Top News

Bancherul olandez care s-a aflat timp de zece ani în conducerea Băncii Transilvania s-a reprofilat din 2012 în business agricol, visează la 10% agricultură în “GDP” și “smart farming” extins în România, își face casă la Mogoșoaia, a rămas acționar BT, dar nu își bea cafeaua cu președintele Horia Ciorcilă.

Rekkers

Mutat în Capitală din 2012, Robert Rekkers a rămas în lumea banilor și după plecarea de la BT (și din Cluj-Napoca) și a ajuns zilele acestea în orașul Băncii Transilvania fără legătură cu logo-ul galben: pe bancherul olandez îl găsim într-un stand verde la târgul Agraria, unde se află în calitate de director general al Agricover Credit, o instituție financiară nebancară care acordă credite în domeniul agricol. Până să ajungi însă la standul grupului, treci de semnele agriculturii în mișcare: vecinătatea altădată goală a Expo Transilvania e acum împânzită de utilaje și au apărut chiar și standuri cu animale, companii cu nume nordice sau românești își promovează produsele și în agricultura românească se pare că porcii chiar zboară în această perioadă (baloanele roz în forme de animal plutesc printre utilaje, fermieri și vizitatori la târgul agricol).

 

Cine face agricultură în România cu bani de împrumut?

 

Sunt 2 milioane de fermieri în România, marea majoritate persoane fizice care lucrează pământ și de fapt cam 12.000 de  firme (fermieri organizați în firme), care lucrează pe suprafețe de peste 100 ha de teren, aflate în proprietate sau în arendă. Acest segment e targetul nostru. Agricover (grup împărțit în mai multe divizii, n.red.) lucrează cu peste 3.500 de ferme mai performante, care lucrează terenul în sistem mai profesionist, fie că vorbim de segmentul vegetal sau de  zootehnie. Pe IFN (divizia de finanțare a grupului, n.red.) avem 1.500 de clienți activi. E un domeniu care merge în România. Românii au talent la agricultură. În zona de sud, în Banat sunt ferme mari, cu români și străini care lucrează extrem de performant, care sunt informați, care practică un “smart farming”. E o revoluție ce se întâmplă în agricultură în Ronânia.

 

Chiar se întâmplă o revoluție? În momentul în care ieși din oraș și ajungi în zona rurală vezi mai degrabă agricultură de grădină”, într-o localitate de lângă Cluj-Napoca, dacă există o fermă cu 200 de vite, asta înseamnă că această fermă are mai multe animale decât există în tot satul la un loc. În hypermarketuri găsești produse din import. Aceasta e doar partea sumbră a tabloului sau așa arată agricultura românească de fapt?

 

Asta este realitatea în România. După Revoluție, într-adevăr, pământul s-a dat înapoi oamenilor și fiecare a primit o bucățică. Dar a început un oarecare proces de comasare de terenuri, s-au format niște ferme mai mari, iar oamenii de aici se pricep la agricultură. Partea de educație, informare, de universități agrare, toate acestea au fost puternice aici și încă sunt. Și aveți pământ foarte bun! În Transilvania mai puțin, aici e mai mult un mix între activitatea pe partea de zootehnie și culturi speciale, dar în restul țării, în zona Moldovei, în Călărași, Giurgiu, Slobozia, în Banat, Timișoara, Arad, calitate terenului e foarte bună și potențialul este exploziv.

 

De potențialul acesta tot auzim în ultima vreme, până și familia președintelui intră în business de agricultură. Cât din ceea ce se vede e datorat faptului că pornim de foarte jos, deci e loc de creștere, și cât e potențial real ce poate fi exploatat? E doar o imagine sau chiar avem o piață cu potențial?

 

E reală această creștere. Noi am crescut anul trecut, pe Agricover, în termeni de creditare cu peste 50%. Ce bancă are în momentul de față o astfel de evoluție?

 

Asta e o reflectare a nevoii din piață adică?

 

Înseamnă că există nevoie de capital și de credite pentru investiții: pentru a investi în a moderniza ferme, a obține o performanță cât mai mare prin echipamente bune, prin tehnologii mai bune, prin in-put-uri mai bune. Oamenii investesc, se pricep și aveți și un mare avantaj că aveți resurse fenomenale.

 

Cine sunt oamenii aceștia de care vorbiți? Proprietari de terenuri, grupuri mari, fermieri?

 

Noi lucrăm cu sute de fermieri. Care nu sunt neaparat cei care au zeci de mii de ha sau situații mai speciale pentru că au avut legătură cu politica. Vorbesc de oamnei care muncesc zi și noapte, care creează business performant, care investesc, care devin puternici. Pentru că se pot câștiga bani din agricultură! De exemplu, prețurile la cereale sunt în creștere, aici costul de business e mic, iar potențialul pentru a intensifica activitatea există. România are acest dezavantaj, dar de care se poate profita: are un decalaj, ceea ce înseamnă că mai e foarte mult potențial de creștere de producție și de performanță. Cu investiții destul de ușor de realizat poți să dublezi, să triplezi producția. Și atunci, zic eu, această poveste despre agricultură nu e o poveste. E o realitate. Dar e nevoie de ferme performante, mai mari. Nu neaparat cele mai mari, dar mai mai. E nevoie de oameni care lucrează și care pot să facă ceva ce nu e doar pentru noi important, ci și pentru următoarea generație

 

Important pentru piața din România sau și de afară?

 

Dacă vorbim de culturi mari, de porumb, grâu, rapiță, floarea soarelui, acestea sunt produse care de fapt sunt vândute. Cine cumpără? Cumpără companiile mari, multinaționale, care vând mai departe. Aici e marele avantaj. Știți ce ușor e în România să vinzi, dar ce greu să încasezi? Asta e problema în această țară: toată lumea cumpără, dar nu plătește. În schimb, un fermier nu are aproape niciodată probleme cu încasările, pentru că vinde la companii mari. Dacă vorbim de celelalte produse, de lapte, de fermele de vaci, la fel: se vinde către procesatori, către fabrici de lactate, iar mare parte sunt firme multinaționale, ca Danone, Napolact. Mai sunt desigur și firme locale. Mai există și firme care nu plătesc, dar acestea sunt puține.

Aceasta este una dintre explicațiile pentru care rata creditelor neperformante e mai mică în agricultură decât în alte segmente de piață?

 Sunt trei factori aici: primul ține de faptul că agricultura e un sector care se dezvoltă. Apoi, oamenii au o mentalitate mult mai ok, fermierii sunt legați de pământ. Iar al treilea motiv ține de modelul de business și de ceea ce spuneam – în domeniul acesta se vinde unor cumpărători care plătesc.

Care sunt domeniile cu cel mai mare potențial în România, unde e foarte mult loc de creștere?

 Și în zona culturilor mari se poate evolua, dar mai e și mult teren nelucrat. Mai e mult de făcut pentru a crește productivitatea. Dacă vorbim de culturi de sfeclă de zahăr, cartofi, ceapă – se pot dezvolta. Din ce în ce mai mulți fermieri analizează soia. Cânepa e iarăși un business ce se dezvoltă frumos.

Pentru zona Cluj, Transilvania?

 Aici vorbim mai mult de un mix, între zona vegetală și investiții în ferme de animale. La Cluj avem clienți foarte buni în zona Mihai Viteazu, lângă Turda, sunt zone care se dezvoltă puternic, și pe partea vegetală dar avem și clienți în sectorul zootehnic, cu ferme de vaci, printre care cei de la Modern Farm. Sper să se dezvolte în continuare. Există activitate, dar sunteți din păcate mult sub ceea ce se întâmplă în altă parte. Clujul a fost tot timpul peste alte zone, dar în agricultură nu prea.  Se face agricultură în Transilvania și în jurul Clujului. Zona Turda, Mihai Viteazu sunt “bazine” mari de agricultură.

 

Cât e smart farming?

Smart farming înseamnă să faci venituri cât mai mari pe cât mai puțin teren.

Se întâmplă asta aici?

 Se întâmplă. Din ce în ce mai mult. E o revoluție care se întâmplă în România. De unde a venit creșterea în România anul trecut? Din export de mașini și din agricultură. 2014 iarăși va fi un an foarte bun, sunt convins că agricultura va contribui esențial la GDP (engl pentru Produs Intern Brut, n.red.). Visul meu este că agricultura va contribui la PIB cu 10%, de la 6-7% cât aduce acum.

 

În ce interval de timp?

 Până la final de 2020 ar trebui să se ajungă la 10%. Dacă facem treabă bună. În România, trebuie să gândim unde are sens să investim – în ceva care este sustenabil sau iarăși într-o fabrică ce poluează sau care după 3 ani se închide ca să se mute într-o țară mai ieftină?

E nevoie și de producție… Cele două sectoare nu se exclud reciproc.

 Nu, nu se exclud. Dar hai să facem ceva care are sens și care e “verde”. Asta îmi place foarte mult în acest domeniu: ideea de a investi în ceva care este sustenabil, care este verde.

 

De unde începe în acest sector cineva care nu este investitor tradițional în agricultură, dar care vede un potențial în domeniu?

În primul rând, e important de spus că tinerii sunt avantajați, ei primeasc mai multe subvenții. Subvențiile sunt un element foarte important. Primești subvenție pentru suprafață, pe ha, din partea UE, dacă lucrezi bio primești de 3 ori mai mult. Pe fiecare subsegment de agricultură primești subvenții. Dacă ești tânăr fermier primești o sumă extra. Acesta este cred un motiv foarte interesant pentru tineri să intre în agricultură.

 

Se poate face business agricol cu bani puțini?

Da. Nu e nevoie să cumperi teren. Achiziția e pentru cei cu bani și pentru cei care deja lucrează teren. Poți face business în arendă. De ce nu? Cu subvenții, cu fonduri europene, poți să cumperi echipament, poți să faci invest în agricultură, iar 50% este de obicei acoperit din fonduri europene. Și eu sunt olandez și pot să spun că  Europa are un interes foarte mare ca România să se dezvolte în domeniul agricol. Nevoia de hrană, pentru animale și pentru oameni, există, e reală, și asta nu doar acum, ci și în zece ani. Absorbția de fonduri europene în agricultură e cea mai mare.

 

Cum vedeți interesul pentru următorul exercițiu financiar de fonduri europene?

 Pozitiv. Suntem proști dacă nu folosim acești bani care există.

 

Dar am mai dovedit că putem fi – au mai fost în general bani disponibili și nu i-am folosit.

 În agricultură absorbția de fonduri e mai mare, lucrurile stau mai bine. Cred că oamenii se pricep și înțeleg potențialul.

 

Citim des în ultima vreme știri despre danezi care au cumpărat mii de ha de teren, despre italieni care au cumpărat…

Americanii au cumpărat. Cine a vândut? În unele cazuri vânzătorii sunt tot străini. O tranzacție nu înseamnă neaparat că străinii au cumpărat și românii au vândut. Poate că străinii au intrat mai devreme pe piață, au făcut treabă și acum vând.

 

E un semn bun acesta? Sunt doar tranzacții de terenuri sau înseamnă că cineva chiar e interesat să investească?

 Dacă investești milioane de euro o faci cu un scop. Investitorii vor și ei randament și performanță. Să nu oprim asta, înseamnă valoare adăugată și pentru consumator.

 

Vă referiți la reglementările din domeniu acum?

S-au făcut niște reguli, asta este… Ați reglementat mai mult, dar ați lăsat ușa deschisă. Străinii pot cumpăra sub anumite condiții. Important e că atragem investiții, ceea ce înseamnă know-how, smart farming. Putem învăța și aici.

Vedeți mari investitori din afară care să vină, să pună bani, nu doar să cumpere teren?

 Da. Fără investitori străini România nu s-ar fi dezvoltat în felul în care a făcut-o. Uitați-vă la Ucraina, la Rusia! În România în 20 de ani ați înregistrat creșteri. Poate mai greu, dar a avut loc o dezvoltare. România s-a dezvoltat, Polonia s-a dezvoltat.  Ucraina e dezastru. Ăsta e și rolul Uniunii Europene, e important să accepți un mode de piață și să înveți să faci lucrurile mai bine. Am un mare respect pentru ce se întâmplă în România, pentru că românii se pricep, învață foarte repede și aplică cu rezultate.

Mai vin investitori străini?

 O să vină. Olandezi, nemți, austrieci, americani, englezi. Dar văd din ce în ce mai mulți români interesați să facă treabă corect. Când ați fost ultima dată la mare? E incredibil ce se întâmplă lângă autostradă, situația e de zece ori mai bună decât în urmă cu 5-10 ani. Iar creșterea va continua.

 

Cât de departe suntem de Olanda?           

 Cred că nu se poate compara. Olanda are de sute de ani un anumit model economic. Dar România are și un avantaj. Dacă Olanda e acolo (indică un nivel ridicat), a ajuns la limită, România e aici (jos). Deci ai unde crește.

 

Cum arată Banca Transilvania în perioada post-Rekkers?

 Eu văd acum lucrurile diferit. Din perspectiva acționarului. Am rămas acționar în Banca Transilvania, importantă e performanța, important e prețul acțiunilor și executarea unei strategii bune care creează valoare pentru acționariat. Sunt mulțumit. Prețul acțiunilor a crescut, sper că va continua această dezvoltare pozitivă pentru acționari. Până la urmă, ei sunt cei care au arătat încredere în viitorul băncii.

 

Ca acționar sunteți mulțumit. Ca fost director?

 Eu am rămas prieten cu multă lume acolo. Am impresia că BT câștigă teren, sunt mândru că am lăsat banca sănătoasă și puternică.

În ce relații mai sunteți cu cei din BT? Mai stați la o cafea cu dl Ciorcilă (Horia Ciorcilă, preșdintele grupului)?

 Nu. Nu stau la cafele cu el. Dar am o relație foarte bună cu toți acolo. Și le doresc succes, ca acționar.

 

Ce legături mai aveți cu Clujul? Mai aveți interese în zona de busines, aveți prieteni?

Am prieteni. Clujul a însemnat o mare parte din viața mea, e un oraș de suflet. Când ajung la Cluj zîmbesc. Mă simt bine aici. Asta rămâne. Și de Transilvania în general sunt legat. Acum stau la București, acolo vreau să construiesc o casă, să îmi continuu viața, dar Clujul rămâne esențial pentru mine. Pentru business merg mai des în zona Bihor, Câmpia de Vest, în Alba, acolo sunt mai mulți fermieri, mai multă activitate. Dar dacă sunt în zonă, merg și la Cluj. Mai am un apartament aici, mai am mulți prieteni și sunt mândru dacă văd Banca Transilvania în formă.

 

Vă lipsește ceva de la Cluj sau găsiți în Capitală tot ce căutați?

 Nu. Bucureștiul e totuși capitală, acolo ai mai multe oportunități, există și viață culturală dinamică. Dar nu e nicio competiție, mă simt bine și acolo și aici. Acolo mă stabilesc. Dar nu exclud că mă voi întoarce o dată la Cluj.

 

În afară de activitatea din agricultură, și de portofoliul deținut la BT, în ce investiți? Aveți proiecte noi?

 Vreau să construiesc o casă. Am un teren în Mogoșoaia, puțin în afara Bucureștiului, acolo vreau să construiesc o casă frumoasă. E planul pentru următorii doi ani.

 

În zona de business?

Mă concentrez pe Agricover. Lucrez cu plăcere, sunt multe de făcut aici, suntem la început.

 

Așteptam știrea că investiți într-un teren de golf. BT nu mai organizează BT Golf Cup după plecarea dvs.

Am organizat aproape zece ani acest turneu. A fost ceva frumos. Acum nu mai e. Vorbiți cu actuala conducere, sunt alte priorități.

 

Nu sunteți în relații foarte bune cu actuala conducere…

 Nu pot să spun asta. E fiecare cu viața lui.

 

De ce ați plecat de la BT?

(Pauză)

Asta e o întrebare… știți, după zece ani s-a terminat mandatul, a fost momentul de „adios”. Nu vreau să vorbesc mai mult despre asta, chiar nu mai e un subiect actual, a fost acum doi ani. Dar am rămas cu amintiri bune, cu respect pentru echipă, pentru oamenii cu care am lucrat, e fenomenal ce am realizat acolo.

 

Câte acțiuni mai aveți la BT?

Destule. Nu am vândut nicio acțiune până acum. Nu exclud să vând, nici să cumpăr, pe viitor.

În ce mai investiți pe bursă?

În SIF-uri, în SIF 5, Oltenia.

 

Merită să investești pe bursa de la București? Cum merge activitatea cu noua conducere?

Spre bine.

 

Ca jucător pe bursă, așteptați schimbări via Polonia? (directorul BVB e, din 2013, fostul CEO al bursei de la Varșovia, Ludwik Sobolewski)

Pentru mine, ca acționar, e important să fie transparență, să fie oameni corecți și să se respecte regulamentele, să nu se facă lucruri la care te aștepți într-o țară bananieră. Să se lucreze corect, profesionist, cât mai eficient, fără scandaluri. Dacă România e parte a UE, hai să avem aceste standarde. Aș vrea să vedem dezvoltare, volume mai mari de tranzacționare, transparență.

 

Din Olanda în România

 Cariera bancară a lui Robert Rekkers a început în 1985, la ABN AMRO Bank – Olanda, iar în 1992 a devenit director adjunct al sucursalei din Asuncion – Paraguay. În 1994 a ajuns vice-președinte/șef al Departamentului Comercial al ABN AMRO Bank – New York. În 1997 a fost numit Country Manager – președinte al ABN AMRO Bank Columbia, iar în 1999 Country Manager – președinte al băncii în România. În 2002 a preluat funcția de Director General al Bancii Transilvania S.A. Robert Rekkers s-a aflat la conducerea Băncii Transilvania timp de aproape 10 ani. Deşi contractul său iniţial prevedea o perioadă de patru ani, a fost înnoit de trei ori. În ianuarie 2012, Robert Rekkers a demisionat din funcţia de director general al Băncii Transilvania  şi din cea de membru în Consiliul de Administraţie. La scurt timp, a preluat conducerea Agricover Credit IFN.

 

by -
0 80

Comisia de evaluare din cadrul Consiliului Județean se întrunește marți pentru a pune în aplicare decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), în privința atribuirii contractului de extindere a Parcului Tetarom I, de pe strada Tăietura Turcului.

Teta

 

Inițial, acest contract a fost adjudecat de asocierea  Trustul de Instalații Montaj şi Construcții S.A. – Grup 4 Instalații S.A. – Electroconstrucția Elco Cluj S.A. – Regia Autonomă a Drumurilor Județene Cluj.  Oferta propusă pentru acest contract se ridică la suma 37.374.750 lei fara TVA. Clasată pe locul al doilea, compania ACI a depus o contestație, semnalând o situație de conflict de interese în cazul Regiei de Drumuri.

Direcția Juridică a Consiliului Județean a admis că la momentul în care s-a atribuit contractul, datele privind situația acestui conflict de interese, la nivelul Regiei de Drumuri, erau complet necunoscute. “Noi am aflat de abia după ce s-a atribuit contractul despre acest conflict de interese și am informat CNSC că ne asumăm această eroare”, a comentat şeful Direcţiei de Investiţii şi Achiziţii de la Consiliul Judeţean, Mariana Rațiu. În consecință, CNSC a dispus anularea rezultatului licitației și reluarea evaluării ofertelor. Mariana Rațiu a explicat că, procedural, CNSC nu avea cum să elimine direct oferta Trustului de Instalații Montaj și Construcții, și că acest lucru trebuie să-l decidă Comisia de evaluare din cadrul Consiliului Județean. Și cum administrația județeană și-a asumat deja greșeala, se subînțelege că acest contract va fi atribuit companiei ACI. De altfel, în acest moment, doar ACI se mai află în competiția pentru adjudecarea acestui contract. Restul firmelor participante  au fost descalificate sau și-au retras garanțiile de participare la licitație. ACI ar urma să obțină, prin urmare, și contractul pentru extinderea parcului industrial Tetarom I, după ce zilele trecute a semnat contractul pentru construcția Tetarom IV.

Avocații Trustului de Instalații Montaj şi Construcții au încercat să arate că oferta propusă de compania pe care o reprezintă nu ar trebui descalifiactă, având în vedere că situația conflictului de interese afectează doar Regia de Drumuri, nu și pe ceilalți asociați.  Mariana Rațiu a explicat, însă, că ofertantul nu ar mai fi același și că rezultatul licitației nu ar mai putea fi valabil.

by -
0 453

Cinci companii au depus oferte la licitația de 5,5 milioane de euro lansată de primărie, care vizează reabilitarea a patru artere din centrul orașului.

foto: flick.com

Licitaţia lansată de primărie în acest an pentru reabilitarea străzilor Memorandumului, Moţilor, I.C. Brătianu şi Avram Iancu (carosabil, trotuare, îngropat cabluri aeriene şi iluminat) în cadrul unui proiect cu finanţare europeană a avut ca termen limită de depunerea a ofetelor luna martie. Contractul a fost estimat la peste 5,5 milioane de euro şi criteriul de adjudecare este preţul cel mai scăzut.

Administraţia locală a primit oferte din partea a cinci companii sau asocieri de firme. În cursa pentru cele peste 5 milioane de euro s-au înscris firmele de casă ale primăriei clujene, Diferit şi Kiat Group, care dețin în prezent contractul de 400 de milioane de lei pentru modernizarea şi întreţinerea străzilor din oraş,  încheiat în timpul administraţiei Apostu. Consorţiul are şi un asociat surptiză – Energobit, unul dintre jucătorii importanţi din ţară în domeniul energiei.

De altfel, societatea Diferit este un client al banului public, deţinând şi în trecut contracte cu primăria clujeană. Doar anul trecut a încheiat şi cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj mai multe contracte  de întreţinere a drumurilor naţionale şi a autostrăzii A3 în perioada 2013-2014, care însumează aproape 30 de milioane de lei. Societatea Diferit este deţinută de Nicolae Petri, un fost inginer în cadrul Regiei Autonome a Domeniului Publice deţinută de administraţia locală clujeană.

NApoca constructii

O altă societate care a depus ofertă este una apropiată liderilor PSD Cluj. Este vorba de Napoca Construcții, care a prins contracte grase, de câteva zeci de milioane de euro de la administraţia judeţeană în ultimii doi ani. Napoca Consturcții  a construit noua pistă de la aeroport şi se ocupă şi de depozitul regional de deşeuri. SCC Napoca a depus ofertă în asociere cu societatea Imob Lux Construct o altă firmă cunoscută ca o abonată a banilor de la Primăria Sectorului 5 din capitală, condusă de Marian Vanghelie, după cum a titrat presa centrală. Societatea mai apare şi în raportul corpului de control al primului ministru privind neregulile constatate la Regia de Termoficare Bucureşti, cu un contract adjudecat nelegal.

Interesant este că Imob Lux Construct este cea care a contestat o altă licitaţie a primăriei clujene, organizată tot în cadrul unui proiect cu finanţare europeană privind modernizarea străzilor de pe linia de tramvai plus Calea Baciului şi atribuită către consorţiul Diferit –Kiat Grup. Din pricina contestației care a ajuns în instanţă primăria nu a mai putut semna contractul în valoare de 53 de milioane de lei atribuit firmelor mai sus amintite.

Diferit a câştigat contractul de la trama stradală în defavoarea unor societăţi controlate de milionarii constructori din Bucureşti (Construcţii Erbaşu – 53,5 milioane de lei), de gruparea clujeană Aşchilean-Gânscă (Nordconforest-57,9 milioane) sau de grupul francez Vinci (Viarom Construct – 58,1 milioane). Ofertele Napoca, ARL (Strabag) şi Imob Lux Construct au fost respinse deoarece “nu au îndeplinit cerinţele caietului de sarcini (nu au prezentat prin propunerea tehnică fişele tehnice completate – mobilier urban, stâlpi de iluminat stradal şi calcul luminotehnic – cerinţă obligatorie a caietului de sarcini)”, a arătat anul acesta Biroul mass-media al primăriei.

La licitaţia pentru refacerea celor patru străzi din oraşul comoară, Napoca şi Imob Lux Construct sunt asociate. De altfel, o altă societate descalificată la trama stradală, ARL (deţinută de Strabag + gigantul construcţiilor din Austria) ocupă un loc fruntaș într-un top al contractelor din bani public , potrivit unui stiudiu realizat de Institutul pentru Politici Publice.

Au mai depus oferte pentru refacerea căilor de acces  spre centrul istoric şi Viarom Construct  în asociere cu Tiab dar şi Construct Perom Bistriţa în asociere cu Tehnologica Radion şi cu Walhalla Invest Prodcompimpex din Câmpia Turzii.

Viarom Construct face parte din grupul francez Eurovia – Vinci un gigant al construcţiilor din Europa. Societatea Construct Perom deţinută de un fost angajat al primăriei Bistriţa are contracte la nivel local cu administraţia bistiţeană şi a fost una dintre societăţile care au contestat licitaţia pentru reabilitarea drumurilor judeţene lansată încă din mandatul preşedintelui Alin Tişe, contract atribuit către Kiat Group. Despre Tehnologica Radion (terţ susţinător al ofertei Perom) presa centrală relata că aste o firmă de casă a PDL-ului şi în acelaşi top realizat de Institutul pentru Politici Publice era pe locul întâi la contracte pe bani publici, cu câteva sute de milioane de lei.

Reprezentanţii comisie de licitaţie a primăriei au declarat că zilele acestea se finalizează analiza documentelor şi propunerilor tehnice ale celor cinci ofertanţi pentru modernizarea străzilor din oraşul comoară. “După această fază urmează deschiderea ofertelor financiare”, au mai explicat aceştia.

 

 

 

 

by -
0 363

Chirurgii vor să-şi ţină pacienţii acasă, după ce ,în ultimii ani, mai mulți clujeni au ales să se trateze în centre medicale scumpe din Austria și Ungaria.

Cu aport financiar de la administraţia judeţeană, Spitalul de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” a reuşit să mai achiziţioneze aparatură care să îi permită lărgirea interevenţiilor la nivelul secţiei de chirurgie toracică. „Vrem ca pacienţii să nu mai plece în Ungaria sau la Viena şi plătească bani grei”, explică şeful secţiei, medicul Dan Nicolau. Secţia de chirurgie toracică din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie clujean a fost dotată, recent,  cu un sternotom de provenienţă germană care a costat 10.000 de euro, bani proveniţi de la Consiliul Judeţean.

“Este un aparat modern şi performant care ne permite să lărgim sfera abordărilor chirugicale. De alfel, acesta intră în baremul European al sălilor de operaţie pentru chirurgie cardiacă şi toracică. Din acest moment putem să tratăm chirugical o multitudine de tumori mediastinale. De exemplu, timoamele şi miastenia gravis. Pentru acestă boală cronică neuromuscualară pacienţii merg de obicei la tratament în Ungaria sau în Austria. Vrem ca pacienţii să nu mai plece în Ungaria sau la Viena şi să plătească bani grei şi să aibă servicii la nivelul celor din afară şi în Cluj-Napoca. Acest lucru a fost înţeles de oficialii Consiliul Judeţean care, la fel ca anul trecut, ne-au sprijinit financiar”, a explicat Dan Nicolau, medicul chirurg care conduce secţia de chirurgie toracică.

Anul trecut a fost unul al premierelor la spitalul clujean. Secţia de chirurgie toracică a achiziţionat un aparat laser care permite intervenţii pentru metastazele pulmonare multiple. Intervenţia laser pe metastazele pulmonare schimbă pronosticul şi speranţa de viaţă a pacientului cu cel puţin 12 luni. În mod normal, pacienţii sunt trimişi la chimioterapie, însă metastazele sunt greu influenţate de aceasta. Tehnologia laser pentru intervenţiile chirugicale, faţă de chirurgia toracică clasică, permite intervenţia laparoscopică în vederea extirpării tumorii, cu avantaje reale pentru pacienţi: scurtarea duratei spitalizării, ameliorarea confortului de viaţă, scăderea durerilor postoperatorii, recuperare mai rapidă, rată mai mică a complicaţiilor după operaţie

Studiile în domeniu atestă că aproape orice cancer poate genera metastaze pulmonare, cele mai frecvente  forme fiind cancerul de sân, de colon, de prostatã, cancerul bronşic sau cel renal. Acestea pot apărea, potrivit cercetărilor, de la șase luni la 20 de ani de la descoperirea şi tratarea tumorii primare. “Avem deja 50 de intervenţii cu tehnologia laser”, a explicat Nicolau.

Tot anul trecut a fost practicată pentru prima dată în Cluj mediastinoscopia modernă – o metodă de diagnostic în tumorile din piept, tehnologia aducându-se din Capitală, de la Institutul de Pneumologie Marius Nasta, print-o colaborare cu doctoral Cristian Paleriu.

 

 

 

 

foto:tudorgiurgiu.ro

Directorul Festivalului vorbește pentru ACTUAL de CLUJ despre ediția cu numărul 13, lupta cu problemele de finanțare, despre proiectele noi lansate la TIFF, despre intenția de a transforma Clujul din orașul al cinefililor și în oraș al cineaștilor, despre campania “Salvați marele ecran” și locurile noi unde ajunge Filmul la ediția din 2014.

foto:tudorgiurgiu.ro
foto:tudorgiurgiu.ro

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF ) este cel mai important festival de film din țară și evenimentul care aduce în capitala Transilvaniei 200 de filme și 1.000 de invitați în zece zile. E evenimentul care a pus Clujul pe harta Europei și unul dintre cele mai importante atu-uri pe care le are orașul în competiția pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană 2021. Cu toate acestea, în fiecare an, organizatorii TIFF se luptă cu probleme de finanțare. În acest an, TIFF se desfășoară în perioada 30 mai – 8 iunie și se deschide în locația de acum tradițională de “inaugurare”, Piața Unirii, cu proiecția filmului Philomena.

Care sunt datele preliminare pentru TIFF 2014 – câte filme și câți invitați aduce Festivalul la Cluj în acest an?

Tudor Giurgiu (T.G.): Peste 200 de filme. Vor fi în total mai multe față de ediția trecută. Apreciem că numărul de invitați nu se va schimba, va gravita în jurul cifrei de 1.000-1.200 de persoane. Anul trecut am avut 1.223 de invitați și reprezentanți ai presei acreditați la festival.

Ce aduce nou TIFF în 2014? Au fost anunțate deja proiectele pentru sprijinirea cineaștilor locali. Există și alte proiecte noi sau evenimente despre care puteți să vorbiți în acest moment?

T.G.: Intenția noastră principală în următorii ani va fi aceea de a pune Clujul pe harta cinematografica nu doar ca un „oraș de festival”, ci și ca un loc unde se poate produce conținut, un loc unde există talente care trebuie încurajate. Sperăm ca împreună cu autoritățile locale să facem Clujul un oraș deschis pentru cei care vor dori să filmeze filme sau spoturi publicitare și să reușim să compensăm distanța mare față de București (principalul factor problematic în acest moment) cu o serie de avantaje și facilități locale oferite respectivelor producții.

Cum arată bugetul pentru TIFF 2014 comparativ cu cel de anul trecut? În ce fel a evoluat (involuat?) implicarea autorităților și a instituțiilor publice în sprijinirea Festivalului? Sponsorii din mediul privat – sunt (/vor fi) mai mulți/mai puțini la ediția 13?

T.G.: E o întrebare care din nou ne prinde în ofsaid. Deși am atras (din nou) mai mulți sponsori privați, deși contribuția autorităților locale și județene este una însemnată, nu am primit în continuare niciun răspuns pozitiv din partea Ministerului Culturii în ceea ce privește co-finanțarea festivalului. Suntem într-un moment de criză în care nu știm cum putem merge mai departe pentru că nu putem anula în ultimul moment filme, invitați sau programe anunțate deja. Riscăm să ne stricăm toată reputația. Pe de altă parte, ministrul Kelemen Hunor a moștenit o situație nemaiîntâlnită, Ministerul având bugetul cel mai mic din ultimii ani și cu zero lei alocați pentru sprijinirea marilor evenimente culturale, cum ar fi TIFF sau Festivalul de Teatru de la Sibiu. Sper ca ministrul, un susținător constant al TIFF, să reușească să găsească înțelegere la nivelul Guvernului pentru a obține alocarea tradițională deja pentru TIFF. Nu îmi explic cum Guvernul alocă bani pentru prezența României la Eurovision și nu se găsesc fonduri pentru sprijinirea celor mai importante evenimente culturale independente din zona teatrală și cinematografică. Sper că nu e însă totul pierdut.

A fost lansată recent o campanie de salvare a cinematografelor, care se va desfășura și în cadrul TIFF. Administrarea de cinematografe poate fi un business sau mizați mai mult pe nostalgia unor iubitori de cinema și pe responsabilitatea autorităților (în măsura în care există așa ceva)?

T.G.: Campania se cheama „Salvați marele ecran”. Mizăm pe inițierea unui proces de sensibilizare a publicului și a autorităților, așa încât să determinăm apariția unei rețele de Săli care să difuzeze cu preponderență cinema european și film românesc. Vom organiza la TIFF un workshop destinat administratorilor de Săli, autorităților locale, managerilor culturali care vor dori să se informeze despre cum se pot moderniza cinematografele, ce resurse financiare și logistice presupun aceste transformări. Vom invita astfel specialiști din Croația, Polonia și Cehia care vor oferi propria expertiză în aceeași problemă cu care s-au confruntat și ei în trecut.

Cinema Florin Piersic și Victoria au trecut prin procese de schimbare, cu modernizări și investiții, în anii recenți. În ce fel s-a schimbat activitatea aici, în perioada post-modernizare?

T.G.: La ambele cinematografe numărul de spectatori a crescut și a apărut posibilitatea organizării unor transmisii digitale live sau înregistrate de operă sau concerte.

TIFF lansează la această ediție proiecte pentru sprijinirea tinerelor talente și a cineaștilor locali. În acest context, al interesului pe care îl vedeți pentru acest domeniu, cum anticipați, pentru anii ce vin, prezența filmului românesc în țară și în afară? Cum arată “baza de talente” Transilvania (Cluj) în domeniul Cinema?

T.G.: Filmul românesc va continua să rămână la cote înalte dacă își va diversifica oferta de genuri cu care se va prezenta la public și în festivaluri. În Transilvania și în Cluj există mulți tineri talentați, trebuie însă să iîi sprijinim mai mult (la nivel organizațional și financiar) pentru a-i determina să se perfecționeze și să creeze conținut aici și nu la București sau în străinătate.

Festivalul s-a extins de la o ediție la alta și în ceea ce privește prezența în oraș. Există locuri noi unde ajunge TIFF în 2014?

T.G.: Intenționăm să organizăm proiecții gratuite și în cartierul Grigorescu, vom reveni cu filme la cinema Mărăști. Și, evident, vom reactiva „Depozitul de filme” de pe Strada Maiakovski.

Cifrele TIFF 2013

400 de proiecţii

190 de filme – dintre care 155 de lungmetraje – din 53 de ţări, în selecţia realizată de directorul artistic Mihai Chirilov

62.000 de spectatori plătitori la filme

120.000 de spectatori prezenţi – în afara proiecţiilor cu bilet – şi la alte evenimente TIFF şi care au frecventat zilnic locaţiile principale în aer liber ale festivalului (Casa TIFF, Piaţa Unirii, Muzeul de Artă, Castelul Banffy de la Bonţida, Open Air Mănăştur), pe durata celor 10 zile de festival.

1.233 de invitaţi şi jurnalişti români şi străini primind acreditare la festival.

TIFF-ul a atras cinefili din alte oraşe ale ţării: Bucureşti, Bistriţa, Dej, Turda, Oradea, Sibiu, Arad, Târgu Mureş sau Sfîntu Gheorghe.

550.000 de lei de la Primărie

Din bugetului de 1 milion de euro pus la dispoziţie de primărie pentru proiectele culturale din 2014, cea mai mare sumă este alocată pentru organizarea TIFF, adică 550.000 de lei (față de 400.000 de lei în 2013). Sume importante primesc şi cei de la Fabrica de Pensule, Filarmonică, Teatrul Naţional şi Teatrul Maghiar, dar şi cele două opere din oraş.

Autostrada Transilvania ar fi fost bugetată, pentru acest an, cu peste 250 de milioane de lei, susțin surse din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR). Suma nu este prea mare, dacă este să ne raportăm la costurile imense implicate în tronsonul Câmpia Turzii – Gilău, dar va fi utilă pentru demararea lucrărilor pe o porțiune de circa 8,3 km, între Gilău și Mihăiești CNADNR.

A3_(Romania)

Ordinul pentru începerea lucrărilor a fost emis încă din 7 martie, iar în primele trei luni ar urma să se încheie etapa de proiectare. Spedition UMB -Tehnostrade sunt firmele care au câștigat acest contract, iar din iunie-iulie vor începe și lucrările de construire. De asemenea, cu acești bani ar urma să se continue și lucrările pe tronsonul Suplacu de Barcău – Borș. De mai bine de un an, pe această porțiune nu s-a mai lucrat nimic, după ce contractul cu compania americană Bechtel a fost sistat. CNADNR a angajat o firmă de pază pe șantier (Napoca Security), pe un contract de 4 ani. Acum, oficialii Companiei spun că banii alocați vor asigura reînceperea lucrărilor, mai ales că planul Ministerului este acela de creea o legătură cu rețeaua de autostrăzi din Ungaria. Singura porțiune care rămâne descoperită, pe traseul Cluj – Borș, este cea dintre Mihăiești și Suplacu de Barcău, de peste 65 de km. Aceasta va fi scoasă la licitație, spre concesiune, supun aceleași surse din CNADNR. În privința traseului spre Brașov, se fac intervenții la Comisia Europeană pentru obținerea de fonduri europene, cel puțin pentru tronsonul Câmpia Turzii – Ogra, Târgu Mureș.

 

 

 

by -
0 317
foto: adevarul.ro

Are o carieră de 25 de ani de bancher şi una de zece ani ca activist civic. Cele două laturi se exclud când vine vorba de relaţia cu autorităţile locale clujene, susține Iosif Pop.

foto: adevarul.ro
foto: adevarul.ro

În urmă cu 20 de ani a întemeiat o bancă împreună cu alţi câţiva oameni de afaceri clujeni, Banca Transilvania, deja un brand de Cluj şi cea de-a treia bancă din ţară într-un top pe active. În 22 aprilie a ţinut să marcheze  zece ani de civism în calitate de preşedinte al unei  platforme locale înfiinţată în 2004 pentru monitorizarea administraţiei publice locale – Consiliul Civic Local – într-un cadru festiv, la cazinoul din Parcul Central.

Conduce în prezent un grup financiar, Imofinance, şi a fost arătat cu degetul, recent, de primarul Emil Boc pentru că, în ciuda civismului afişat, are un proiect imobiliar controversat în centrul istoric. Construieşte generos într-o zonă protejată, cu locuinţe individuale, în timp ce arhitecţi din comisia de urbanism a primăriei au declarat că au încercat o abordare aproape similară, însă nu le-a ieşit niciodată.

Conduce din 2002 Consiliul Civic Local, o platformă locală fără personalitate juridică, cu 40 de organizaţii non-guvernamentale şi 20-25 de membri afiliaţi, care are ca principal rol monitorizarea activitatății autorităţilor locale clujene.

Iosif Pop spune că între cele două ocupaţii ale sale nu există nicio legătură. Consiliul Civic Local nu a fost înfiinţat şi nu există ca să servească interesele unui grup de firme şi oameni de afaceri pe care îi reprezintă.

Civismul de Cluj s-a născut după ce în 2002 în calitatea sa de preşedinte al Băncii Transilvania,  a fost arestat de procurorii anticorupţi băcăuani în celebrul dosar Bacău în care conducerea şi funcţionarii filialei locale a băncii au fost acuzaţi că au acordat fără acoperire credite de peste 1,5 milioane de lei unor societăți private. Şi-a petrecut două luni în arest, la Bacău, a fost cercetat timp de trei ani şi apoi achizat.  „Am simţit că trebuie să dau înapoi ceva comunităţii, m-am implicat iar apoi am constatat că îmi place. Atunci (dupe ce a fost arestat şi i s-au adus acuzaţii grave –n.red) am înţeles ce înseamnă credibilitatea şi lipsa ei”, a explicat Pop.

Fondator  BT spune că a reușit ca  în zece ani de existenţă a platformei civice pe care o conduce, să dea o voce societăţii civile. Ca atuuri are de partea organizaţiei o serie de personalităţi emblematice care, prin expertiza lor au reuşit în anii de existenţă a organizaţiei să devină o voce a societăţii civile de care administraţia locală ţine cont. „Sunt voci profesionale care sună bine. Asta este un plus, o reuşită a organizaţiei. Am vrut ca aceasta să fie fără personalitate juridică, un voluntariat pentru că, altfel, se trezeau unii că vor să o folosească ca să facă bani. O altă realizare este faptul că din 2004  a crescut transparenţa din administraţia locală şi, mai mult, cetăţenii au devenit curajoşi şi se adresează instituţiilor locale”, spune Pop. Faptul că poate transmite un mesaj on-line al societăţii civile, prin intermediul ziarelor electronice este cea de-a treia realizare a civismului patronat de Pop la Cluj.

Asociaţii Imofinance, grupul pe care îl conduce, au demarat recent în Cluj-Napoca un proiect imobiliar de birouri în zona Constanța-Ploieşti. Aceştia au început să ridice o clădire cu 12 etaje, mult peste regimul zonei, după cum au subliniat arhitecţi din comisia de urbanism a primăriei. În calitate de reprezentant al Imofinance, Iosif Pop a primit unul dintre cei mai favorabili indici de construire aprobat în Cluj în perioada boom-ului imobiliar, perioadă în carea comisia de urbanism a primăriei a accepat pe bandă rulantă proiecte de turnuri în zona protejată a oraşului. În aceeaşi zonă unde Pop construieşte 12 etaje a primit aprobare recent şi ginerele liderului PSD Cluj, Ioan Rus, nimeni altul decât Vasile Puşcaş, cel care controlează companiile Drusal şi Florisan în domeniul salubrităţii din Satu Mare şi Baia Mare. Cea mai recentă dorinţă de a construi în perimetrul Constanţa-Ploieşti,  pe model deja brevetat, aparţine senatorului Alin Tişe, care vrea şi el 12 etaje. Din cauza părerilor exprimate de urbanişti, Alin Tişe s-a declarat defavorizat în contextul în care proiecte ale unor oameni importanţi din oraş, ca Ioan Rus şi Iosif Pop, primesc aprobări şi el nu.

Proiectul lui Tişe a fost criticat de arhitecţii din comisia de urbanism tocmai pentru că se raportează la un Plan Urbanistic Zonal care a reglementat un Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) de 9 în zona Flacăra-Abator. “Acel PUZ e o rușine și reglementează un CUT de 9. Este o zonă care e cu siguranță în schimbare, care se poate moderniza, dar nu în felul acesta. Acea clădire de la Ploiești-Constanța (dezvoltată de acţionarii Imofinance –n.red) este un abuz urbanistic care va produce multe mirări când va ajunge la etajele aprobate”, atrăgea atenţia arhitectul Eugen Pănescu din comisie.

Iosif Pop spune că civismul n-are nicio legătură cu proiectul imobiliar. “Acolo în zona Ploieşti- Constanţa trebuie să fie clădire lângă clădire, ca într-un centru financiar. Aşa s-a decis dezvoltarea. În momentul în care a cerut aprobarea de la primărie, am mers la instituţie cu tot Consiliul de Administraţie al grupului financiar ca să ne expunem punctul de vedere. Sunt două lucruri distincte”, a mai spus Pop.

 

by -
0 1103
Sursa foto: The Office

 

Sursa foto: The Office
Sursa foto: The Office

Lucrările pentru prima etapă a ansamblului The Office, construit pe fosta platformă a fabricii Tricotaje Someșul, se apropie de finalizare. Luna viitoare, dezvoltatorii de la New Europe Property Investments (NEPI) și Ovidiu Şandor livrează pe piaţă prima fază din proiectul The Office, adică 19.000 mp de birouri. Încă neocupate. Aceasta este cea mai mare suprafață de birouri (într-o singură clădire) realizată la Cluj în ultimii ani.

Cei doi parteneri își inaugurează la jumătatea lunii mai (în jurul datei de 14) prima fază din proiect, potrivit informațiilor transmise de reprezentanții dezvoltatorilor. Lucrările pentru etapa a doua de proiect încep în această lună și vor fi finalizate până în toamna anului 2015. Gradul de ocupare anunțat a rămas la același nivel de câteva luni: aproximativ 35% din suprafaţă este acoperită prin contracte. Pe baza negocierilor în derulare, dezvoltatorii și-au stabilit însă un target de 70% grad de ocupare la momentul inaugurării. Printre primii chiriaşi se numără Three Pillar, Deloitte şi Lunchbox. “Inaugurăm clădirea cu 75% grad de ocupare, cu servicii funcționale și chiriași în curs de amenajare a birourilor”, a precizat Daniel Crainic, reprezentant al dezvoltatorilor.

Lucrările la proiectul The Office, ridicat pe fostul amplasament al fabricii Tricotaje Someşul de pe Bd. 21 Decembrie, au demarat în februarie 2013. Proiectul va fi finalizat în întregime până în 2016, când va avea o suprafaţă închiriabilă totală de 54.000 mp, în trei etape: faza 1, 19.000 mp (livrată în 2014), faza 2 – 18.000 mp (termen de livrare în 2015), faza 3 – 17.000 mp (termen de livrare în 2016).

Cele mai importante proiecte cu termene de livrare anunțate pentru 2014 sunt United Business Center (construit pe malul lacului din Gheorgheni, în vecinătatea Iulius Mall, de același dezvoltator ieșean, Iulius Group) – 10.000 mp și etapa a doua din cadrul Liberty Technology Park – 11.200 mp de spaţii închiriabilie, până la final de an. Lucrările pentru clădirea de birouri de zece etaje din Gheorgheni sunt în desfășurare de câteva luni, în vreme ce faza a doua din proiectul dezvoltat pe fosta platformă a fabricii Libertatea din zona gării urmează să înceapă în această primăvară. Cele mai mari clădiri de birouri operaționale în oraș au în jur de 10.000 mp (Sigma, Power Business Center, Maestro, Cluj Business Center).

by -
0 96

Este omul care a introdus merele româneşti în lanţurile de magazine, în detrimentul celor poloneze. Şi-a petrecut opt ani în Germania, şase ani în Ungaria, doi ani în Austria şi alţi doi ani în România. În calitate de ambasador al Franţei, Philippe Gustin a ţinut să marcheze şi în Cluj-Napoca finalul de mandat.

“Clujul este un rezumat al tuturor destinaţiilor din Europa Centrală şi de Est unde am reprezentat Franţa”, a declarat Gustin. Potrivit edilului Emil Boc, Gustin este omul care a reuşit ceea ce el n-a reuşit în timpul mandatului de premier: să convingă lanţurile de magazine franţuzeşti din România să comercializeze mere româneşti, în detrimental celor poloneze.

Ambasadorul Franţei în România recomandă oficialilor din Cluj să exploateze multiculturalismul, care caracterizează, pe bună dreptat,  oraşul de pe Someş.  “Vorbesc franceză, română, germană şi ungureşte, aşa că la Cluj mă simt ca acasă”, a menţionat ambasadorul Franţei. El a sugerat oficialilor din administraţie să se axeze tocmai pe această latură şi s-a arătat pregătit să intemedieze o serie de schimburi de experienţă cu oraşele din Franţa care au câştigat statutul de Capitală Culturală Europeană, la nivelul tehnicienilor din administraţie. Ambasadorul a sugerat că municipiul ar trebui să încerce o colaborare cu Marseille Provence, care a deţinut recent titlul european.

Potrivit lui Gustin, în Cluj-Napoca există aproximativ 1000 de studenţi francezi care învaţă, preponderent, la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” dar şi la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. “Există şi foarte mulţi studenţi români care învaţă în Franţa şi ei sunt ambasadorii României”, a adăugat oficialul francez.

Philippe Gustin a ţinut să participe  la serbarea a zece ani de civism, organizată de Consiliul Civic Local, o structură infiinţată de fondatorul Băncii Transilvania, Iosif Pop pentru a da „voce” societăţii civile din oraş.

Într-un interviu acordat recent Mediafax, Gustin a declarat că multe companii franţuzeşti cu afaceri în România reclamă problemele pe care România le are la capitolul infrastructură.

“E foarte important pentru România să aibă foarte rapid infrastructură de autostrăzi, drumuri, infrastructură feroviară, aeroportuară care să fie conectată cu restul Europei, cu Europa Occidentală, pentru că firmele care activează aici sunt adesea companii exportatoare. Să luăm ca exemplul Renault, cu 3% (contribuţie) la PIB-ul României, 10% din exporturile României. Maşinile sunt făcute la Piteşti pentru alte ţări europene, dar şi pentru piaţa mondială. Şi maşinile trebuie duse foarte rapid, cu tiruri, trenuri şi fiecare zi de întârziere, fiecare oră de întârziere are o influenţă asupra costului maşinii şi asupra competitivităţii Renault-Dacia. Bineînţeles că infrastructura e importantă pentru România, pentru dumneavoastră, pentru mine, pentru cei care călătoresc, pentru a ajunge mai uşor dintr-o localitate în alta, dar e la fel de importantă pentru investitori ca să fie legaţi de restul Europei”, a declarat Philippe Gustin pentru Mediafax.

“Există deja autostrada Piteşti-Constanţa, pentru că o parte din maşini pleacă din Portul Constanţa, dar ar fi bună şi o legătură între Piteşti şi Ungaria, pentru conectarea cu autostrăzile spre Europa Occidentală, Germania, Franţa. Vedeţi unde ajung maşinile construite la Piteşti, e un succes Dacia, se exportă din ce în ce mai mult în ţările occidentale. Rezultatele pieţei auto din ianuarie arată că Dacia este marca ce a crescut cel mai mult în Franţa. Industria auto de la Dacia Renault trebuie ajutată pentru a deveni mai competitivă”, menţiona ambasadorul Franţei, citat de aceeaşi sursă.

 

 

by -
3 227

horea_uioreanu_alin_tiseVă mai aduceți aminte de vechiul stadion “Ion Moina”? Înainte să fie demolat, acest obiectiv  încărcat de istorie se afla în custodia Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Privat (RAADPP). La rândul ei, această  regie se afla în subordinea Consiliului Județean. Așa cum reiese și din titulatură, obiectul de activitate al RAADPP  a vizat întotdeauna administrarea patrimoniului județean. Concret, pe lângă stadionul “Ion Moina”,  RAADPP  întreținea și celelalte bunuri patrimoniale ale Consiliului: drumuri (o rețea de peste 1200 de km), spații medicale și alte proprietăți imobiliare, precum Castelul Banffy din Răscrcuci, de pildă. Cel mai important aspect, RAADPP a avut, și are și acum, sarcina legală de a organiza licitațiile pentru atribuirea lucrărilor de  întreținere a acestor bunuri patrimoniale. Cu alte cuvinte, RAADPP a avut întotdeauna pâinea și cuțitul în privința împărțirii banilor destinați capitolului investiții. Sigur, acest aspect a stârnit dintotdeauna nemulțumiri și controverse. Prin 2004, RAADP-ului i se reproșa că investește prea mult, și total ineficient, în lucrările de întreținere a stadionului “Ion Moina”.  La bani aveau  acces firmele de casă ale partidului aflat la putere (cam cum se întâmplă și acum), dar rezultatul lucrărilor nu ducea nicăieri, pentru că stadionul, oricum, nu mai ajungea să fie omologat. De altfel, acesta a fost  motivul care a dus la concluzia că se impune construirea unui nou stadion (pe atunci președinte al Consiliului Județean era Marius Nicoară).

Numai că RAADPP n-a avut de pătimit doar din pricina banilor pe care i-a cheltuit pentru stadion ci și din pricina contractelor pe care le-a tot atribuit, de-a lungul timpului, pentru întreținerea și deszăpezirea drumurilor județene. Aceste contracte au reprezentat, mereu, motiv de ceartă între RAADPP și RADJ (cea de-a doua regie a Consiliului Județean care execută lucrări de întreținere a drumurilor). Mai precis, RADJ nu a înțeles niciodată – indiferent de acolitul politic care se afla la conducere – că e obligată să se prezinte la licitație, în rând cu celelalte firme de construcții, pentru a putea câștiga un contract; că acele lucrări care depășesc o anumită valoare nu pot fi obținute prin mecanismul “încredințare directă”.  Pe vremea când președinte al Consiliului Județean era democrat liberalul Alin Tișe, aceste regii au ajuns chiar să se lupte în instanță, pe tema rezultatului unei licitații. De altfel, atunci a propus Tișe, prima oară, reorganizarea RADJ. În opinia sa, dacă s-ar fi transformat din regie în societate privată, RADJ ar fi avut posibilitatea să-și redimensioneze costurile și să-și eficientizeze activitatea. El a explicat atunci că un RADJ cu peste 400 de angajați nu va putea, niciodată, să pornească de la același nivel într-o competiție, cu societăți private de profil care dețin o schemă salarială mult mai restrânsă. PSD s-a opus, însă, la momentul respectiv, invocând un argument social: lipsa de perspective pentru cei care urmau să fie concediați. Așa se face că RADJ a rămas în picioare. Acum, strategia actualului executiv al Consiliului Județean s-a inversat. Nu numai că se dorește păstrarea RADJ, dar s-au găsit soluții pentru eliminarea RAADPP. Sigur, președintele Horea Uioreanu a explicat că nu se pune problema ca RAADPP să dispară complet, nici nu s-ar putea acest lucru, având în vedete că această regie are, cum se preciza anterior, competențe bine stabilite de lege, în privința gestionării patrimoniului județean. S-a găsit, însă, formula absorbției. Cu alte cuvinte, RAADPP va fi înghițită de RADJ. “O comisie specială va indentifica forma juridică prin care RAADPP să fie preluată de RADJ”, a comentat Uioreanu. Înainte de acest pas, s-a avut grijă de un alt aspect important, RADJ a căpătat statutul de societate. Și cum altfel dacă nu așa, putea pune mâna RADJ pe absolut toate drumurile din județ, dacă nu prin absorbția RAADPP? Acum, toți banii și toate contractele ce implică lucrări de modernizare și întreținere a drumurilor județene vor intra sub controlul RADJ, care, culmea, pe lege are ca atribut să execute lucrări și nicidecum să administreze. Sursele actualdecluj.ro spun că acesta este motivul real pentru care fostul director al RAADPP, Liviu Bota, a demisionat. El nu a putut fi de acord cu această subordonare a RAADPP. O decizie privind înghițirea RAADPP de către RADJ ar urma să se ia în prima ședința a Consiliului Județean. Rămâne de văzut cum vor reacționa operatorii privați când vor constata că nu mai au acces la contractele de lucrări pentru drumuri.