Top News

by -
0 918

 

„Suntem în Germania și Marea Britanie. Asta vrem să facem, să transformăm Electrogrup în multinațională”, a dexvăluit planurile sale CEO-ul companiei, Teofil Mureșan. Drumul său a pornit de la țară de lângă Câmpia Turzii dar cu ambiația de a se transforma în ceva mare.

Teofil Mureșan e absolvent de politehnică și a fost prima oară în viață la UBB, în fața studenților. De la anul, împreună cu Banca Transilvania se pregătește să aducă la Cluj primul MBA de business, total britanic, pentru studenții UBB.

În 2013 a fost la London Business School și a preluat un moto folosit la adresa oamenilor de succes în afaceri – Eroi, infractori sau țapi ispășitori. „Este o graniță sensibilă. Să fii erou sau să ai succes e rezultat al mediului și ține și de rezultatele profesionale, personale. Trebuie să faci ce ți-ai propus. Trebuie să ai școală dacă vrei să reușești. Nu știți cine a zis asta? Vă spun eu: MAMA a zis. Locuiam într-un sat de lângă Câmpia Turzii, tata era tractorist cu șapte clase și mama era un pic supărată că ea avea doar patru clase. Așa ne-a zis celor patru copii, să învățăm, să facem școală. Așa am venit la Energetic în Cluj la 14 ani și am intrat primul. Atunci, am văzut o poză cu centrala de la Bicaz pe cartea de Română și am zis că asta vreau: să construiesc hidrocentrale. Am stat în cămin, a fost o școală bună”, a subliniat Teofil Mureșan, CEO Electrogrup.

El a menționat că secretul să a fost „Think big!” și explică: „am gândit și am făcut lucruri mari”. „După mai mult de 25 de ani de carieră pot să spun că m-a ajutat foarte mult școala. După ce am terminat Politehnica mi-am ales cariera de dispecer în sistemul energetic de producție. În zece ani am avansat rapid. Aveam și cursuri la Universitatea Tehnică. Am parcurs toate treptele, de la cel mai tânăr dispecer-șef pe județ la cel mai tânăr dispecer-șef pe național. La vremea respectivă mi s-a oferit o șansă. Aveam o ofertă de la multinaționalele de telefonie mobilă să extindem sistemul în toată țara. Deși aveam un job bun, bine plătit, am renunțat. Așa a început cariera mea de antreprenor, am dorit să fac mai mult. Să construiesc ceva mare, durabil, care să rămână. Și am făcut-o, pas cu pas cu compania Electrogrup”, a meníonat Mureșan.

Am făcut structura națională de fibră optică prin care se asigură 40% din netul din România. Am făcut centrale, locuri de muncă. Avem 200 de ingineri angajați. Nu ne oprim. Vrem să transformăm Electrogrup într-o multințională. E noua noastră provocare. Suntem deja în Germania și Anglia. Asta e ceea ce ne dorim”, a mai spus CEO-ul Electrogrup.

Dacă ar fi să se îmbrace într-un citat inspirațional, ar alege unul rostit de președintele american Abraham Lincoln –’Whatever you are, be a good one”.

Cine este Electrogrup

Electrogrup, înființată de peste 16 ani, derulează, la nivel național, proiecte complexe de infrastructura energetică, de telecomunicații și civilă, activând în cadrul unui grup de companii cu activități complementare în furnizarea de utilități si solutii in inginerie. Compania a încheiat anul 2013 cu afaceri de 41,5 milioane de euro. 

Teofil Muresan are experiență antreprenorială, ca fondator și dezvoltator de business în domeniul energiei și telecomunicațiilor, cu o cifră de afaceri totală de peste 100 milioane €. Are un doctorat în inginerie putere și a absolvit cursurile de MBA ale  London Business School. Prin companiile sale, finanțează programe strategice care vizează dezvoltarea societății românești, cu un accent special pe educație.

Primul „Cluj Heroes”

Lansat de Casa de Insolvență Transilvania, Cluj Heroes este un concept care vrea să aducă în fața tinerilor poveștile de succes ale câtorva clujeni. Aceasta în contextul în care, spun organizatorii, generația tânără este tot mai blazată și resemnată că trăiesc într-o țară mediocră, cu o imagine de țată proastă – a intereselor mercantile, a jocurilor politice, a agendelor ascunse, a corupției. O primă conferință a fost organizată miercuri la Cluj, la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj. 

by -
0 591

 

CEO al Casei de Insolvență Transilvania (CIT), unul dintre cei mai mari jucători de pe piața insolvențelor din România, Andrei Cionca spune că a ajuns unde este pentru că a avut patru mentori. Dintre care unul chiar a pus la bătaie 100.000 de dolari pentru ideile atunci absolventului Cionca – bani cu care a început business-ul CIT, la Cluj.

„Primul a fost dirigintele de liceu. Era în clasa a XI-a și am avut cu el prima discuție despre viitor după ce tocmai ratasem participarea la olimpiada națională de fizică. Fusesem la două și eram dezamăgit, așa că mi-a pus o întrebare care mi-a schimbat viața. Ce vrei să faci cu fizica în viitor? Nu știam ce răspuns să dau. Am întrebat în schimb ce se poate. Răspunsul a fost profesor sau cercetător. Adică meserii insuficient de bine plătite. Așa că am abandonat fizica și am reușit să-mi schimb perspectiva”, a explicat Cionca.

Una dintre cele mai importante decizii de carieră a fost luată în mai puțin de o oră, în decor de iarnă, a mai povestit CEO-ul. „Al doilea a fost maestrul meu de avocatură. După ce am terminat facultatea de drept, mă gândeam ce urmează să fac. Știam că nu pot fi magistrat sau notar public, așa că aveam opțiunea unei cariere în avocatură. Eram la o vacanță la ski cu maestrul meu și discutam ce se poate face. Mi-a răspuns că e o piață dificilă, erau deja atunci 400 de avocați stagiari, după stagiatură trebuie să o iei de sus în jos. Așa am luat o decizie simplă în mai puțin de o oră. Mi-am stabilit un obiectiv negativ, știam deja ce nu îmi doream. Eu voiam o piață puțin structurată în care ascensiune mea să fie foarte rapidă. Am carnet de avocat de 14 ani, dar n-am practicat”, a punctat Cionca.

În piața unde compania pe care o conduce în costume „taylor made” a ajuns să fie lider, Cionca a intrat… în trening. „La 7 zile după terminarea faculății, mă întorsesem acasă în Arad să am o discuție cu cineva care voia să-și deschidă un birou. Aici au fost trei evenimente importante. Prima întâlnire, la 11 dimineața, mă trezisem la fără opt minute, eram în trening cu pantaloni albaștri și bluză galbenă. O să-mi amintesc toată viața. N-am avut timp să mă pieptăn. Când m-a văzut, vă dați seama ce mi-a spus, m-a întrebat totuși despre ce știu de insovențe. I-am răspuns: nimic. M-am pus la punct, dar după două săptămâni de activitate eram nemulțumit de de ce întâmplă în companie, eu terminasem la Cluj, m-am lămurit că poate fi ceva cu insolvențele dar eu mă gândeam că trebuie să plec în concediu, poate fi ceva. I-am spus toate astea. Omul a fost calm. Nu știu ce-a fost în capul lui, nici acum nu știu ce-a fost atunci în capul meu – văzusem un film cu avocați care vorbesc mult și folosesc cuvinte pompoase. Ideea este că mi-a spus „organizează tu treaba asta”. Și atunci am decis că îi mai dau o șansă. În mai puțin de un an în firmă la Arad, dădusem afară pe toată lumea, am adus colegi de la Cluj, voiam să fiu promotor și simțeam că Aradul e prea mic. Sunt bun și voi demonstra! Așa că șeful din Arad a finanțat această nebunie cu 100.000 de euro, să fac firmă la Cluj. Asta m-a ajutat enorm, pentru că m-am transformat, pe parcurs, dintr-un jurist într-un om de business, dintrtr-un tip orgolios într-unul care poate să asculte și activ”, susține Cionca.

Următorul mentor pe care acționarul CITR a ținut să îl menționeze este cel care i-a introdus pe clujeni pe piața mare a Capitalei. „A patra pesoană este Ion Nestor, unul dintre avocații remarcabili ai României. Noi eram niște tineri de 30 de ani când ne-am extins în București și simțeam nevoia unei alianțe pentru că nimic din ce se întâmplă la Cluj nu se întâmplă în București și invers. De la el am învățat respectul pentru concurență, cum să te pozionezi corect pe piață, că nu trebuie să-ți pierzi niciodată reputația profesională. Urmați-vă visul, mergeți pe drumul vostru, dar întotdeauna întoarceți-vă la oamenii care contează și luați-vă de acolo energia care vă ajută să mergeți înainte”, i-a îndemnat Cionca pe tinerii studenți. Către acest ultim menționat pilon al carierei din Insolvență merge și mesajul lansat la FSEGA. “M-a trimis Nestor aici. Acum Andrei chiar l-a lăudat. O să mă duc înapoi să îi transmit”, spunea, de pe trepte, una dintre avocatele din auditoriu.

Primul „Cluj Heroes”

Lansat de Casa de Insolvență Transilvania, Cluj Heroes este un concept care vrea să aducă în fața tinerilor poveștile de succes ale câtorva clujeni. Aceasta în contextul în care, spun organizatorii, generația tânără este tot mai blazată și resemnată că trăiesc într-o țară mediocră, cu o imagine de țată proastă – a intereselor mercantile, a jocurilor politice, a agendelor ascunse, a corupției. O primă conferință a fost organizată miercuri la Cluj, la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj. 

by -
0 262

Șantierul celui de-al treilea cel mai mare parking din Cluj, de pe cea mai aglomerată stradă a orașului, a fost reluat după două luni de inactivitate – perioadă ce coincide cu ieșirea de la Gherla a proprietarului firmei constructoare, Ioan Bene. Astăzi s-au văzut primele rezultate, după săparea fundației în care, în urmă cu câteva săptămâni, băltea apa de ploaie.

Vorbim despre șantierul parking-ului de pe strada Mehedinți, la intersecție cu aleea Negoiu. Mehedinți e cea mai aglomerată stradă a orașului, cu cel puțin 8.000 de locuitori, și singura beneficiară, anul viitor dacă lucrările merg bine, a două parking-uri. Acestea se adaugă celui de pe strada Primăverii și fac din cartierul Mănăștur zona cu cele mai multe parking-uri din oraș.

Pământul excavat și depozitat în două movile la periferia șantierului e înghețat, chiar dacă e miezul zilei: e rece iar frigul mușcă din obraji. Pe șantier sunt doar patru muncitori, iar la margine, la punctul de transformare a energiei electrice, muncește o echipă subcontractată de Electrica. A fost nevoie de mutarea a cinci cabluri de înaltă tensiune și a opt manșoane – și doar munca la acestea durează o lună, spun angajații NRG Instal, contractați de Electrica pentru lucrare. Problemele cu infrastructura electrică se cunoșteau încă de anul trecut, cu mult înainte de deschiderea șantierului – și această deschidere a fost amânată tocmai pentru mutarea cablurilor. De ce, atunci, lucrările sunt executate doar acum? Muncitorii ridică din umeri: “întrebați la Electrica de ce au durat atât de mult hârtiile”. Acum lucrările la rețeaua electrică s-au mutat la punctul de transformare: nu vor încurca șantierul, dar îi vor încurca pe locatarii din zonă. Un muncitor arată cu gesturi ample spre blocurile cu 10 etaje de peste drum: “toate blocurile din zonă se alimentează de aici; va trebui închisă alimentarea două ore într-o noapte și asta e decizia Electrica, trebuie lipite afișe în scările de bloc și anunțat la radio, abia după aceea închidem curentul”.

Până la mutarea cablurilor șantierul a fost împărțit în jumătate: sunt lucrările deja executate de mai multe luni – fundația, planșeul și două nivele, plus stâlpii de susținere, unde fierul beton a ruginit deja de atâta așteptat – și mai e jumătate din șantier unde a rămas excavată doar fundația, în așteptarea mutării cablurilor. Astăzi angajații constructorului au turnat și planșeul pe jumătatea rămasă descoperită și de azi lucrările vor continua pe toată suprafața desfășurată a șantierului. “Săptămâna viitoare intrăm cu 20 de oameni pe zi, avem de băgat 50 de tone de fier beton, sunt 60 metri pătrați de șantier”, spune un angajat al constructorului. “Până la Sărbători vrem să terminăm fundația și radierul general, plus stâlpii, o să lucrăm și la -20 de grade, betoanele sunt aditivate și nu ne influențează temperatura”.

Parking-ul de pe Mehedinți/Negoiu e executat de Construdava SA, al cărei proprietar e Ioan Bene; omul de afaceri a fost arestat preventiv în 29 mai împreună cu un alt om de afaceri, Vasile Pogăcean, și de președintele Consiliului Județean Cluj Horea Uioreanu; procurorii DNA Cluj spun că cei doi oameni de afaceri i-au dat mită în mai multe rânduri lui Uioreanu, pentru a le facilita contractele – primul pentru plăți la pista aeroportului, iar al doilea – pentru contracte în mai multe comune clujene.

Construdava a intrat în insolvență la cerere, în urmă cu un an, în noiembrie 2013.

Mai spunem că licitația pentru lucrări a fost organizată încă din iunie 2012, adică de doi ani și jumătate. Valoarea contractului era estimată la 16 milioane de lei fără TVA iar în competiție s-au înscris 9 firme și asocieri, între care Construdava – Icco Energ SRL, care s-a oferit să lucreze pentru 15,35 milioane de lei și un termen de finalizare a lucrărilor de 24 de luni. Nu a fost, însă, cea mai ieftină ofertă: constructorul Sălii Polivalente Con-A SA Sibiu a fost dispusă să lucreze pentru 15,2 milioane lei și un termen de 18 luni, iar Consinit SRL – Specialist Consulting au oferit mult sub prețul de pornire a licitației: 9,3 milioane de lei și un termen de execuție de 24 luni.

Vezi stadiul lucrărilor, azi:

Finalizarea în acest an a parking-ului Negoiu figurează pe lista de priorități a primarului Emil Boc în 2014.

Parking-urile Clujului:
str. Primăverii – 440 locuri
str. Mehedinți – 126 locuri
str. Fabricii – 310 locuri
str. Băișoara – 317 locuri
Parking Leul – 425 locuri
Parking Mărăști – 250 locuri
Parking Moților – 382 locuri

Parking Mehedinți – Negoiu – 372 locuri

by -
6 973

 

Vom putea să facem ce facem acum încă 5-10 ani de zile, în cel mai fericit caz”, spune Bogdan Herea, CEO PIITECH+PLUS, o companie clujeană cu afaceri de 5 milioane de euro. În condițiile în care firmele locale vor deveni necompetitive în industria de outsourcing, companiile clujene se pregătesc să “joace” și altfel: cu produse proprii. Pregătirea drumului dinspre lucrul în sistem outsourcing la produse proprii a fost una dintre principalele teme abordate în cadrul Cluj IT Days, o conferință pentru cei din domeniu aflată în desfășurare zilele acestea la Cluj.

PITECH+PLUS are sediul central în Cluj-Napoca și biouri operaționale în Tîrgu Mureș și București, dar și în Paris, Bruxelles sau Berlin și a ajuns chiar și în Dubai, iar companiile din grup oferă consultanță și outsourcing clienților care vor să creeze platforme și aplicații web și mobile. PITECH lucrează mult cu start-up-uri și colaborază cu incubatoare de afaceri, a povestit fondatorul companiei, plecat la 18 în Franța și întors din 2006 în țară unde a înființat societatea care a ajuns acum să treacă de 200 de angajați.

Compania lucrează în sistem outsourcing, dar din acest an a început să se pregătească pentru declinul acestei piețe, anticipat deja de jucătorii din domeniu. Soluția pe care o testează Pitech: adaugă în portofoliu două produse informatice dezvoltate in-house (unul dintre ele dezvoltat în cadrul clusterului Cluj IT) și demarează proiectul Academy+Plus, în parteneriat cu Școala 42 din Paris. Academy Plus e o entitate care vrea să rezolve o problemă stringentă în piața românească și, în particular, în cea din Cluj-Napoca: avem nevoie de forță de muncă bine pregătită, aliniată cu cerințele industriei. Entitatea din Paris a plecat cu 1000 elevi anul trecut, iar 1000 au fost adăugați acum. Încercăm să îi pregătim practic pe cei care nu merg pe filiera clasică de studiu. Se întâmplă și la Cluj: lumea abandonează drumul universitar ca să lucreze mai mult. De asemenea, adăugăm persoane fără background în IT”, a explicat Herea.Sperăm ca o parte din oamenii din Academy Plus să fondeze companii. Pe lângă problema cu lipsa de forță de muncă, mai e un aspect de care trebuie să ne ocupăm în piață: oamenii au multe idei, dar nu știu să le execute. Și în companie la noi vedem asta. De la idee la produs e cale lungă de bătut”, a subliniat Herea.

Cât despre lansarea de produse proprii, abordare pe care au început să o ia în calcul tot mai multe companii de pe piața locală, aceasta are o explicație cât se poate de simplă: e o necesitate în contextul actual al pieței. Vorbind despre industria de outsourcing, vom putea să facem ce facem acum încă 5-10 ani de zile, în cel mai fericit caz. Dacă salariile cresc cu aceeași viteză ca acum, în 5-10 ani nu vom mai fi competitivi față de piețele pe care lucrăm. Încă avem avantajul că în alte părți lipsește forța de muncă, inclusiv în State. Ucraina e într-o situație complicată în acest moment, iar companiile care s-ar fi dus acolo trag înapoi spre noi. Dar astea nu vor merge la infinit”, estimează Herea.

„Industria locală nu poate susține ce facem noi acum, așa că trebui să facem pasul spre servicii cu valoare adăugată mare, dar aici avem problema de proximitate, trebuie să fim aproape de clienți, cu birouri. Sau dezvoltăm produse”, adaugă Herea.

Evoluția segmentului pe care se bazează acum în principal activitatea companiilor clujene din domeniu a început să îi îngrijoreze pe cei din industrie de câțiva ani – unul dintre principalele obiective ale clusterului Cluj IT înființat în 2012 a fost acela de a facilita trecerea industriei IT de la una de outsourcing la una bazată pe inovare și produse proprii (proprietate intelectuală proprie).

Cluj IT Days, un proiect al Today Software Magazine, se desfășoară pe parcursul a două zile (25 și 26 noiembrie), adună pentru 220 de participanți și are în agendă doi speakeri internaționali, dar și oameni-cheie din companiile din piața clujeană de IT.

 

by -
0 122

Bradul de Crăciun din Piața Unirii a fost așteptat, aseară, în Piața de o macara și de poliția locală. Astrăzi a fost montat, iar angajații Neon Lighing s-au apucat să-l cosmetizeze pentru a-l intregra în peisajul de sărbători.

Astăzi după-amiază se lucra la creșterea desimii acestui prin legarea unor crengi prelevate de la poalele lui, angajații având mari bătăi de cap cu faptul că bradul nu a crescut la standardele de Crăciun, pentru a primi direct doar instalația de luminițe. Are goluri care trebuie umplute pentru a arăta la standardele orașului.

by -
0 338

Judecătorul care a supravegheat trei alegeri – locale, parlamentare și, în urmă cu o săptămână și cele prezidențiale – lucrează la cea mai aglomerată secție de Tribunal din țară, cu 4 soluționări în fiecare zi, în medie. La alegerile prezidențiale a ieșit din casă înainte de ora 6 dimineața și s-a întors la amiază în ziua următoare. La alegerile locale din urmă cu doi ani și-a început treaba tot la 6 dimineața, dar s-a întors acasă a doua zi, seara. Funcția de președinte al Biroului Electoral Județean e una de care mulți se feresc, dar judecătoarea Monica Trofin a acceptat-o de trei ori. actualdecluj.ro vă prezintă cine e omul care a condus scrutinul pentru alegerea președintelui în Cluj, și nu numai: a supravegheat alegerile europarlamentare în mai și cele pentru alegerea primarilor, în urmă cu doi ani.

Pe judecătoarea Monica Trofin am abordat-o doar azi, la o săptămână după alegeri, pentru că doar azi și-a încheiat activitatea: a mers o ultimă dată la Biroul Electoral Județean, constituit la Instituția Prefectului, unde a verificat dacă mai sunt contestații  – nu erau – și și-a luat ultimele hârtii. Ultimele 10 zile au fost un tur de forță pentru judecătoarea Trofin, obișnuită oricum cu volumul mare de muncă: fiecare judecător din instanța la care lucrează a dat doar în primele 10 zile ale acestui an peste 1.000 de sentințe. Stă dovadă în acest sens vraful de dosare de pe fiecare birou din camera judecătorilor – “și dacă vreți vă deschid și dulapul”, întărește Monica Trofin: dulapul de lângă biroul său e doldora de dosare, la fel și biroul.

Teoretic posturile de membri  și de președinte în BEJ se ocupă prin tragere la sorți: cum se face, atunci, că președinția a fost asigurată de trei ori de aceeași persoană? Trofin explică: “se face tragere la sorți, dar mulți nu vor să meargă. Se face o listă cu cine nu vrea să meargă, și rămân câteva opțiuni. E multă bătaie de cap, e de ținut relația cu presa și nu te eliberează nimeni de munca pe care o ai ca judecător. Cine merge acolo chiar face un sacrificiu”, spune ea și adaugă: ca să recuperezi e nevoie de luni întregi – nu neapărat în a emite sentințele, cât a le motiva. “Acum va trebui să lucrez până la 8 seara ca să ajung la zi”, spune ea.

Ce face supravegherea scrutinului dificilă? “Știam la ce mă duc, dificultatea acestor alegeri a constat în faptul că au fost foarte multe documente de prelucrat: tabele electorale pe care trebuiau înscriși alegătorii care nu votează acasă plus declarațiile pe proprie răspundere, trebuia să avem grijă să nu lipsească nici una. Pentru că s-a schimbat legea, care a instituit această obligație a completării declarațiilor pe propria răspundere că nu au votat în altă parte, a trebuit o mobilizare de resurse umane importante, 36 de oameni la preluare, niciodată n-au fost atâția oameni: au fost 19 echipe la casa de cultură (ca la fiecare scrutin, buletinele de vot se centralizează la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, unde zeci de oameni fac noapte albă pentru a număra și verifica rezultatele-n.red.), din 3 oameni: unul statistică și doi de la prefectură care dublau statistica, numărau fiecare declarație, fiecare semnătură de la tabel”.

Munca la BEJ nu începe o dată cu deschiderea urnelor, ci cu săptămâni înainte, și se încheie la o săptămână după ce toată lumea a aflat deja rezultatele. Ce înseamnă pregătirile alegerilor? Trofin explică: “Se lucrează în salturi, pe măsură ce se apropie termenul scrutinului se aglomerează și activitățile. Sunt multe lucruri de făcut: e o provocare să gestionezi toate plângerile legate de campania electorală, pe urmă se fac secțiile de votare, se trag la sorți președinții, vicepreședinții, partidele își nominalizează reprezentanții, trebuie întocmite 654 de birouri de secții de votare; totul mănâncă timp și resurse umane; pe urmă sunt înlocuirile, sunt sute de înlocuiri la reprezentanții partidelor. Înainte de campania electorală sunt chestuinile administrative, preluarea buletinelor, tipărirea, numărarea – toate chestiunile trebuie verificate de un judecător”.

În ziua alegerilor munca membrilor BEJ începe la 6 dimineața, cu o oră înainte de deschiderea urnelor, și se încheie în următoarea zi. “La 6 dimineața încep munca, la primul tur am pornit la 6 dimineața și m-a întors la ora 12 a doua zi, am dormit cîteva ore după care am mers la București (la Biroul Electoral Central-n.red.). La turul 2 a durat mai puțin, de la 6 dimineața până a doua zi la ora 8. La alegerile locale am început la 6 dimineața și m-am întors acasă a doua zi la ora 19 seara”.

Următoarele alegeri din Cluj sunt cele pentru președintele Consiliului Județean: va trebui constituit Biroul Electoral Județean, constituite comisiile, organizate secțiile de votare – un întreg mecanism care va acapara întreg județul. Județul e condus interimar de cei doi vicepreședinți Ioan Oleleu și Vakar Istvan, după ce președintele Horea Uioreanu a ajuns în arest preventiv pentru fapte de corupție și și-a dat demisia. Alegerile sunt așteptate pentru ianuarie, dar având în vedere că un alt președinte de Consiliu Județean a decedat – Culiță Tărâță – e posibil ca acestea să fie amânate. Am întrebat-o dacă, în virtutea experienței celor trei scrutine supravegheate, e dispusă la al patrulea: “îmi ajunge”, spune ea.

La primele alegeri pe care le-a supravegheat, cele locale, a slăbit 7 kilograme într-o singură zi din cauza consumului nervos, iar la alegerile prezidențiale a slăbit 3 kilograme.

Mai trebuie să spunem, în încheiere, că judecătoarea Monica Trofin e cea care, în calitatea sa de președinte al BEJ Cluj, a luat decizia istorică de a dispune eliminarea tuturor panourilor electorale ale candidaților la Președinție, după ce o susținătoare a Monicăi Macovei a depus o sesizare prin care arăta că partidele încalcă legea. E singura astfel de decizie luată la vreun scrutin – nu doar în țară la Prezidențiale, ci și cel puțin în ultimii ani.

  • Monica Trofin e judecătoare de la 23 de ani: mai întâi la Judecătoria Huedin, apoi la Judecătoria Cluj-Napoca, pentru ca acum să fie judecător la secția de contencios administrativ a Tribunalului Cluj. În total 17 ani.  E soția respectatului om de televiziune Constantin Trofin, profesor la secția de Jurnalism a UBB și producător executiv la Look TV.
  • Secția de contencios administrativ a Tribunalului Cluj e cea mai aglomerată din țară, arată statisticile Ministerului de Justiție, întărite și de Monica Trofin: până în 31 octombrie media de sentințe date e de 1.100 pentru fiecare judecător, adică mai mult de 3 în fiecare zi. Cu toate că a fost ocupată cu supravegherea a trei scrutine în acest an – europarlamentare în mai, plus două scrutinuri la prezidențiale – Monica Trofin are până acum 1.012 sentințe date. Acestea vor trebui însă și motivate, în următoarele luni.

by -
0 452

Profesorul universitar Pompiliu Manea, călător pasionat care a călcat la începutul acestui an pe urmele savantului Emil Racoviță într-o expediție care a copiat traseul vasului Belgica, e purtat ca de la Ana la Caiafa în problematica situație a redeschiderii Muzeului de Speologie din Cluj: incinta e închisă de 3 ani de un vecin, dar procesul nu a început din vina Primăriei.

În peregrinarea sa pe la diverse instituții ca să afle de ce muzeul nu a fost redeschis, Manea a ajuns la Direcția Juridică a Primăriei din Cluj-Napoca, unde a aflat cu stupoare că acţiunea judecătorească pentru dreptul de servitute ce reglementează accesul în clădire nu a început nici după trei ani, deoarece Direcţia de Patrimoniu a Municipalității nu a întocmit nici până la această dată, adică după trei ani, referatul cu datele concrete pentru dreptul de servitute – intrare, traseu, orele de acces și altele.

Muzeul de Speologie, care funcționează în fosta închisoare a Clujului și care a fost închis în 2011, a fost redeschis pentru puțin timp ca să găzduiască vizita reputatului speolog Iosif Viehmann, a fostei muzeografe Hary Hann și a lui Pompiliu Manea între alții. Aceasta pentru că o altă cale de acces e acum posibilă prin clădirea câștigată în instanță de Asociația Patronilor și Meseriașilor.

De altfel raportul lui Manea – pe care îl găsiți atașat mai jos – a fost analizat și în ședința Consiliului Civic Local, o inițiativă informală condusă de bancherul Iosif Pop. Concluzia lui Manea și a lui Viehmann, împărtășită și de restul asistenței – chiar și dacă ar fi redeschis Muzeul de Speologie, locația actuală nu e potrivită pentru numele savantului Racoviță. ” Muzeul, amplasat intr-o curte interioară, este sub demnitatea academicianului de renume mondial sau al altor personalități ale orașului”, spune Pop, adăugând că Primăria trebuie să aloce muzeului “un imobil reprezentativ și accesibil vizitatorilor”.

Manea și-a trecut toate concluziile într-un raport:

“Cu această ocazie s-a făcut şi o curăţenie la muzeu, au fost realizate o serie de fotografii şi s-a precizat că după intabularea clădirii Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor din Cluj-Napoca, intabulare amânată pentru data de 21 noiembrie 2014, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, proprietara locaţiei “Muzeul de Speologie” să ne ajute cu următoarele:
Să oblige proprietarii din str. Unirii nr.25, fam. Liviu Neag să refacă accesul către “Muzeul de Speologie”;
2. Să Solicite Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, un drept de servitute prin str. Sextil Puşcariu nr.10, care este accesul cel mai direct atât pentru vizitatori cât şi pentru personal spre Muzeul de Speologie, pe perioada de lucru a muzeului.
3. Să redeschidă după mai bine de trei ani, accesul şi vizitarea Muzeului de Speologie, închinat marelui savant Emil Racoviţă, personalitate recunoscută pe plan mondial ca savant, ce a făcut parte din prima expediţie internaţională, ştiinţifică, de cercetare şi care a iernat în Antarctica, “Expediţia Belgica 1897-1899”. Din această expediţie tânărul de numai 29 de ani Emil Racoviţă a cules şi adus 1.600 mostre, dintre care 1.200 zoologice şi 400 botanice. După studiul acestor mostre au fost publicate 61 de volume, ceea ce constituie cea mai mare cercetare, mai mare decât toate cele anterioare, la un loc, începând cu Fernando Magelan (1521) şi până la Expediţia Belgica de la sfârşitul secolului al XIX-lea, perioadă care se întinde pe aproximativ patru secole. Suntem obligaţi cu toţii ca în memoria marelui savant Emil Racoviţă să depunem toate eforturile pentru redeschiderea Muzeului de Speologie din Cluj-Napoca.

Referat Muzeul de Speologie Emil Racovita

by -
1 433

Președintele Ordinului Arhitecților din Transilvania, arhitectul Szabolcs Guttmann a explicat de ce Cluj-Napoca nu epatează la capitolul iluminat de sărbători, în timp ce efectua o plimbărică de duminică seara prin Sibiu, unde tocmai s-a dat drumul luminițelor și târgului de Crăciun. „Mi-e ciudă când știu că Bonțida a fost mai bună anul acesta. Nici la Sibiu nu mai este ceea ce a fost. Dar e mai frumosc ca la Cluj, în primul rând pentru că nu ne calcă mașinile în centru de sărbători”, spune arhitectul. Adică atelier Mass din Cluj a făcut treabă mai bună cu iluminarea Festivalului Electric Castle decât echipele de la primăria din Cluj sau Sibiu cu iluminatul festiv și a primit și un premiu de specialitate. Primăria nu se mai obosește să explice pentru că niciunul dintre angajații care s-au ocupat nu vor să-i fure startul primarului. Care va aprinde în 1 Decembrie luminițele de sărbători de la butonul din Unirii. Și va citi de pe foaie despre kilometrii de ghirlande montați în oraș, așa cum a făcut-o și anul trecut.

Este o obișnuință ca în fiecare an să nu primim nicio documentație cu iluminatul de sărbători. Acesta împreună cu căsuțele de la Târgul de Crăciun înseamnă un concept și îl compar cu Bonțida. Scenografia unor tineri arhitecți care au reușit să facă o amenajare temporară cu o casă ruinată în mijloc a fost premiată la Bienala de specialitate (Atelier Mass din Cluj a fost premiat pentru Amenajarea temporară Electric Castle a castelului Bánffy la Bienala de Arhitectură Transilvania -n.red.). De ce compar acest efort al unor tineri arhitecți cu ce se întâmplă în toată țara de sărbători când orașele sunt invadate de instalații și evenimente? Pentru că din ceea ce se vede că orașele au o lipsă cruntă de specialiști. Este la fel ca o piesă de teatru, aceasta are nevoie de un scenograf. Iar scenografia pe perioada unor luni importante din an care se leagă de vizitatori, de turiști, lipsește. Noi am eliminat vegetația ca să punem în valoare obiective din centrul istoric iar administrația vine cu niște contracte artificiale și astupă tot, în loc să pună în valoare”, a declarat arhitectul Szabolcs Guttmann din mijlocul luminițelor deja aprinse la Sibiu, unde s-a afalt duminică seara. El spune că și la Sibiu, anul acesta, s-a greșit când s-au pus multe mașinuțe și trenulețe care au aglomerat piața și n-au nicio legătură cu tîrgul de Crăciun. „La Cluj este o obișnuiță că nu trebuie să ni se spună despre iluminat sau că nu îl vede nimeni înainte. Mă refer la specialiștii din comisia de urbanism. Știe numai primarul, el cere speciliștilor de la Direcția Tehnică. Și aceștia rezolvă și punct. Nu mai contează cum. Iluminatul este o poveste de echipă. Mi-e ciudă când știu că Bonțida a fost mai bună anul acesta. Nici la Sibiu nu mai este ceea ce a fost. Dar e mai frumosc ca la Cluj, în primul rând pentru că nu ne calcă mașinile în centru de sărbători”, a adăugat Guttmann.

Arhitectul Silviu Aldea de la Atelier Mass a declarat că preferă să nu se pronunțe cu privire la iluminatul festiv din Cluj-Napoca. Despre anul trecut a ținut totuși să spună că nu a văzut un concept unitar pentru oraș și că acesta a fost colorat excesiv.

Cum se aleg luminițele și cum nimeni nu își asumă un concept

Administrația locală cheltuia până anul trecut circa un milion de lei pe an pentru luminițele de sărbători. În prezent Banii se dau pe acord cadru încheiat în 2013, pe patru ani, cu asocierea Elba Timișoara- Neon Lighting Cluj la valoarea totală de peste 7,4 milioane de lei. Luminițele se montează după ce primăria urmărește o simulare digitală pe care firma trebuie să o prezinte în luna septembrie primăriei. La ședința respectivă participă doar Direcția Tehnică, nu și specialiști-arhitecți. Potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, de iluminatul de sărbători de anul acesta s-a ocupat directorul tehnic Virgil Poruțiu și Călin Forna, șeful adjunct al Direcției Evenimente Publice și Informare Cetățeni din cadrul primăriei.

„N-am hotât eu cum o să fie. Teoretic există o procedură prin contract. Direcția Tehnică s-a ocupat, directorul tehnic. Eu mi-am dat cu părerea supra Târgului de Crăciun și îmbodobirii Pieței Unirii. În februarie martie anul acesta am făcut anumite propuneri pentru a decora Clujul conform cu ce am văzut în marile Capitale Europene. Nu știu dacă s-a ținut cont de ele. În Piața Unirii vom avea un element inedit care nu a mai fost niciodată la Cluj. Deja s-a început montarea lui”, a explicat Forna.

Reporter: Deci vom avea o cortină luminoasă ca la Sibiu?

Forna: Nu pot să spun ce va fi. Mergi în Piața Unirii și o să vezi. Va fi un element care nu a mai fost niciodată la Cluj. Inedit și nou.

Reporter: La Sibiu s-a pornit deja iluminatul și ei au o cortină montată peste piață…

Forna: Va fi ceva înalt. Mai spectaculos. Nu vreau să fur startul nimănui la acest capitol și nu pot spune mai multe.

Pentru îmbodobirea pieței Unirii, administrația a organizat o licitație publică iar în caietul de sarcini a anunțat deja caracteristicile instalației inedite încă din 6 noiembrie.

Cortină octogonală cu 200 de ghirlande a fost atribuită către Elba pentru peste 160.000 de lei (separat de acordul cadrul pentru iluminarea orașului)

caiet sarcini cortina

Ce zice procedura de alegere a lunimițelor, cuprinsă în acordul cadru 

Realizarea iluminatului ornamental festiv în municipiul Cluj-Napoca se împarte în 3 componente:
· montare/demontare Instalatii de iluminat ornamental festiv existente (aflate inproprietatea Municipiului Cluj Napoca)
· Instalaţii de iluminat ornamental festiv noi
· Impodobirea brazilor de Crăciun
Până în data de 10 septembrie a fiecărui an, furnizorul are obligaţia de a prezenta cel puţin 3 variante cu propuneri pentru realizarea iluminatului ornamental festiv pentru străzile şi pieţele din zona centrală a municipiului Cluj-Napoca şi cel puţin 10 variante de instalaţii de iluminat ornamental festiv generale pentru alte stăzi şi pieţe din municipiul Cluj-Napoca folosind elemente decorative noi ( elemente decorative noi = sunt produsele de conceptie 100% noua, nu produse folosite in trecut) sau combinaţii de elemente decorative luminoase noi cu cele existente (aflate in proprietatea municipiului Cluj Napoca).
Se vor prezenta cel puţin 3 variante de împodobire pentru brazi naturali de: 5 m, 10 m, 15 m, 20 m, 25 m.
Se vor prezenta cel puţin 3 variante de brazi artificiali (inaltimea minima 4m) echipate cu elemente decorative. Prezentarea propunerilor se va face la sediul Municipiului Cluj-Napoca, str. Moţilor, nr.3 folosindu-se proiecţii pe calculator sau alte modalităţi. În cazul în care Beneficiarul, nu este multumit de variantele propuse, furnizorul are obligaţia de a prezenta solutii suplimentare. Fiecare propunere va fi însoţită de pretul realizării instalaţiei, estimarea puterii instalate şi a numarului de led-uri folosite. Înainte de prezentarea propunerilor furnizorul va pune la dispozitia beneficiarului toate cataloagele, broşurile, etc., de care dispune, cu elementele decorative care sunt utilizate în acel an. Beneficiarul va comunica furnizorului o lista cu elementele decorative pe care le doreşte a fi folosite la instalaţia de iluminat ornamental festiv a anului respectiv (un procent de maxim 30% din totalul elementelor care vor fi propuse- POT FI DE CONCEPTIE PROPRIE A BENEFICIARULUI). Furnizorul va avea obligaţia de a utiliza elementele decorative alese de beneficiar în propunerile sale.
Termenul in care Beneficiarul va aproba solutiile de iluminat festiv nu va depasi data de 01 octombrie a fiecarui an. Furnizorul are obligatia sa puna in practica solutiile acceptate de catre Beneficiar până la data de 25 noiembrie a fiecărui an. Toate elementele decorative utilizate in sistemul de iluminat festiv vor fi echipate cu surse de lumina de tip LED, astfel incat se asigura un consum mic de energie electrica si durata mare de viata.

Neon Lighting tace mâlc

Cei care încasează anul de la primărie peste 1,8 milioane de lei, conform acordului cadru, prin împărțeală de asociere, Neon Lighting au refuzat să ofere informații cu privire la conceptul de iluminat propus primăriei anul acesta. Pe site-ul companiei se arată că aceasta realizează simulări digitale cu figurine luminoase 2D și 3 D pentru diferite locații, pe lângă creația și proietarea acestora.

Ce spunea Elba în 2009 despre iluminatul de la Cluj, tot când Poruțiu era director tehnic

“Soluţia de iluminat ornamental festiv din Cluj-Napoca a fost aleasă împreună cu Direcţia Tehnică a Primăriei dintre cele trei variante propuse de designerii şi specialiştii noştri în sisteme de iluminat. Varianta finală este cea care a întrunit criteriile impuse de responsabilii din Primărie, conform contractului încheiat. Din punct de vedere tehnic, s-a optat pentru elemente ornamentale care au la bază tehnologia LED, intrată recent pe piaţa corpurilor de iluminat. Astfel de produse au un consum redus de energie, 0.08-0.1 W/LED, o fiabilitate şi o intensitate luminoasă sporită, având disponibilă o gamă diversificată de culori. S-a decis utilizarea în mod unitar a culorilor alb, galben şi albastru în tot oraşul. Este dificil de enunţat cu exactitate numărul ghirlandelor instalate, întrucât iluminatul festiv din Cluj este un proiect de anvergură care se va întinde pe mai mulţi ani. Nu cantităţile de materiale folosite sunt relevante, ci efectul pe care acestea îl produc şi felul în care se armonizează cu zona în care sunt amplasate. Toţi ne dorim în fiecare an un Crăciun şi un An Nou cu zăpadă, iar dacă această dorinţă se va îndeplini, am vrea ca instalaţiile de iluminat împânzite pe gardul viu, albe de această dată, să nu ne strice bucuria unui peisaj imaculat”, explica Ramona Bizău, referent marketing în cadrul Elba Com Timişoara.

Anul asta se poartă cortinele 

Iluminitatul festiv la Cluj se va aprinde în 1 decembrie, din Piața Unirii de către primarul Emil Boc. Instalațiile luminoase au fost deja montate în oraș încă de la final de octomrbie – începutu de noiembrie. În Piața Avram Iancu a apărut poartă – cortină.

cortina 2

 

 

by -
0 417

Trei întâlniri au avut consilierii locali în ultimele luni cu echipa care s-a ocupa de realizarea noului Plan Urbanistic General al orașului. Toți au fost impresionați de partea de circulații și de felul în care arată străzile din oraș, prin noua documentație. Cine va propune străzi noi în oraș nu o poate face dacă ele nu au minim 9 metri lățime. Pentru aleile înfundate, lățimea trebuie să fie de minim 6 metri. „Da, nu vom mai avea în oraș străzi fără trotuare și nu mai poți contrui străzi noi fără să aibă minim 9 metri”, explică șeful comisiei de urbanism a consilierilor, Adrian Popa.

„Pentru reţeaua de străzi, se vor aplica profile transversale unitare. Acestea vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 3,00 – 4,50 m lăţime, piste pentru biciclişti”, reglementează noul Plan Urbanistic General care urmează să primească la finalul lunii decembrie votul Consiliului Local pentru intrarea în vigoare. Pe planșele din noul PUG străzile au copăcei, trotuare pe care să circule pietonii și mămicile cu cărucioare, locuri de parcare și piste de biciclete. Au profile clare, în funcție de zonă: itrările și ieșirile din oraș, zonele de locuire, culoarul Someșului, zone centurii prin Făget – Borhanci. „Da, nu vom mai avea în oraș străzi fără trotuare și nu mai poți contrui străzi noi fără să aibă minim 9 metri. Practic nu poți face o stradă nouă pe care să se circule dacă aceasta nu va avea trotuare de câte minm 1,5 metri și carosabil de 6 metri”, a explicat consilierul Adrian Popa.

PUG aduce străzi cu proiecte, cu aviz de la comisia de urbanism

„Pentru lucrările de reabilitare sau modernizare a reţelei de străzi se vor elabora proiecte de specialitate care vor respecta profile transversale unitare. Acestea vor fi supuse avizării de către CTATU. Profilele transversale vor cuprinde în mod obligatoriu plantaţii de arbori în aliniament, locuri de staţionare în lung, trotuare de minimum 1,50 m lăţime, trasee pentru biciclişti comune cu cele pentru vehicule, cu excepţia străzilor colectoare pe care se vor amenaja piste separate”, se arată în regulementul de urbanism parte a noului PUG.

Plantații în jurul aeroportului

Noul PUG propune chiar ca suprafeţele neconstruite din spaţiul de retragere faţă de aliniamentul aferent străzii Traian Vuia să fie amenajate ca spaţii verzi şi plantate cu arbori, formând o perdea vegetală pe tot frontul incintei aeroportului, cu excepţia zonelor de acces. „Suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp”, se arată în noul regulament de urbanism.

Cum trebuie să fie copăceii de pe străzi

Arborii de pe arterele de circulație, fie noi, fie cele modernizare se vor planta cu respectarea unor condiții. „Poziţiile, sistemul de plantare şi esenţa arborilor vor fi stabilite prin documentaţiile tehnice. Aarborii vor avea un număr minim de trei replantări în pepinieră. Arborii vor avea înălţimea minimă de 2,50 m și circumferinţa minimă a trunchiului de 14 cm (măsurată la un metru deasupra solului). Distanţa minimă între axa trunchiului şi poziţia reţelelor edilitare va fi de 1,5 m”, se mai arată în noul PUG.

Toate arterele din oraș trebuie să aibă piste de biciclete, cu sens dublu și lățime de 1 metru. Acestea trebuie separate de partea carosabilă prin vegetație, borne sau rigole. Pe arterele cu rol de deservire locală, traseele pistelor vor fi comune cu cele pentru vehicule.

Calea Turzii are copăcei în noul PUG

În noul PUG, o arteră modernizată de primărie anul acesta, Calea Turzii are copăcei și un profil clar definit. Administrația locală nu a respectat nimic din propuneri în momentul în care s-a apucat să toarne asfalt prospăt pe arteră, cu niște zeci de milioane de lei. „N-o să înțeleg niciodată de ce nu s-a făcut după un proiect, așa cum este propus în noul PUG și s-a betonat Calea Turzii în grabă de către primărie. Trebuie să se aștepte noul PUG sau măcar ca administrația să se raporteze la el”, a menționat și consilierul Gabriel Oniga, membru al comisiei de urbanism a consilierilor.

VEZI GALERIA FOTO CU PROFILELE DE STRĂZI PROPUPE ÎN NOUL PUG

by -
1 216

 

Un parc de peste 10 ha în Florești, cu vedere spre și acces la Someș, iar în inima orașului un spațiu verde acum închis și administrat de o universitate publică legat de cursul râului care traversează Clujul – acestea sunt două dintre propunerile care au rezultat în urma unui studiu de două săptămâni realizat peste vară, în coordonarea filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România. De asemenea, voci din societatea civilă cer traseu continuu de promenadă pe maluri, din Florești până la aeroport, cu dotări pentru pietoni și cicliști. Primăria promite (din nou) că se va ocupa și de aspectul Someș. După PUG. Unul dintre urbaniștii care studiază orașul de zeci de ani spune însă că marea șansă a Clujului traversat de Someș a fost deja compromisă prin construcții, iar un viitor mai bun, eficient, nu poate să vină decât printr-un studiu aprofundat și măsuri administrative coerente.

 

Câteva propuneri pentru un oraș mai prietenos cu Someșul și un Someș mai prietenos cu locuitorii au fost conturate în cadrul Universității de Vară Transilvania 2014, cu sprijinul OAR-T și a Facultății de Arhitectură și Urbanism Cluj, studiul fiind realizat, sub îndrumare, de studenți arhitecți și peisagiști. Someșul a fost împărțit în mai multe tronsoane, cu propuneri de amenajări pentru fiecare. Una dintre ele vizează “grădina botanică neamanajată” din localitatea-satelit a Clujului.

“Zona traversată de Someș în Florești e ca o Grădină Botanică neamanajată. Acolo cu mici măsuri se poate face un parc urban. Porțiunea are și avantajul de a se deschide direct spre Someș, nu știm exact situația juridică a terenurilor, dar probabil o mare parte sunt publice, s-ar putea face un parc pentru Florești care să păstreze biodiversitatea de acolo. E o suprafață compactă, de peste 10 ha, drumul e departe de Valea Someșului, așa că aici încă nu au ajuns clădirile”, explică Szabolcs Guttmann, președintele OART.

 

planse

 

Parcul dinspre Someș, “păzit” cu gard

Tot în ideea de parcuri pe Someș, și municipiul ar mai avea unele șanse. “Spre Cluj apare problema cu Parcul Babeș (parcul Iuliu Hațieganu – UBB). Aici e singurul pate din Cluj unde avem șansa de a lega un parc de valea Someșului, parcul se poate lega intim de Someș, avem doi proprietari publici – unul e primăria și celălalt o universitate publică și punem gard. Ar trebui să se dărâme gardul, să se stea la masă și să se găsească soluțiile”, a spus Guttmann.

 


 

Amintim că la începutul lunii octombrie singurul parc din oraș care percepe taxă de intrare a fost inaugurat după investiții de 6 milioane de euro. Parcul “Iuliu Hațieganu”, administrat de Universitatea Babeș Bolyai a “primit” recent investiții de 6 milioane de euro, bani direcționați, printre altele, pentru dotarea terenurilor cu nocturnă, reabilitarea bazei sportivă și a aleilor. Primarul Emil Boc, prezent la inaugurarea parcului, nu s-a sfiit chiar să laude “axa calității” care ar fi apărut în Cluj și care începe din parcul central reabilitat cu bani europeni, continuă cu stadionul Cluj Arena și sala polivalentă, “promenada” de pe malul Someșului și se încheie cu parcul Hațieganu. Axă care, după cum remarcă urbaniștii și nu doar ei, trece pe lângă un Someș de la care orașul și-a întors “fața”, cu ample tronsoane de mare potențial neamanajate și care ajunge spre un parc… închis.

Vezi AICI cum a fost la inaugurarea parcului

 

Sursa foto: OART
Sursa foto: OART

 

Șansa nr. 1, pierdută. Șansa următoare depinde de voința administrației

Pentru amenjarea și administrarea eficientă a viitorului culoarului de apă există în primul rând două teme esențiale care trebuie avute în vedere, subliniază urbanistul Vasile Mitrea: clarificarea situației juridice a terenurilor de pe această axă și corelarea oricăror planuri cu studiile de circulație din noul Plan Urbanistic General. “Șansa numărul 1 să avem ceva comparabil cu orașele pe care le luăm ca exemple, șansa ca municipiul Cluj-Napoca să beneficieze de acest atu extraordinar care este existența unui curs de apă a cam dispărut. Deja s-a construit de-a lungul malurilor Someșului. Pornind de la realitățile existente se mai pot însă face lucruri bune pentru valorificarea acestui traseu – dar e nevoie de un studiu serios, de o analiză aprofundată, care să țină cont inclusiv de celelalte cursuri de apă care se varsă în Someș. Și e nevoie de voință politică și măsuri administrative ferme”, a subliniat Mitrea. “S-a mai vehiculat această idee la noi în oraș a Someșului navigabil. Or, asta, ținând cont de diferențele de nivel pe care le are râul de la intrare la ieșire, ar fi necesitat niște investiții uriașe. A fost o idee fantezistă care însă a mâncat doi ani din bugetul local”, a exemplificat Mitrea.

 

Somes si constructii

 

Exemplu de la vecini: Timișoara

Unul dintre orașele care au știut să își administreze atu-ul cursului de apă este Timișoara, cu Bega, spune urbanistul. „Râul Bega a fost văzut ca prioritate și tratat cu o suită de spații verzi de-a lungul apei. A existat o grijă pentru acest aspect cu mulți ani în urmă și chiar recent s-au făcut studii”, punctează Mitrea. Ceea ce de altfel au constat și locuitorii care cunosc ambele orașe. “La Timișoara poți să te plimbi pe malul apei, ai parcuri, ai terase, ai ce să faci, poți merge cu căruciorul cu copilul. La Cluj nu prea ai asemenea oferte”, spune un tânăr tătic, acum rezident de Cluj, dar cu afaceri și în Timișoara.

Prin vocea arhitectului-șef, primăria mai susține o dată că i-ar păsa de Someș. “Noi vrem să facem un PUZ pentru malurile Someșului, odată ce intră în vigoare noul PUG. La anul sperăm ca să lansăm concursul”, a declarat Ligia Subțirică.

Citește și:

CAMPANIE ACTUALDECLUJ.RO. AȘTEPTĂM ADEVĂRATUL URBANISM DE BUN SIMȚ. CAPITOLUL PUG. Arhitectul șef al orașului: După aprobarea noului PUG, ne ocupăm de malurile Someșului

 

Promenada Someșului

 

Câțiva cetățeni s-au coalizat pentru Someș, iar pe cea mai populară rețea de socializare a momentului a apărut și o pagină dedicată – Promenada Someșului.

 

Sursa foto: Promenada Somesului
Sursa foto: Promenada Somesului

 

Ce spun inițiatorii, pe Facebook:

“Vrem realizarea unui traseu continuu de promenadă pe malurile Someșului din Florești până la aeroport cu dotări corespunzătoare pentru pietoni și cicliști!

Gândiți-vă cum este să parcurgi orașul, pe malul Someșului, pe jos sau cu bicicleta, scurtând traseele și evitâd traficul auto… așadar VREM valorificarea durabilă a potențialului malurilor Someșului prin crearea unui traseu continuu, amenajat corespunzător pentru pietoni și biciclisti, din Florești până la Aeroportul Avram Iancu, traseu care să parcurgă și să valorifice spațiile reziduale de pe malurile Someșului. Aceste spații reziduale se vor transforma în spații publice, parcuri și puncte de interes inspirate din folclorul local al fiecărei zone a traseului și vor spune povestea Clujului, atât localnicilor, cât mai ales turiștilor, indiferent de anotimp. Haideți să valorificăm fondurile europene, care așteaptă să fie folosite și să ne dorim amenajarea malurilor Someșului, nu ca bariere spre apa, ci ca punți de comunicare, ca elemente de relaxare și acces la apă, ca un plus de calitate a vieții pentru oricare dintre noi. De ce să nu ne facem viața mai frumoasă și mai sănătoasă dacă putem? Nu trebuie decât să VREM!”