Top News

by -
0 191

Candidatul ACL la prezidențiale, Klaus Iohannis, este așteptat la Cluj Napoca, miercuri, 1 octombrie. De la ora 14.30, el va avea o întrunire cu reprezentanții mediului academic, la sediul Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga”, pentru a-și prezenta programul educațional. Începând cu ora 16.30 a fost programată întâlnirea cu membrii PDL și PNL din Cluj, în incinta cinematografului “Florin Piersic” (fost “Republica”).

Iohannis circulă prin toate regiunile țării pentru a-și lansa candidatura la președinția României. La Cluj Napoca vine pentru prima oară în această postură, iar liderul PNL, Marius Nicoară, spune că au fost invitați să-l aștepte peste 800 de membri ACL. “Ne-am fi dorit o sală mai mare, dar din păcate nu am găsit alta. Sunt convins că ar fi venit chiar mai multă lume decât permite capacitatea sălii din cinematograful Piersic”, a comentat Nicoară.

Iohannis va ajunge la Cluj exact la o zi după ce Înalta Curte de Casație și Justiție va tranșa situația procesului în care acesta e acuzat de incompatibilitate, de către Agenția Națională de Integritate (ANI). Curtea de Apel Alba l-a achitat pe Iohannis în acest dosar, însă, ANI a făcut recurs pentru rejuedcarea cazului la ÎCCJ. În plin proces de înscriere a candidaturii lui Iohannis pentru președinția României,  scandalul pe această temă a fost relansat, urmând ca ÎCCJ să se pronunțe în 30 septembrie cu privire la admisibilitatea judecării recursului formulat în acest dosar. Mai multe voci susțin că relansarea temei incompatibilității lui Iohhanis (care a mai fost achitat de o instanță), n-ar fi decât un aranjament pus la punct de principalii contracandidați ai lui Iohannis.

by -
0 130

A lucrat cu patru președinți americani, a participat la o discuție la nivel înalt cu Ceaușescu ca reprezentant al SUA, și face o vizită la Cluj ca să pună la cale modul în care orașul ar putea fi un centru de instruire în practici democratice pentru țările vecine. Între timp vorbește cu actualdecluj.ro despre modul în care a perceput România în comunism, cum s-a schimbat țara în ultimul sfert de secol și, ca strateg cunoscător al Europei Centrale și de Est, spune ce ar trebui România să facă în criza ucrainiană.

Powell Moore are 76 de ani: merită amintită vârsta sta pentru a sublinia anvergura experienței sale și faptul că, la anii săi, se deplasează peste ocean, în micul oraș transilvănean Cluj. În urmă cu 31 de ani a vizitat România pentru o discuție la nivel înalt cu președintele Nicolae Ceaușescu – sau mai degrabă o informare a acestuia, așa cum își amintește el acum.

În 1983 Moore ateriza la București alături de trei congresmeni ai SUA, pentru o discuție cu președintele României, Nicolae Ceaușescu. Discuția a durat 45 de minute și nu i-a lăsat o impresie deosebită lui Moore. Oficialul rememorează: “ne-am întâlnit pentru 45 de minute, în mare parte el a ascultat, n-a vorbit prea mult; știam cine era, care îi era istoria și abordarea, dar nu cred că am câștigat prea mult din acea vizită“, spune el, adăugând: “nothing particularly strong and memorable“.

Vizita a coincis cu cel mai negru deceniu al ultimei jumătăți de secol pentru România: nu doar că regimul era mai opresiv, dar eforturile de a rambursa datoria externă a României au dus la lipsuri importante de alimente și electricitate pentru populație. L-am întrebat pe Moore ce i-a atras atenția când a venit în România, iar răspunsul a fost că oamenii păreau nefericiți “din cauza opresiunii, nu exista libertate”. “People seemed unhappy because of opression, there was no freedom”.

Ce s-a schimbat în 25 de ani? Ce remarcă Moore e evidența: acum străzile sunt luminate și există reclame, “un semn de prosperitate”. “You run down the street, the streets are lit, you have commercials, a sign of commercial prosperity”.

Ca angajat de cursă lungă în administrația americană, Moore spune că rolul României în regiune e unul important, și că țara e un lider în această parte a lumii. “România e un bun prieten al Statelor Unite, care ne-a ajutat cu asistență și sprijin când am avut nevoie; o văd ca un lider și cred că aveți un guvern solid, bun – dar aș vrea să văd mai multe investiții occidentale în România, ar aduce prosperitate populației“.

Între timp, spune Moore în calitatea sa de cunoscător al regiunii, pentru că a demonstrat că e un bun prieten al SUA România ar trebui să arate solidaritate cu NATO și Uniunea Europeană în criza ucrainiană – “împotriva a ce și-a propus domnul Putin”.

Moore a absolvit jurnalismul la University of Georgia în 1959 iar din 1966 a făcut parte din Departamentul de Justiție al Statelor Unite, ca director adjunct pentru informații publice. În 1966 a ajuns secretar de presă pentru senatorul Richard Russell iar între 1973 și 1974 a lucrat cu președinții Richard Nixon și Gerald Ford, pentru ca în 1981 să lucreze cu președintele ROnald Reagan, care l-a nominalizat ca secretar de stat adjunct pentru afaceri legislative, calitate în care a ajuns și în România, la o discuție cu președintele Nicolae Ceaușescu.
Din 2006 până în 2009 a lucrat de asemenea în guvernul SUA, în staff-ul secretarului apărării Donald Rumsfeld, care l-a nominalizat ca reprezentant în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Din 2009 e avocat la Venable LLP.

Profesorul clujean Tudor Vlad predă la Universitatea din Georgia, absolvită acum o jumătate de secol e Moore, și îl laudă: “a avut funcţii deosebit de înalte în toate administraţiile recente republicane, a lucrat sub patru preşedinţi republicani; e un om cu o competenţă extraordinară pe regiune, pentru că el a fost reprezentantul Departamentului de apărare al SUA la OSCE şi a condus unele dintre cele mai delicate negocieri. El ştie importanţa zonei, el a vizitat România nu numai în 1983, participând la negocieri destul de intense cu Ceauşescu, dar a vizitat România şi în anii recenţi. Ţine foarte mult la această ţară”.

by -
0 214
foto: Mihai Hendea

 

De la plecarea singurlui arhitect-șef care a dat concurs pe post, Adrian Iancu, oficialii primăriei tot promit să-și ia un arhitect-șef cu acte în regulă. Acest lucru, însă, nu se va întâmpla prea curând. Primarul Emil Boc a declarat că nu intenționează să lanseze un concurs pentru a-și lua arhitect șef deoarece n-are bani de salariu. Ligia Subțirică cea care are aviz să exercite funcția de arhitect șef de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici este angajată în cadrul poliției locale.

 

 

„Guvernul a blocat plafoanele de salarii și posturile de la primării. Nu putem organiza concursul pentru postul de arhitect-șef deoarece nu există bugetat salariul pentru acest post. Nu există altă soluție, după cum ați văzut și cu sala polivalentă, a fost nevoie să înființăm o societate. Ligia Subțirică este în continuare arhitect-șef al primăriei”, a declarat primarul Emil Boc.

 

Funcția care ar trebui să fie poziţia de autoritate în gestionarea dezvoltării oraşului şi în generarea proiectelor de dezvoltare locală, adică cea de arhitect-şef, a fost ocupată prin detaşare de la Inspecţia de Stat în Construcţii de arhitectul Ligia Subţirică. Anul acesta detaşarea a expirat, Subţirică s-a reîntors pe acte la Inspectorat şi apoi, la cererea primarul Emil Boc s-a transferat definitiv pe o poziţie echivalentă în primăria clujeană (la unul dintre birourile de ordine publică din cadrul poliției locale) şi are aviz de la instituţiile de specialitate pentru a ocupa poziţia de arhitect-şef pe o perioadă de şase luni.

Edilul Emil Boc, dar şi fostul primar Sorin Apostu au promis în fiecare an că vor organiza un concurs pentru ocuparea postului de arhitect-şef al oraşului. De la plecarea în 2006 a lui Adrian Iancu din primărie, care a fost timp de doi ani arhitect şef, din care unul prin concurs, administraţia locală clujeană a avut doar arhitecţi-şefi “de împrumut”. Chiar dacă Iancu a demisionat din funcţie, el a rămas consultant al primăriei, membru în Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism. După plecarea lui Iancu, interimatul la urbanism a fost asigurat de Corina Ciuban, în prezent şefă a Direcţiei de Urbanism, prin concurs. Ciuban a ţinut locul arhitectului şef până în 2009.

De ce este important să avem un arhitect-șef prin concurs

Legea 350/2001

(2)Conducătorul structurii de specialitate din cadrul aparatelor consiliilor județene sau

primăriilor are statutul de arhitect șef și reprezintă autoritatea tehnică în domeniul

amenajării teritoriului și urbanismului din cadrul administrației publice județene și locale.

(3)Arhitectul șef desfășoară o activitate de interes public, ale carui scopuri principale sunt dezvoltarea durabilă a comunității, coordonarea activităților de dezvoltare teritoria, amenajarea teritoriului și urbanism, protejarea valorilor de patrimoniu și a calității arhitecturale la nivelul unității administrativ teritoriale.

(4)Arhitectul șef nu poate fi subordonat unui alt funcționar public din cadrul aparatului de specialitate al președintelui consiliului județean sau al primarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, direcție generală, direcție sau serviciu.

(5)În activitatea lor, arhitecții șefi sunt sprijiniți de Comisia tehnică de amenajare a

teritoriului și urbanism, comisie cu rol consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea luarii deciziilor.

Arhitecții-șefi, îngenunchiați de politic

 

Ocupanți ai unor poziții de arhitecți-șefi din țară au reclamat în repetate rânduri, în cadrul unor conferințe ale breslei, că au fost stopați de către factorul politic (conducerea primăriilor) să își exercite cu adevărat rolul și anume de a lua inițiativa, de a face propuneri de dezvoltare sau de a opri dezvoltările nocive pentru orașe. Mai mult, aceștia s-au plâns că politicul le-a pus în cârcă toate relele și de aceea, mulți dintre ocupanții postului de arhitect-șef au demisionat.

 

 

by -
0 111

Orașul are slogan (Servus), concept (East of Weast) și cinci linii de program cultural pe care oricine poate propune proiecte până la finalul anului pentru întregirea dosarului de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană.

 

Cele cinci linii ale programului cultural au fost găsite foarte greu, a explicat directorul Florin Moroșanu, cel care coordonează Asociația Cluj-Napoca 2021. El a spus că, în vară, echipa era în impas neștiind dacă să meargă pe trei linii sau pe cinci linii și, la un moment dat, un coleg a venit cu ideea. Îi spun și numele, Ștefan. Când să explice, a vărsat niște pahare, iar Rarița (Zbranca, angajată a Asociației – n.red.) a zis că probabil este un semn”, a subliniat Moroșanu. El a mai spus că asociația a acționat și a lucrat așa cum lucrează arhitecții când proiectează o casă.

morosanu
foto: Radu Pădurean

 

Cele cinci linii de program sunt, prescurtat, W.E.A.S.T adică, după cum au anunțat oficialii Asociației, Wonder, Explore, Activate, Share și Trust. Vrem să înaintam spre o nouă etapă, cea a colaborării active între micro-comunitățile Clujului. Ne dorim un Cluj capabil de a produce noi modele culturale și sociale, care să ne mențină într-un continuu proces de reinventare. Transformarea pe care programul Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană o catalizează are impact atât asupra actorilor cheie ai poveștii noastre – cetățenii, orașul, Europa – cât și asupra relațiilor dintre ei. În toate componentele sale, programul adreseaza relațiile dintre (1) cetațeni și oraș, (2) oraș și Europa și (3) cetațeni și Europa. Principiul care stă la baza abordării noastre este acela de a folosi mijloacele specifice culturii pentru a mobiliza un proces semnificativ de transformare a comunității și de regenerare urbană”, se arată în viziunea de program a Asociației Cluj Napoca 2021.

foto: Radu Pădurean
foto: Radu Pădurean

În luna octombrie se pot depune idei, proiecte pe fiecare din cele cinci linii de program anunțate. Detalii despre calendar există pe site-ul oficial al Asociației, clujnapoca2021.ro. „Suntem cu zece luni înainte de întâlnirea cu juriul și suntem cei mai avansați din țară la pregătirea doarului de candidatură. Până la finalul anului vrem să avem trei proiecte emblematice și o rezervă de alte câteva proiecte care să se încadreze în liniile programului. Oricine poate veni cu propuneri. Platforma aceasta pentru schimbare am numit-o Academia deschisă a schimbării (prin cultură – n.red.)”, a spus Moroșanu.

Prezent la întâlnirea de anunțare a liniilor de program, primarul Emil Boc a mărturisit că în primă fază nu a înțeles despre ce este vorba, dar discutând, uneori și în contradictoriu în Consiliul Director al Asociației, a înțeles și susține în totalitate propunerea, mai ales că la aceasta s-a lucrat foarte mult. „Noi aici la Cluj avem propriile noaste valori europene”, a adăugat primarul.

În schimb, viceprimarul Anna Horvath a întrebat de ce orașul are nevoie să fie Capitală Culturală Europeană, mai ales că echipa germană de consultanți care au ajutat asociația  a subliniat că titlul european se acordă, nu cui merită ci cui are nevoie de el. Moroșanu a replica că, într-adevăr aceasta este o coodonată, însă nu e singura. Rarița Zbranca a spus că orașul are nevoie de titlu pentru că are niște vârfuri de excelență, pe mai multe domenii care nu sunt apreciate și în afară, la fel.

Mini discuție clarificatoare

Reporter: Adică noi, la Cluj suntem foarte deștepți, ne credem foarte deștepți dar în Europa nimeni nu ne recunoaște? Asta e ideea programului cultural? Ca prin cultură (colaborare) să fim recunoscuți ca foarte deștepți și în Europa?

FM: este o variantă, dar nu e singura variantă

Cum sunt definite liniile de program

1. W de la Wonder/Bucuria cunoașterii – descrie prima etapa, a ”ceea ce este” – caracterizată prin curiozitate, cunoaștere, descriere, cartografiere, introspecție și reflecție; este descrierea situației de la care pornim.

2. E de la Explore/A explora – descrie a doua etapa, aceea a căutarii de noi posibilități, de noi perspective – implica cercetare, imaginare, căutare, schițarea unor noi modele; este faza imaginării posibilităților de schimbare.

3. A de la Activate/A activa – descrie a treia etapa, aceea a construirii primelor prototipuri funcționale – implica o atenție specială acordată funcționalității, dezvoltării, bunelor practici; este faza testării și experimentării schimbării la scală redusă.

4. S de la Share/A transmite – descrie cea de-a patra etapă, a diseminării, distribuției, împartășirii cu ceilalți, a educației, a punerii în circulație a noilor forme de cunoaștere astfel încât ele să devină un bun comun. Este faza lansării publice a noilor modele.

5. T de la Trust/A genera încredere – descrie etapa a cincea, a punerii în practică pe scară largă a noilor modele. Este etapa producției, a integrării noilor modele în patrimoniul comunității, a generării încrederii în noile relații dezvoltate; este faza producerii la scară largă a noilor modele.

 

„S-a dus PCR-u’ ”, îmi zice un domn care apare în curtea fostului depozit de film de undeva din spatele clădirii. „Aici a fost depozitul RADEF. Numai la Grădina Botanică era mai frumos ca aici”, îmi explică, cu oarecare mândrie nostalgică, domnul, care adaugă şi că e fost angajat al instituţiei. Şi acum? „Acum se curăţă”, zice hotărât. Fostul depozit, abandonat, al RADEF RomâniaFilm e încă „work in progress”, după recent încheiata campanie de strângere de fonduri „TIFF Salvează Depozitul de Filme”, iniţiată de organizatorii celui mai important festival de film din ţară. Scopul declarat: transformarea spaţiului părăsit, cu tot cu mii de pelicule de film abandonate, în spațiu alternativ de cultură urbană, care va găzdui proiecții de film și alte evenimente culturale. Şi poate chiar şi un Muzeu al Filmului. Actualdecluj.ro vă prezintă câteva imagini de la Depozitul de Filme şi stadiul planurilor pentru „învierea” lui, tot într-o lume a Filmului.

 

ART

 

Treci de gară, treci şi de autogară (dezolante spaţii de tranzit, cel puţin aici, pe piaţa locală) şi o iei înainte pe strada Maiakovski, printre service-uri auto şi case şi de-a lungul unor hale de zonă industrială. Şi mergi şi mai mergi şi mai mergi. Până când te opreşte un banner din care zăreşti mai întâi doar “Filme”  (afişul e parţial ascuns de maşinile parcate pe trotuar, dar e uşor de ghicit “Depozitul”).

 

banner

 

Încadrată de o curte acum curăţată, aşteaptă o clădire cu faţ(ad)ă lunguiaţă, cu goluri de ferestre, dar fără ferestre, deasupra căreia te întâmpină un graffiti purpuriu-violet. Şi în dreapta ei, a clădirii, e şi confirmarea că acesta e chiar ex-depozitul de filme: ceea ce de la distanţă pare un morman de… de… ceva e de fapt un deluşor crescut din pelicule de film abandonate.

 

depuzitul dreptunghi

mormanul de filme

 

Uşa e deschisă. Fiindcă uşă de fapt nici nu mai există. Prin holurile înguste ale clădirii abandonate şi acum regăsite, pe ziduri, plutesc omuleţi albaştri, care se încruntă trist-condescendent, doar zâmbesc amuzaţi ori te privesc uşor nedumeriţi. Ei, nu, nu sunt fantome – sunt doar nişte desene.

 

omulet albastru 1

 

Deluşorul de afară nu a strâns însă toate filmele din trecutul depozitului. Un covor cu bucăţi de istorie cinematografică acoperă pardoseala clădirii. Şi nu ai cum să înaintezi prin clădirea degradată şi să le eviţi. Şi se aude la pas. Role de film stau în stivă într-un colţ ori sunt depozitate în curtea- grădină, în care e aşezat imobilul descompus.

 

filme pe jos si dark

holul

gradina padure si utilaj

 

Depozitul de filme este locul unde cândva lucrau 60 de oameni, de unde se distribuiau filmele în tot Ardealul, și care a contribuit la transformarea Clujului într-un “oraș cinefil”, fără de care nici TIFF nu ar fi existat, spuneau chiar de pe scena Galei de deschidere a ediţiei din acest an a Festivalului fostele angajate ale depozitului, invitate să vorbească în deschiderea evenimentului.

 

 

Acum, în curtea de pe strada Maiakovski, locul care a contribuit la conturarea oraşului de cinefili stă undeva între un trecut cu filme şi în aşteptarea unui alt viitor cu filme. Zidurile fără ferestre şi casa fără uşi miros a abandon şi se deschid spre curtea curăţată şi grădina încă verde. Alte fâşii de filme atârnă în franjuri de perdele din fostul acoperiş.

 

perdeaua in padure

 

Dar atmosfera de abandon e deodată spartă de un zgomot de viaţă: un utilaj. O maşinărie galbenă a apărut în curtea Depozitului. Pleacă, vine, cară. Se face curăţenie. Maşinăria nu e singură. Sunt şi câţiva oameni care trebăluiesc prin curtea şi grădina fostului depozit.

 

utilajul galben

 

Un căţel care e prea prietenos pentru a fi paznic (deci probabil nu e) veghează paşnic demersurile.

 

catelu

 

Ce s-a făcut şi ce mai urmează

„În momentul de faţă încercăm să finalizăm lucrările la Depozitul de Filme. Din fondurile donate de clujeni plus susţinerea venită din partea UniCredit Ţiriac Bank vom reuşi să finalizăm igienizarea spaţiului, împrejmuirea cu gard şi pregătirea unor alei pentru a facilita accesul în spaţiile create”, a detaliat pentru Actualdecluj.ro Cristian Hordilă, managerul Festivalului de Film care a lansat campania de salvare a Depozitului. „Am reuşit să defrişăm o parte din vegetaţia sălbatică astfel încât să reuşim să dăm un aspect de grădină îngrijită spaţiului şi acum se lucrează la igienizare şi transportul gunoiului şi al molozului. Volumul de muncă pe această parte este foarte consistent pentru că spaţiul a fost lăsat în paragină o lungă perioadă de timp şi a fost serios vandalizat”, a completat Hordilă.

 

fereastra

 

 Între birocraţie, declaraţii şi provizorat

Chiar dacă iniţial se preconiza relansarea spaţiului în termene mai optimiste, planurile au fost modificate de situaţia din lumea reală. Viaţa bate (uneori) Filmul. „Lucrările planificate în primăvară au suferit amânări din motive de birocraţie. Primăria Cluj-Napoca a avut toată deschiderea şi a oferit suport pentru a ne ajuta să rezolvăm situaţia autorizaţiilor şi acordul din partea România Film, însa sunt chestiuni care durează şi a trebuit să aşteptăm rezolvarea acestor aspecte pentru a putea avea acces legal în spaţiu. Sper ca în maxim trei săptămâni să reuşim să închidem această etapă şi împreună cu voluntari de la câteva organizaţii locale să desenăm pereţii clădirii astfel încât să avem un spaţiu curat şi vesel. Apoi îl vom conserva pentru primăvara anului 2015 când sperăm să îi redăm viaţa şi ca cei din zonă, dar şi clujenii din toate cartierele să se bucure de el”, a detaliat noul plan managerul TIFF.

Amintim că după ce organizatorii TIFF au lansat campania de reactivare a Depozitului de Filme, primarul Emil Boc a declarat în câteva rânduri că va susţine aceste planuri. „Domnul primar şi staff-ul dânsului au spus într-adevăr că vor înainta demersul de a trece spaţiul din patrimoniul Ministerului Culturii, România Film în patrimoniul Primăriei Cluj Napoca, însă înţeleg că acesta este un proces complicat şi lung. Momentan s-a reuşit prelungirea unui acord de folosire a spaţiului până în ianuarie 2015”, a detaliat Hordilă.

Concurs pentru studenţii-arhitecţi

Chiar dacă demersurile birocratice se prelungesc, planurile de „înviere” a curţii-depozit de pe Maiakovski ar urma să aibă parte de o procedură rar întâlnită pentru un spaţiu public la Cluj în ultimii ani: se pregăteşte un concurs de arhitectură. Pentru studenţi. „Un grup de arhitecţi, printre care Şerban Ţigănaş, Benjamin Kohl şi Tiberiu Bucşa ne-au propus să folosească Depozitul de Filme ca o temă de proiectare pentru a crea un spaţiu urban. Acest proiect va deveni o temă-proiect pe care studenţii Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Universităţii Tehnice vor trebui să o pregătească în semestrul I din anul universitar 2014-2015. Aşadar sper ca în luna decembrie-ianuarie să avem idei îndrăzneţe şi viziuni diferite asupra acestui spaţiu”, a spus managerul TIFF.

 

fasii perdea

 

Un fel de „episod-pilot” din noul film al Depozitului de Filme s-a derulat chiar la ediţia din acest an a TIFF, când spaţiul a fost, temporar, folosit, pentru o proiecţie-eveniment. Vezi cum a arătat locul (sursa foto, pentru imaginile de la TIFF.13:  www.tiff.ro):

 

Hala cu lumini la TIFF

lumea la TIFF

tunel de lumini la TIFF

 

De unde vin banii pentru „Înviere”

 

„TIFF salvează DEPOZITUL DE FILME” este primul demers din proiectul „Salvați Marele Ecran!”, inițiat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), organizator TIFF, și Asociația Victoria Film. La jumătatea lunii iulie, iniţiatorii Campaniei TIFF salvează Depozitul de Filme anunţau că demersul de strângere de fonduri organizat în cadrul platformei We Are Here a reușit să atragă suma de 2.328 de euro. Contribuțiile individuale au acoperit doar o parte din suma necesară pentru recondiționarea Depozitului, dar intervenţia unui partener din zona Corporate, UniCredit Țiriac Bank , a adus proiectului „Salvați Marele Ecran” o sponsorizare de 7000 de euro, necesară pentru transfomrarea Depozitul de Filme în ceea ce organizatorii anunţau ca „spațiu viu, unde se vor putea organiza evenimente culturale în aer liber”.

Fondurile erau neceare pentru acoperirea cheltuielilor legate de igienizarea spațiului, toaletarea vegetației și amenajarea unui parc cu alei de acces din lemn și pietriș, racordarea la rețeaua de curent electric, delimitarea și îngrădirea zonei. De asemenea, a fost anunţată pregătirea amenajării unui spațiu de joacă pentru copii, începerea reabilitării unei hale aflată în incinta Depozitului și amenajarea de spații comune destinate organizării unor evenimente diverse. Suma colectată din campania de strângere de fonduri va fi utilizată în scopul pregătirii spațiului pentru găzduirea unor evenimente precum proiecții, ateliere, concerte, expoziții sau spectacole de teatru, care să facă din Depozitul de Filme un nou punct pe harta culturală a orașului și un loc de recreere în primul rând pentru comunitatea locală, au anunţat artizanii campaniei.

„Depozitul de Filme, fost depozit al RADEF RomâniaFilm, este astăzi un spaţiu dezolant care poate deveni în timp, atât prin potenţialul său de spaţiu alternativ de cultură urbană, cât şi prin valoarea sa istorică, un spațiu potrivit pentru dezvoltarea primului muzeu al filmului din România”, spuneau organizatorii campaniei, cu ocazia lansării. Inițiativa care vizează salvarea Depozitului de Filme este realizată în parteneriat cu Asociația Film și Cultură Urbană, co-organizatorul celei de-a 13-a ediții a TIFF și organizatorul festivalului Colours of Cluj.

 

Încă mai puteţi să: Salvaţi Marele Ecran!

„Salvați Marele Ecran!” urmăreşte stoparea fenomenului de dispariție a cinematografelor, precum și crearea unei rețele de săli moderne, digitalizate, pe tot cuprinsul țării, astfel încât, în următorii 10 ani, fiecare oraș cu peste 20.000 locuitori să aibă cel puțin un cinema funcțional, după cum şi-au asumat iniţiatorii campaniei. În prezent, România este țara europeană cu cele mai puține ecrane raportat la numărul de locuitori, au arătat reprezentanţii TIFF. Astfel, dacă, în 1990, existau aproximativ 450 de cinematografe, astăzi au supraviețuit mai puțin de 30. 78% din orașe nu au niciun cinematograf funcțional.

Alături de transformarea fostului Depozit de Filme din Cluj-Napoca, campania „Salvați Marele Ecran!” continuă prin platforma online interactivă

www.salvatimareleecran.ro

 

Citeşte şi

TIFF 2014. România, țara unde se stinge Marele Ecran. Polonezii și croații împart de la Cluj lecții despre salvarea cinematografelor

 

AUTODENUNŢ

Nu ştiu dacă aveam voie, dar, fiindcă păreau abandonate, mi-am luat şi eu o bucăţică de istorie de Film (viitor semn de carte):

 

Film-semn

by -
0 351

Petru Călian rămâne cu indemnizație de 1400 de lei și cu intenția de a aduce profit primăriei din noua sala polivalentă. Postul de director al societății a fost asumat de fostul șef de la Direcția de Sport, Constantin Răduță, apropiat al PDL, așa cum anunța încă din vara acestui an ziuadecj.ro.

 

Răduță a declarat pentru Actualdecluj.ro că noul Consiliul de Administrație al societății primăriei care va administra sala polivalentă (în proces de recepție finală) a decis să organizele un concurs pentru postul de director. La acest concurs, Răduță are mandat să participe, de la oficialii primăriei care îl susțin.

Neoficial mă ocup de polivalentă. Deocamdată nu sunt director Dacă iau concursul, voi conduce polivalenta. Oricum am dat multe concursuri și le-am luat pe toate”, a menționat Răduță. Acesta a fost șef al Direcției Județene de Sport, al Administrației Taberelor și a menționat că are experiență în a manageria un obiectiv ca sala de sport de lângă Cluj Arena.

Sala Polivalentă construită cu banii primărie își va intra în pâine la finalul lunii octombrie când va fi inaugurată oficial cu un concert al artistului James Blunt. Primăria a înființat anul acesta a nouă societate care administreze sala polivalentă.

Consiliul local a validat în august noul Consiliu de Administrație al societății care va administra sala de sport cu peste 7000 de locuri din Cluj-napoca. În CA au fost admiși prin concurs: Ovidiu Cîmpean, Dan Macovei, ambii angajați în cadrul primăriei clujene și membri PDL, dar și alți doi democrat-liberali – Marinela Cozea și Petru Călian. Pe lângă aceștia au mai primit votul consilierilor locali Ionuț Moldovan (PNL), Viorel Nicolae Daniș (PSD) și Gaspar Istvan (UDMR).

Nici unul dintre cei admiși în CA nu și-au asumat postul de conducere al noii societăți, Călian a declarat pentru actualdecluj.ro că nu s-a gândit la poziția de director al societății care va administra sala polivalentă, dar că are experiență din 1992 la conducerea unor societăți comerciale, de aceea a vrut să facă parte din respectivul CA. Am vrut să fac parte din acest Consiliu de Administrație pentru că mă încadrez în cerințe și vreau să ajut. E prematur încă, nu m-am gândit dacă vreau să conduc noua societate. Vom vedea la momentul potrivit. Contrar a ce spun unuii sau alții am experiență în domeniul privat la conducerea unor societăți din 1992. Important este ca noua societate să genereze profit. Acesta este obiectivul său, declarat Călian.

Consiliul Local a stabilit ca indemnizația noilor membri ai Consiliului de Administrație de la sala polivalentă să fie de 1400 lei brut per membru.

România își va exporta know how-ul în anticorupție și tranziția spre o societate democratică în țările din regiune – și nu oricum, ci printr-un hub educațional conceput la Cluj de Universitatea “Babeș-Bolyai” și University of Georgia. Două zile în săli de seminar au creionat conceptul prin care cele două instituții de învățământ vor colabora în această direcție.

Hub-ul de la Cluj va asigura training pentru funcționari publici din Ucraina, Georgia și Republica Moldova – pentru început. Decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Călin Hințea explică importanța acestui hub: “vom acorda asistență pentru țările în tranziție din centrul și estul Europei, în ideea că putem pune expertiza americană în ce înseamnă tranziția spre o societate democratică și expertiza română, putem furniza expertiză pentru că e foarte necesară”.

Profesorul Tudor Vlad e cel care leagă ambele universități: a fost printre fondatorii secției de Jurnalism a UBB în urmă cu 20 de ani iar acum e profesor la Universitatea din Georgia. Vlad explică importanța acestui hub în Europa de Est – “în ideea în care partea noastră de lume a devenit din nefericire o zonă fierbinte și importantă”. “Ceea ce încercăm să facem e să punem pe picioare un centru cu câteva componente: la început va fi partea de administrație publică, jurnalism, științe politice și afaceri internaționale în care experți de la Georgia University și UBB să aibă programe de training atât pentru experți români cât și din regiune; deja avem cereri din Georgia și Moldova și încercăm să ne extindem, când va fi mai liniște, și în Ucraina”. Programul ar urma să se adreseze și administrației publice din România – “î n SUA există o preocupare legată de nivelul de corupție din România, pe cei din administrația publică locală îi învățăm să comunice cu mass-media și cu cei care i-au votat, eventual pentru cei care lucrează sau urmează să lucreze în științe politice ca să înțeleagă dacă există un viitor pentru ei sau dacă absolvirea facultății e doar încă o diplomă”, spune Vlad.

by -
0 255

Cei care și-au cumpărat locuințe în zona fermei de pui din Florești nu vor scăpa foarte repede de mirosul neplăcut, cu toate că Ministerul Sănătății a emis, anul acesta, un nou Ordin privind condițiile de igienă și mediul de viață al populației. Acest Ordin abrogă vechile normative pe baza cărora s-a autorizat funcționarea fermei de pui din Florești, însă, chiar și așa, primarul comunei, Horia Șulea, spune că nu are pârghii directe pentru a-i convinge pe proprietarii fermei să se mute în altă parte.

Noul Plan Urbanistic General al comunei Florești include o zonă potrivită pentru funcționarea fermei de pui, la o distanță considerabilă de blocurile de locuințe, însă, primarul nu are nici o putere să-i convingă pe proprietari (firma Amareto), să se mute. “Eu am avut o serie de discuții cu reprezentanții firmei Amareto. Sunt o serie de raționamente economice la mijloc. Pentru ei e greu să decidă să-și mută locația. Vinovați sunt cei care au dat autorizație pentru construcția de locuințe în vecinătatea fermei. Cred că pentru a se tranșa această problemă, e se va ajunge în instanță, nu văd altă soluție”, a subliniat primarul Horia Șulea. El a adăugat că noul Ordin eliberat de fostul ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu, la începutul acestui an, obligă la relocarea ferme de pui, însă, patronii au la rândul lor tot dreptul să-și apere  interesele. “E greu de spus în cât timp se va soluționa această problemă. Un proces se poate întinde pe forarte mulți ani”, a subliniat primarul.

Sunt mii de oameni care au achiziționat apartamente în imediata vecinătate a fermei de pui din Florești, deși normele de igienă spun că era obligatoriu să fie păstrată o distanță de minin 500 de metri. Constructorii i-au amăgit pe oameni că ferma va fi mutată, iar vechea administrație locală a emis autorizații de construire pe bandă rulantă. “Eram în Consiliul Local și mereu am votat împotriva acestor proiecte de locuințe, pentru că știam că nu repsectau nici o normă. Cei care au avizat aceste construcții trebuie să răspundă”, a comentat primarul.

 

 

 

 

by -
0 122
foto: Mihai Hendea

 

 

Bugetul de venituri și cheltuieli al societății Cluj Innovation Park pe 2014 a fost aprobat de Consiliul Local. Anul acesta doar se vor cheltui bani pe salarii și promovare, aproape 500.000 de lei.

 

Deocamdată, a explicat directorul societății, consilierul județean Alexandru Coroian, angajat și în cadrul primăriei, vor fi salarizați cei patru directori, plus încă un agajat. Pe anul acesta planul este să mai fie contractate încă trei poziții în cadrul societății – asistent manager, jurist și specialist IT. De la anul, după darea în folosință a Centrului pentru Industrii Creative (februarie 2015), numărul de angajați va crește la 12. Apoi la 24, după finalizarea Centrului TEAM.

 

Firma Cluj Innovation Park a fost înființată de primărie anul acesta pentru a administra cele două centre de afaceri afaceri pe care primăria le face cu bani europeni pe Dealul Lomb. Bugetul până la final de an este de aproape 500.000 de euro, bani cu care se va plăti promovare și salarii. „Sunt multe de făcut în domneiul promovării. Nu vrem să transformă obiectivele din Lomb în simple centre de găzduire de aceea vrem să colaborăm cu mediul universitar și de business din oraș”, a explicat Coroian.

 

Cel mai bine plătit e directorul general, adică Coroian care are un salariu net de 5000 lei, lunar. Ceilalți trei directori au salari de câte 3900 lei pe luna. Pentru cei trei angajați pe funcții de execuție salariu mediu net este de 1250 de lei, lunar. Alexandru Coroian este unul dintre membrii PDL care realizează venituri din activitarea prestată în sectorul administrativ public: indemnizație de consilier județean (3384  lei în 2013, conform declarației de avere), salariu ca angajat al primăriei (peste 2000 de lei, lunar), plus indemnizații de membru în trei consililii de andministrație la societățile și regiile administrației locale clujene (câte 1000 lei pe ședință).

 

Consiliul de Administrație al societății create să administreze cele două mini-proiecte care ar urma să prefigureze viitorul Cluj Innovation City, conceptul anunțat pentru dealul din Lomb și-a asumat o rată de ocupare a structurilor de afaceri de 62% în 2015, primul an de operare, 23 de agenți economici atrași și 125 de locuri de muncă create în cadrul firmelor.

Noua societate (înființată în luna mai și având ca unic acționar Municipiul Cluj-Napoca) va funcționa pe pierdere în primii trei ani de activitate, conform proiecției anunțate. Pierderea va scădea însă de la 400.000 de lei estimată pentru 2015 la 40.000 în 2017. Numărul total al locurilor de muncă nou create în cadrul firmelor găzduite va crește puțin în trei ani: de la 125 în 2015, la 141 în 2016 și la 158 în 2017.

by -
0 746

Fostul director al școlii de poliție “Septimiu Mureșan” a fost mutat la șefia Poliției Câmpia Turzii, conform Inspectoratului Județean de Poliție  Cluj.

“Biroul de presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj este abilitat să vă comunice faptul că ofiţerul de poliţie la care faceţi referire ocupă funcţia de adjunct al şefului Poliţiei municipiului Câmpia-Turzii din luna iulie a anului în curs, acesta fiind mutat, la solicitarea sa, în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj”, arată IPJ Cluj ca răspuns la solicitarea actualdecluj.ro.

Astfel, fostul șef Laurențiu Stoica a fost mutat la solicitarea sa de la șefia Școlii de Poliție în cadrul IPJ Cluj pe postul de adjunct  al șefului Poliției Municipiului Câmpia Turzii, în 25 iulie. De atunci până săptămâna trecută școala de poliție din Baciu a fost condusă de un interimar, iar săptămâna trecută la șefia instituției a ajuns comisarul-șef de poliție Alexandru Tanco, fostul adjunct al Direcției Control Intern a Poliției Române.Vezi aici detalii

Alexandru Stoica are 47 de ani și e originar din Vatra Dornei. A fost șef al Școlii de Poliție “Septimiu Mureșan” încă din 2004 iar anterior a fost șeful serviciului administrativ al IPJ Cluj, timp de un an. De altfel, cariera sa la IPJ Cluj a început în 1995 ca ofițer la Polița Rutieră, după care a ajuns șef al biroului tehnic din cadrul serviciului logistic al IPJ Cluj.
http://www.scoalapolcj.ro/imagini/cv/stoica.jpgEste doctorand al UTCN în inginerie mecanică și are studii postuniversitare la UBB Cluj, în management educațional.

 

Stoica a fost șef al Școlii de Poliție încă de la înființarea acesteia, în septembrie 2004. “După zece ani într-un loc am considerat că e momentul să fac și altceva, aceasta e declarația mea”, a spus el pentru actualdecluj.ro .