cluj-Napoca să corespundă standardelor de peisagistică urbană europeană” după cum arată primarul, administrația locală a venit cu un program inedit: adoptă un spațiu verde. Adică, concret, a cerut implicare financiară și creativă de la companii private pentru a pune în valaore scururile și sensurile giratorii din oraș. „În anul 2013, 15 companii au realizat în totalitate sau parţial lucrările de plantare pe spaţiile verzi „adoptate”, iar în anul 2014, numărul acestora a crescut la 25”, mai susțíne primarul.

Printre sponsori a fost și compania Rosal care a amenajat pe cheltuială proprie un sens giratori de pe Titulescu. În respectivul program au fost cosmetizate Piaţa Avram Iancu, sensul giratoriu Calea Turzii cu strada Observatorului, sensul giratoriu de pe strada Câmpului, triunghi intersecţie strada Matei Basarab cu Calea Turzii etc și alte societăți aflate în contract cu primăria.

În cea de-a doua jumătate de mandat Boc, primăria care plătește pe serviciile de întreținere și materialul dendrofloricol, a implementat o măsură de efieintizare a costurilor care presupune ca sensurile giratorii din oraș să nu mai fie udate cu furtunul. Așa că, cu aproape 100.000 de euro din bugetul local, a licitat montarea de sisteme automote de irigații în mai multe zone verzi din Cluj. Singurul ofertant este firma Ecogarden, iar oferta sa este în faza de evaluare. Vor fi irigate sensurile giratorii din Zorilor, Calea Turzii (după execuție), de la Podul Ira, zonele verzi din zona Prefecturii, parkingului Minerva, Teatrului Național, parkingului Primăriei, Nodul Omega.

 

by -
1 397

Primarului Emil Boc i s-a cerut să găsească un teren pentru amenjarea temporară a unei noi gropi de gunoi. Pentru prima oară, reprezentanții Consiliului Județean recunosc că nu mai exista o altă posibilitate pentru depozitarea gunoiului menajer de pe teriotiul Clujului, având în vedere că lucrările la centrul ecologic sunt blocate în acest moment, iar rampa de la Pata Rât se va închide de anul acesta.

În loc să închidă o singură groapă de gunoi, pe cea de la Pata Rât – care oricum în ultimii doi ani a fost supraîncărcată, fapt ce va duce la o creștere a costurilor implicate în lucrările de ecologizare – Clujul se mai alege cu o “bombă” de mediu.  Pata Rât va fi înlocuită cu o nouă groapă de gunoi, până la momentul în care va fi pus în funcțiune centrul ecologic de depozitare a deșeurilor,  care acum stagnează din pricina lucrărilor prost executate.  Vicepreședintele administrației județene, Ioan Oleleu, a explicat că nu există alte soluție, având în vedere că proietul de mangement al deșeurilor se confruntă cu un real blocaj în momentul acesta: “Ne-am consultat și cu specialiștii de la Minister în privința proiectului de deșeuri pe care îl derulăm la Cluj.  Situația lucrărilor la depozitul ecologic nu a fost clarificată încă, prin urmare nu ne rămâne decât să oferim o alternativă pentru gunoiul de pe teritoriul Clujului. Este nevoie de încă un teren pentru depozitarea deșeurile în regim temporar”, a explicat Oleleu. În sensul acesta, Oleleu a avut deja o întâlnire cu primarul municipului, Emil Boc: “Am vorbit cu primarul. I-am explicat că noi în câteva zile dăm drumul la licitația pentru închiderea și ecologizarea Pata Rât-ului. Avem termen legal în sensul acesta, nu mai putem aștepta. Prin urmare, i-am cerut să găsească, în cel mai scrut timp, un alt teren pentru depozitarea temporară a deșeurilor. El a înțeles problema”.

Problemele la centrul de depozitare a deșeurilor nu se vor închide prea curând, având în vedere că administrația județeană a comandat o expertiză tehnică pentru a evidenția greșelile de execuție efectuate până la acest moment. “Inițial, constructorul a dat vina pe proiectant. Din raportul specialiștilor reiese însă că dirigintele de șantier e cel care a greșit, pentru că trebuia să-l pună în temă pe constructor în privința a ceea ce avea sau nu avea voie să facă”, a explicat Oleleu. El a adăugat că toate aceste greșeli trebuie să fie asumate de antreprenorul general, firma Atzwanger,  care lucrează în subantereprenoriat cu firma Construcții Napoca. Se va intra la negocieri, urmând ca firma să decidă dacă va mai continua sau nu lucrările.

Conform calendarului pentru implementarea proiectului de management al deșeurilor, finanțat din fonduri europene, depozitul trebuia pus în funcțiune încă din toamna anului trecut. În acest moment nici măcar nu se poate estima când se vor încheia lucrările. În schimb, Pata Rât se va închide de anul acesta, oficial, astfel Clujul se va alege cu o nouă groapă de gunoi,total  neconformă cu condițiile de mediu, fapt pentru care nimeni nu-șiva  asumă responsabilitatea, așa cum ne-am obișnuit deja. Rămâne de văzut dacă romii de la Pata Rât vor migra spre noul teren pe care Primăria s-a angajat să-l pună la dispoziție pentru depozitarea gunoiului. 

 

 

 

 

 

 

 

by -
1 392

 

 

Un consilier local îi cere primarului concurs de soluții pentru amenajarea Cetățuii, dar Primăria nu e proprietară pe teren. Primarul Emil Boc susține că există variante în negociere cu proprietarul privat pentru punerea zonei în valoare, dar nu le face publice. Proprietarul privat e preocupat de posibilitatea de a construi pe un alt teren din oraș, dar susține că e deschis la negocieri. Toate acestea la mai bine de doi ani de când subiectul a fost lansat în dezbatere publică, iar unul dintre cele mai valoroase atu-uri ale orașului rămâne lăsat de izbeliște.

 

În ședința din această săptămână a Consiliului Local, în categoria „Diverse”lor a intrat și subiectul Cetățuii, zona de Belvedere a orașului, care necesită intervenții de reabilitare de câțiva ani. La întrebarea consilierului local PNL Ioan Bîldea privind soarta demersurilor privind acest obiectiv, primarul Emil Boc s-a angajat la un termen până la care va veni cu o posibilă soluție: toamna acestui an. „Cetățuia este proprietate privată 100% (a Unita Turism Holding, n.red., societatea care administrează și hotelul Belvedere din zonă). Există negocieri, dar se derulează foarte greu. Am reușit să luăm aleile, scările, pe care le-am modernizat, restul e proprietate privată. Avem câteva opțiuni, subiectul e în atenția noastră maximă”, a susținut primarul Emil Boc. Acesta nu a spus însă și care ar fi aceste opțiuni pentru ca primăria să preia și să reabiliteze zona, fiindcă prezentarea variantelor discutate ar compromite rezultatul negocierilor, conform explicaţiei primarului. Boc a dat în schimb un termen până la care estimează că poate ieși public cu o soluție: luna octombrie.

 

La rândul său, Josef Goschy, proprietarul Unita, contactat de Actualdecluj,ro, a admis că ar putea exista soluții de negociere cu primăria, însă a declarat că astfel de discuții s-au purtat mai degrabă în “anii trecuțiPreocuparea principală privind Clujul (Unita deține proprietăți în mai multe localități din țară) a reprezentat-o însă în ultima perioadă identificarea posibilităților de construire din zona hotelului Sport și a fostului ștrand municipal, deținut de Unita și unde compania a demarat planuri pentru un proiect imobiliar. Voi veni la Cluj săptămâna viitoare, când s-ar putea să am discuții și cu reprezentanții primărieia menționat Goschy. După cum se preconiza încă de la prezentarea proiectului, o posibilă negociere urbanistică (privind posibilităție de construire în zona hotelului Sport) ar putea să îi facă mai cooperanți pe proprietarii Unita și în ceea ce privește discuțiile legate de Cetățuie. Amintim că reprezentanții Unita Turism Holding au prezentat, în cadrul unei ședințe din toamna aului 2011 a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, un proiect de reabilitare a bazinelor ștrandului municipal, care venea la pachet cu propunerea de construire a unui imobil de 8 etaje în proximitatea Cluj Arena. Arhitecții CTATU au respins, însă, propunerea pe motiv de inadecvare la specificul zonei.

Între timp, zona rămâne în așteptarea de intervenții și se degradează în continuare, după cum au atras atenția reprezentanții societății civile, arhitecții membri OART și, mai recent, reprezentanții partidelor politice. „Au trecut doi ani de când Emil Boc promitea un concurs de soluții pentru reabilitarea Cetățuii. Tot atât a trecut de la aprobarea unei Hotărâri de Consiliu Local pentru demararea negocierilor cu deținătorii de terenuri din zonă, în același scop. Între timp, chiar și treptele “reabilitate” de municipalitate în 2013 s-au degradat, iar pavajul se desprinde încet, încet bucată cu bucată. Zona Cetățuii, una dintre cele mai vizitate din Cluj-Napoca, e departe de a fi un obiectiv turistic bine pus la punct”, a arătat consilierul Bîldea, într-un comunicat de presă. „Prin contractul de uzufruct aprobat de consilierii locali în noiembrie 2012, Primăria Cluj-Napoca și-a asumat sarcina de a executa reparații de întreținere și și-a arogat dreptul de a executa reparații capitale pe un platou de 2.600 de metri pătrați de pe Cetățuie. În plus, autoritățile locale au promis și demararea unor negocieri cu proprietarii terenurilor din zonă pentru a dobândi drepturi asupra unui areal cât mai extins, care ar fi urmat să fie inclus într-un program de reabilitare. Deocamdată nu am văzut niciun rezultat, cu excepția pavajului de pe scări care deja se desprinde de pe trepte”, a mai spus Bîldea. Acesta a solicitat de asemenea organizarea unui concurs de soluții pentru refacerea zonei, demers propus însă de urbaniști încă din 2012.

 

Primăria a iniţiat încă din februarie 2012, în mandatul edilului Radu Moisin, o serie de dezbateri publice pentru valorificarea Dealului Cetăţuii. Specialiştii au arătat că se impune realizarea unui plan urbanistic de zonă protejată, că sunt necesare intervenţii de stabilizare a versantului şi legături mai bune cu oraşul şi că ar putea fi amenajat aici un teatru de vară. Tot în 2012, Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România a organizat în zonă şi o şcoală de vară pentru studenţi. Din analizele participanților a reieşit starea degradată în care se află Dealul Cetăţuii, invadat de vegetaţie şi cu monumentele care necesită intervenţii de restaurare. Mai mult, studenţii au făcut propuneri de intervenţii care se pot realiza, dar şi sugestii de utilizare a locului: zona ar putea primi un punct de informare turistică, spaţii de cultură, există posibilitatea de amenajare a unei scene şi a unei zone de spectacol în sistem de amfiteatru în aer liber. Intervenţiile majore pe care le reclamă Cetăţuia pot fi stabilite doar în urma unui concurs de idei, prin propunerile unor specialişti, au subliniat arhitecții.

Sursa foto: www.panoramio.com

 

 

 

 

 

by -
0 257

 

O rată de ocupare a structurilor de afaceri de 62% în 2015, primul an de operare, 23 de agenți economici atrași și 125 de locuri de muncă create în cadrul firmelor. Acestea sunt câteva dintre obiectivele asumate de Consiliul de Administrație al societății create să administreze cele două mini-proiecte care ar urma să prefigureze viitorul Cluj Innovation City, conceptul anunțat pentru dealul din Lomb, unde cândva se desena un alt proiect-mamut, un cartier care nu a mai apucat șantierul.

 

Consiliul Local a aprobat azi planul de administrare pentru societatea Cluj Innovation Park, creată pentru operarea celor două structuri „de sprijinire a afacerilor” din Dealul Lomb, finanțate din fonduri europene și aflate în lucru în zona proiectului eșuat al cartierului pregătit tot de primărie, dar în asociere cu firma Impact Developer & Contractor.

 

Cel mai avansat dinte acestea, Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), vizează construirea unei clădiri cu patru corpuri diferite – trei niveluri de subsol, parter şi patru etaje şi 334 locuri de parcare, urmează să înglobeze 26 de companii beneficiare, specializate în design, producţie cinema, editare, soft la comandă, etc cu peste 140 de angajaţi. Valoare totală a proiectului este de 68,3 milioane de lei. Stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la circa 40% (la momentul elaborării planului de administrare), iar termen de finalizare este februarie 2015. Cel de-al doilea proiect, botezat TEAM (Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microintreprindere) are rezervate 10 hectare de pe dealul Lomb, unde ar urma să se realizeze o clădire cu subsol, parter, trei etaje plus unul trehnic şi cinci hale pentru microproducţie, adică clădiri parter. După doi ani de la crearea infrastructurii menţionate, primăria a estimat că se vor crea 12 locuri de muncă pe partea administrativă şi cel puţin 97 de persoane vor fi angajate în cadrul firmelor sprijinite să dezvolte afaceri în halele de producţie. Valoarea totală a proiectului este de 49,7 milioane de lei. Contractul de atribuire a lucrărilor a fost semnat, iar termenul de finalizare este de 14 luni de la semnarea acestuia.

Noua societate (înființată în luna mai și având ca unic acționar Municipiul Cluj-Napoca) va funcționa pe pierdere în primii trei ani de activitate, conform proiecției anunțate. Pierderea va scădea însă de la 400.000 de lei estimată pentru 2015 la 40.000 în 2017. Numărul total al locurilor de muncă nou create în cadrul firmelor găzduite va crește puțin în trei ani: de la 125 în 2015, la 141 în 2016 și la 158 în 2017.

Conform obiectivelor prevăzute în hotărârea de CL și asumate de membrii Consiliului de Administrație, cele două structuri gestionate prin Cluj Innovation Park ar trebui să ajungă la 62% rată de ocupare în primul an de operare (2015). Conducerea companiei are o perioadă destul de generoasă, de 3 ani, pentru a ajunge la 84% rată de ocupare (până în 2017). Spre exemplu, pentru CREIC spațiile de ateliere/producție trebuie să fie integral ocupate abia în al cincilea an de operare, moment în care spațiile de birouri din Dealul Lomb din cadrul aceleiași structuri trebuie să ajungă la doar 87,2%. Pentru centrul TEAM, ținta asumată de conducerea societății este de a ajunge la cel puțin 80% rată de ocupare pe componenta de birouri și 100% grad de ocupare pe cea de hale de producție, în doi ani de la finalizarea implementării proiectului. Asta în condițiile în care în mediul privat dezvoltatorii de centre de afaceri sau centre tehnologice își stabilesc ținte de grade de ocupare 100% în termen de cel mult șase luni de la finalizarea construcțiilor, în cazul complexelor de clasa A, cu poziții bune în oraș și pentru care piața-țintă este zona IT&C.

Piața țintă a CREIC este reprezentată de întreprinderile active din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, care își pot desfășura activitatea într-o astfel de structură de sprijinire a afacerilor, se arată în planul de administrare. Astfel, o analiză de piață arată că piața țintă a proiectului ar fi de 7.570 de unități locale active, care au obiectul principal de activitate reprezentat de unul dintre codurile CAEN selectate. Datele se referă însă la firme care au depus bilanțul în 2009.

Cele două proiecte în derulare ar urma să se “lege” de proiectul-mamut lansat de clusterul Cluj IT, Cluj Innovation City, susțin reprezentanții municipalității.  “Având în vedere că amplasamentul geografic al celor două structuri de sprijinire a afacerilor este situat într-o zonă care face obiectul unui proiect mai amplu, numit Cluj Innovation City, Consiliul de Admnistrație al Cluj Innovation Park va avea în vedere o strategie de dezvoltare și extindere a societății integrată, complementară cu acesta”, susțin reprezentanții nou înființatei societăți.

 Consultă aici Planul de Administrare al Cluj Innovation Park

Sursa foto: www.presalocala.com

by -
0 259
sursa foto: clujeanul.gandul.info

 

Podul din cartierul Grigorescu va fi refăcut de la zero de către administrația locală. Vechea pasarela va fi folosită pentru a lega Cetățuia de centrul istoric și va fi aplasată în zona Casei Tranzit, în locul fostului pod al nemților.

Consiliul Local a aprobat la ședința de astăzi dezafectarea pasarelei peste Someș din zona parcului Iuliu Hațieganu. În locul ei primăria va construi un pod nou. Vechea pasarelă va fi reabilitată, a anunțat primarul Emil Boc și va fi reamplasată în oraș, în locul unde a existat odată podul nemților -zona casei Tranzit. Edilul clujean a explicat că este vorba despre un proiect pe care primăria îl va implementa în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania.

 

Prin deschiderea străzii fără nume, perpendiculară pe strada Barițiu care merge către Someș, dar și prin montarea pasarelei în zona Casei Tranzit, Dealul Cetățuii s-ar lega firesc de zona Piața Muzeului, adică de centrul istoric al orașului.

 

Încă din 2008, firma clujeană Planwerk a propus recreerea respectivului circuit – Casa Matei, Piața Muzeului, Parcul I. L. Caragiale, o trecere de pietoni pe strada Barițiu, Casa Tranzit (fostă sinagogă), viitorul pod, treptele și Cetățuia, după cum arăta gândul.info.

 

În zona Casei Tranzit a existat un pod, al nemților, primul pod suspendat din Cluj și acoperit, construit în sec XVIII și utilizat de trupele imperiale pentru a accesa fotificația de pe Cetățuie. Podul a fost distrus de inundații de câteva ori și a fost refăcut, apoi în secolul XX a fost dezafectat.

by -
1 146

Filiala PNL Cluj pierde un loc important în Parlament. Deputatul Steluța Cătăniciu ar fi bătut palma cu partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, urmând ca peste două, trei zile să demisioneze din PNL.

Contctată telefonic, Steluța Cătăniciu a subliniat că nu este pregătită să vorbească despre această decizie, dar a ținut să precizeze că nu și-a scris demisia, așa cum a apărut în presa centrală. “Dacă voi decide să plec din PNL, voi anunța în mod oficial acest lucru, nu mă voi ascunde”, s-a limitat să răspundă Cătăniciu. Sursele Actualdecluj.ro spun însă că Steluța Cătăniciu – care a câștigat mandatul de deputat pe cel mai dificil Colegiu din municipiu, învingându-l pe liderul PDL Cluj, Daniel Buda – are deja locul asigurat în Partidul Liberal Reformator. Rămâne de văzut dacă vor mai pleca și alți membri din PNL. Liderul liberalilor clujeni, Marius Nicoară, a precizat că nu a avut încă o discuție oficială cu  Steluța Cătăniciu dar că a auzit și el că acesta  vrea să plece în partidul lui Tăriceanu. Până în acest moment, în Partidul Liberal Reformator au fost cooptați 31 de parlamentari.