Cum stă Clujul la proiectele de spaţii de joacă pentru copii

Cei mai frecvenţi iniţiatori de proiecte de locuri de joacă par să fie dezvoltatorii de ansambluri rezidenţiale, care îşi fac în acest fel oferta mai atractivă pentru clienţi, în vreme ce spitalele şi bisericile sunt cele care investesc cel mai puţin în realizarea de noi locuri de joacă. Asta arată o analiză a consultanţilor de la IBC Focus, companie care monitorizează şantiere pe întreg teritoriul ţării. Potrivit unei statistici de la jumătatea anului, Clujul se află pe locul doi în topul zonelor unde au fost identificate astfel de proiecte, dar trebuie menţionat de asemenea că municipiul Cluj-Napoca se află şi în topuri imobiliare, în ceea ce priveşte numărul de locuinţe în construcţie, dar şi în ceea ce priveşte preţurile. Chiar dacă spitalele se află în coada acestui clasament, Clujul are şi un proiect inedit: o asociaţie a lansat proiectul unor grădini pentru micuţii din două clinici.

Timp de 6 luni, IBC Focus a monitorizat la nivel naţional 869 de proiecte care presupun investiţii în construirea de noi locuri de joacă sau modernizarea celor existente. Majoritatea investiţiilor presupun realizarea de noi locuri de joacă – aproximativ 8 din 10 lucrări se realizează de la zero. 40% din viitoarele locuri de joacă ce urmează a fi realizate se aflau la jumătatea anului la stadiu de proiect, potrivit datelor publicate de IBC Focus pe platforma HotelInvest.

Peste 55% din investitorii în realizarea de noi locuri de joacă vin din zona privată, mai arată statistica. „Cei mai frecvenţi clienţi care investesc în realizarea de locuri de joacă sunt dezvoltatorii de ansambluri rezidenţiale urmaţi de administratorii de grădiniţe şi şcoli, iar pe locul 3 sunt pensiunile şi hotelurile care doresc să răspundă cerinţelor familiilor care le trec pragul”, arată analiza IBC Focus.

Iată şi un clasament al judeţelor în care au fost identificate noi proiecte de realizare a locurilor de joacă:
• Bucureşti – 13%
• Cluj – 11%
• Ilfov – 7%
• Braşov – 6%
• Iaşi – 5%

Clujul pare, aşadar, să ocupe o poziţie privilegiată în comparaţie cu alte zone din ţară, cel puţin în ceea ce priveşte planurile de astfel de facilităţi. Iar explicaţia pentru locul 2 din clasament e destul de simplă, spun iniţiatorii studiului: concurenţa. „Clujul e o piaţă foarte aglomerată în ceea ce priveşte proiectele rezidenţiale, aşa că dezvoltatorii încearcă să vină cu elemente noi, cu facilităţi suplimentare. Clienţii care au copii mici sau planuri de familie, vor avea de optat între a cumpăra o casă unde pot să îşi amenajeze locuri de joacă (dacă îşi permit casă) şi apartament la bloc, caz în care vor avea nevoie de astfel de facilităţi în apropiere”, subliniază Victor Ignat, de la IBC Focus. Acesta menţionează că statistica se referă la proiecte care au prevăzute astfel de spaţii, deci nu contabilizează locurile de joacă care se şi realizează efectiv în teren.

În ciuda faptului că multe dintre proiectele noi ale oraşului se laudă cu „locuri de joacă pentru copii”, deocamdată oferta e destul de „subţire”, constată mulţi dintre locuitorii din cartierele Clujului şi, mai ales, cei din zonele noi de dezvoltare, de la periferie. În afară de cei care se bucură de zone privilegiate cu acces la spaţii mari amenajate şi parcuri (Gheorgheni, Grigorescu-centru), micuţii care cresc în Cluj-Napoca rămân să se bucure de mici spaţii, cu câte un clasic tobogan şi alte câteva „instalaţii”, între blocuri. De altfel, Clujul e abia pe locul şase în topul oraşelor cu cel mai bun acces la facilități de recreere, conform studiului ”Orașe și Cartiere din România” realizat de site-ul de imobiliare Storia.ro. Clasamentul are în vedere accesul la spații verzi, facilități sportive și culturale şi este realizat pe baza percepţiei cetăţenilor despre propriile lor oraşe, exprimate prin vot. Capitala ocupă primele patru poziții în topul național al zonelor cu facilităţi de recreere, iar Clujul are două cartiere în Top 10 – Grigorescu şi Gheorgheni. Potrivit specialiştilor imobiliari, la cumpărarea locuinţei criteriile esenţiale – preţ şi locaţie – sunt completate de câteva aspecte la care ţin cumpărătorii de apartamente: accesul, serviciile din zonă, existenţa de zone verzi.

Grădini pentru micuţii din spitale

Spitalele si bisericile sunt cele care investesc cel mai puţin în realizarea de noi locuri de joacă, mai arată datele IBC Focus.

Există însă unele iniţiative. De pildă, Asociaţia Life Education for All a lansat un proiect prin care se doreşte transformarea din toamnă a curţilor a două clinici pediatrice din Cluj în „spaţii minunate în care copiii internaţi pot să-şi petreacă timpul in aer liber”, spun reprezentanţii asociaţiei. Iniţiativa este susţinută şi de reprezentanţi de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, care se implică în desenarea conceptului.

Obiectivul principal al proiectului este de a amenaja un spațiu de petrecere a timpului liber şi joacă pentru copiii internaţi în Clinica Pediatrie 3 şi Clinica Psihiatrie Pediatrică din Cluj Napoca. „Proiectul este util deoarece copiii din clinică nu au amenajat niciun loc de joacă în interior, iar cel din exteriorul clădirii este într-o fază medie de degradare. E foarte important ca micii pacienţi să aibă posibilitatea să petreacă timp în aer liber şi asta să-i ajute în procesul de recuperare şi însănătoşire”, spune Oana. Ce se va întâmpla, de fapt, şi de ce e nevoie de intervenţii? „În curtea Pediatrie 3 este nevoie de reabilitarea şi pictarea zidului şi de turnarea unui strat de asfalt la intrarea în curte. Un spatiu de recreație adiacent unui spital are o funcția terapeutică – influențează pozitiv starea fizică și psihică. Spațiile verzi amenajate corespunzător din incinta spitalelor stimulează interacțiunea micuţilor pacienți cu natura, facilitează socializarea și buna dispoziție a acestora. Scopul grădinii este de a-i face pe copiii internaţi aici să se simtă mai relaxați, să le ofere un loc pentru eliberarea stresului”, spune Mîndruț.

Pregătiri:

Foto: LEFA

În condiţiile în care din spitalele româneşti lipsesc chiar şi lucruri elementare, implicarea asociaţiilor e esenţială. „Oamenii sunt reticenţi când vine vorba de astfel de iniţiative şi de donaţii; te întreabă: păi ei nu au buget? Sunt multe lucruri care nu se rezolvă din bugetul instituţiei, aşa că încercăm să completăm nevoile. Ideea pentru crearea acestor spaţii de recreere mi-a venit văzând curţile spitalelor. Copiii ar trebui să poată să iasă afară, pe timpul verii nu au ce să facă”, spune Oana Mîndruţ, care subliniază că astfel de proiecte merită să fie înmulţite şi duse mai departe. „Am văzut acel proiect cu picturi stradale şi desenarea spitalelor şi a şcolilor din Sibiu. Mi se pare ceva extraordinar şi sper să se întâmple şi la Cluj aşa ceva. Poate că în vremurile acestea, cu nevoile pe care le avem, estetica pare un răsfăţ. Dar nu e! E foarte important ca şcoala şi spitalul să arate altfel, nu trebuie să fie spaţii aseptice în care să îţi fie groază să intri”, completează Oana, care coordonează şi un proiect prin care voluntarii pictează, pentru copii, pereţii spitalelor.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.