Tags Posts tagged with "piata imobiliara Cluj"

piata imobiliara Cluj

by -
0 123

Numărul total de locuințe (apartamente și case) disponibile spre închiriere în Cluj-Napoca a crescut cu 64% în cel de-al treilea trimestru al anului, față de cele trei luni anterioare, arată cel mai recent raport realizat de Analize Imobiliare, platforma dezvoltată și susținută de Imobiliare.ro. Este vorba însă de perioada care cuprinde vârful pieţei chiriilor, cu reîntoarcerea studenţilor în oraş. Dacă de la un trimestru la altul creşterea e vizibilă, se poate constata însă că, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, opţiunile pentru chiriaşi sunt, de fapt, mai puţine: oferta de proprietăți rezidențiale scoase la închiriere în Cluj-Napoca a scăzut cu 5,2%. Preţ minim de închiriere: 200 de euro, spun cei din piaţa imobiliară.

Potrivit studiului citat, față de cele trei luni anterioare, în cel de-al treilea trimestru al anului a fost consemnat un avans de 28,7% în ceea ce privește numărul total de locuințe (apartamente și case) disponibile spre închiriere în marile orașe ale țării. “Această tendință este una firească, având în vedere că intervalul analizat cuprinde și luna septembrie – care presupune, în mod tradițional, atingerea unui apogeu în materie de închirieri”, spun reprezentanţii Imobiliare.ro. Cea mai mare creștere a ofertei, cu 89,6%, a avut loc, trimestrul trecut, în Constanța, pe următoarele locuri situându-se Cluj-Napoca (+64,2%), Iași (+34,6%), Timișoara (+34,4%), București (+13,7%) și Brașov (+4,8%).

Comparativ cu perioada similară a anului trecut, oferta de proprietăți rezidențiale scoase la închiriere s-a majorat însă, per ansamblu, cu doar 2,1%, creșteri fiind înregistrate în Constanța (+25%), Brașov (+17,5%), Timișoara (+16,1%) și Iași (+9,2%), iar scăderi în București (-3,2%) și Cluj-Napoca (-5,2%).

Din punctul de vedere al ofertelor nou-introduse pe piață, față de trimestrul anterior a avut loc o creștere de 35,6% la nivelul celor mai mari șase orașe ale țării; cel mai semnificativ avans, de 95,7%, a fost consemnat, și de această dată, în Constanța, în vreme ce Cluj-Napoca s-a situat pe locul secund (cu un plus de 75,3%), iar celelalte centre regionale au cunoscut creșteri mai mici de 50%. Comparativ cu trimestrul al treilea al anului 2016, numărul anunțurilor noi s-a majorat, per total, cu 11%. Cu un avans anual de 34,9%, Constanța se situează, de data aceasta, pe locul al doilea în clasamentul creșterilor, la mică distanță de  Timișoara (cu un plus de 36%). Spre deosebire de celelalte centre regionale, Bucureștiul și Cluj-Napoca au înregistrat creșteri de sub 10% în acest răstimp, mai exact 5,3% și, respectiv, 2,1%.

Preţurile din centrul universitar Cluj-Napoca sunt în topul naţional. Dacă vrei să închiriezi o garsonieră găseşti oferte care trec şi de 300 de euro pe lună: spre exemplu, proprietarii cer 350-400 de euro pentru apartamente cu o cameră în centru, în Zorilor sau Între Lacuri.

Vezi şi:

Cifrele care îţi arată cât de grea e viaţa de chiriaş de Cluj

 

“Chiar şi acum, la două luni după momentul de maxim interes, cei în căutare de chirii în oraşul de pe Someş bagă mâna adânc în buzunare. Nu există locuinţă de închiriat sub 200 de euro pe lună, iar cele între 200 şi 300 de euro sunt fie de dimensiuni reduse, fie ceva mai departe de zonele centrale ale oraşului”, arată reprezentanţii portalului CompariImobiliare.ro.

Citeşte şi:

A apărut Poliția chiriilor în cea mai scumpă piață imobiliară din țară și vânează ofertele nesimțite. Locul I: “Mănânci, dormi și te speli în aceiași 20 metri pătrați” . Sau cum dai 1.300 euro pe un apartament cu 2 camere

şi

Chirii de Cluj: de la 120 la 2500 euro. Care sunt cele mai căutate cartiere

 

 

by -
0 872

În mai puţin de o lună, valul de studenţi va invada Clujul, pentru un nou an universitar; e, aşadar, moment de vârf pe piaţa imobiliară a chiriilor. Luna august e una dintre cele mai active luni din an atunci când vine vorba de chirii, amintesc consultanţii de la Edil Imobiliare, care au realizat o statistică cu preţuri şi cele mai căutate zone din oraş.

În luna august s-au înregistrat aproximativ 1000 de închirieri, iar apartamentele şi casele tranzacţionate înregistrează chirii cuprinse între 120 euro și 2500 euro, potrivit datelor agenţiei. Cele mai multe proprietăți s-au închiriat în centru, zona situându-se pe locul 1 în topul preferințelor clienților agenţiei. AIci s-au închiriat 168 de proprietăți. Cea mai mică chirie plătită a fost de 200 Euro (pentru o garsonieră), suma maximă ajungând la 2200 euro – este vorba despre o casă cu cinci camere. La o diferență foarte mică se află Cartierul Mănăștur, cu 153 de proprietăți închiriate. Aici s-a obţinut şi cea mai accesibilă chirie în Clujul cel scump: 120 euro pentru o garsonieră. Pe locul 3, cu 138 de proprietăți tranzacționate se situează cartierul Mărăști. “O zonă ideală pentru studenți, unde prețurile variază de la 130 Euro până la 1800 Euro”, spun cei de la Edil. Vorbim de cartierul vecin cu mall-ul din oraş şi cu facultăţile de profil economic, situate în zona str T.Mihaly. Chiar dacă e o perioadă activă pentru studenţii care îşi caută locuinţă înainte să înceapă şcoala, piaţa chiriilor nu e alimentată exclusiv de această categorie şi nici preţurile nu sunt tocmai “studenţeşti”.
Cea mai ridicată chirie înregistrată în această lună de Edil s-a plătit pentru o casă cu opt camere din Cartierul Zorilor: 2500 Euro. Cu doar 11 proprietăți tranzacționate, cartierele Gruia și Europa se situează pe aceeși poziție, având și aceeași sumă minimă pentru închiriere: 250 Euro. Ultimul cartier în ceea ce priveşte preferințele clienților este zona gării, aici fiind realizată o singură închiriere, la suma de 250 euro.

Potrivit unui studiu recent al portalului Imobiliare.ro, în capitala Transilvaniei, prețul mediu solicitat pentru o garsonieră din arealul semicentral ajunge la 450 de euro pe lună – nivel similar cu cel de pe Lipscani, în București. Pe locul al doilea în clasamentul celor mai ridicate chirii pentru acest tip de locuințe se află, potrivit Imobiliare.ro, zona calea Turzii (260 de euro pe lună), urmată de cartierul Andrei Mureșanu (255 de euro pe lună). În Capitală, zona cu cele mai mari prețuri pentru închirierea unei garsoniere este Lipscani, unde prețul mediu solicitat pentru o asemenea proprietate este de 450 de euro pe lună. În Cluj, cele mai accesibile prețuri pot fi găsite la periferie – în zonele Dâmbul Rotund (108 euro pe lună), Baciu (138 de euro pe lună) și după zona Grigorescu, înspre Floreşti (149 de euro pe lună).

Pentru preţurile altor categorii de apartamente, citeşte şi:

Care sunt cartierele unde găseşti cele mai mari şi cele mai mici chirii în Cluj. Preţuri ca în Capitală

by -
0 428

De la 100 euro pe lună la peste 450 – sunt oferte de închiriat garsoniere în centrul universitar Cluj-Napoca, cel mai scump oraş din ţară pe piaţa rezidenţială. Chiar şi la chirii, pretenţiile proprietarilor din Cluj sunt la nivelul celor din Bucureşti şi mult peste Timişoara.

Imobiliare.ro a realizat o comparație între zonele cu cele mai scumpe și, respectiv, cele mai ieftine locuințe de închiriat din trei mari centre universitare ale țării: București, Cluj-Napoca și Timișoara. Studiul ia în calcul prețurile medii solicitate pentru apartamentele cu una, două și trei camere la nivelul lunii iunie 2017.

În capitala Transilvaniei, prețul mediu solicitat pentru o garsonieră din arealul semicentral ajunge la 450 de euro pe lună – nivel similar cu cel de pe Lipscani, în București. Pe locul al doilea în clasamentul celor mai ridicate chirii pentru acest tip de locuințe se află, potrivit Imobiliare.ro, zona calea Turzii (260 de euro pe lună), urmată de cartierul Andrei Mureșanu (255 de euro pe lună). În Capitală, zona cu cele mai mari prețuri pentru închirierea unei garsoniere este Lipscani, unde prețul mediu solicitat pentru o asemenea proprietate este de 450 de euro pe lună.
În Cluj, cele mai accesibile prețuri pot fi găsite la periferie – în zonele Dâmbul Rotund (108 euro pe lună), Baciu (138 de euro pe lună) și după zona Grigorescu, înspre Floreşti (149 de euro pe lună).

Garsoniere:

Pentru potențialii chiriași, zonele cu cele mai scumpe apartamente cu două camere sunt Borhanci (600 de euro pe lună) și Bulgaria (500 de euro pe lună). Cele mai accesibile prețuri pot fi găsite însă în Aurel Vlaicu (225 de euro pe lună) și Dâmbul Rotund (235 de euro pe lună).

Pe segmentul apartamentelor cu trei camere, cele mai mari prețuri sunt solicitate de către proprietarii din zona Horea, pretențiile acestora ridicându-se la 1.000 de euro pe lună. Pe locul al doilea se situează proprietățile din zona Europa, ce ajung la 600 de euro pe lună, urmate de cele din cartierul Bună Ziua (530 de euro pe lună).
Pe lângă Florești (262 de euro pe lună), localitate ce s-a dezvoltat ca un adevărat cartier al Clujului, după cum remarcă şi analiştii de la Imobiliare.ro, cele mai mici prețuri pentru trei camere pot fi găsite în zonele Andrei Mureșanu (282 de euro pe lună) și Gară (300 de euro pe lună).

Comparativ cu municipiul Cluj-Napoca, pretențiile proprietarilor din Timișoara sunt vizibil mai temperate, notează analiza Imobiliare.ro. Astfel, cele mai scumpe garsoniere sunt cele din Bogdăneștilor (294 de euro pe lună), Bălcescu (223 de euro pe lună) și Take Ionescu (220 de euro pe lună); cele mai accesibile zone sunt însă Ghirodei (88 de euro pe lună), Plopi (110 euro pe lună) și Elisabetin (130 de euro pe lună). Pentru apartamentele cu două camere, cele mai mari prețuri sunt solicitate în zonele Piața Victoriei (470 de euro pe lună), Piața Unirii (450 de euro pe lună) și Medicină (400 de euro pe lună), iar cele mai mici în Brâncoveanu (159 de euro pe lună), Ronat (175 de euro pe lună) și Iosefin (195 de euro pe lună).

Analiza integrală poate fi consultată AICI

Amintim că, potrivit datelor centralizate de Imobiliare.ro săptămâna trecută, preţurile medii din Cluj sunt în topul naţional, foarte aproape de Bucureşti. La anumite categorii, capitala Transilvaniei chiar preia locul 1. Astfel, dacă în Timişoara poţi să închiriezi o garsonieră cu 171 euro pe lună (în medie), în Iaşi cu 191 euro şi în Braşov cu 183 de euro, în Cluj-Napoca, preţul a sărit la 220 de euro pe lună. E, adică, foarte aproape chiar de media înregistrată în capitală: 228 de euro. Pentru un apartament cu două camere se cere, în medie, 360 de euro pe lună, în Cluj-Napoca, în vreme ce în Bucureşti media este de 321 de euro. Subliniem că sumele menţionate se referă la chirii solicitate de proprietari sau agenţii, în ofertele intermediate de portal.

Potrivit ofertelor publicate pe portalul imobiliar compariimobiliare.ro, costurile medii pentru o garsonieră sunt de 220 de euro, 350 de euro pentru apartamente cu două camere şi 400 euro pentru locuinţe tricamerale. “Aceste sume variază în funcţie de suprafaţa şi compartimentarea locuinţei, dotări şi utilităţi, amenajare şi, nu în ultimul rând, vecinătăţi: mijloace de transport în comun, facultăţi, magazine, localuri. Alternativa? Zona metropolitană a Clujului şi anume localităţile Floreşti şi Baciu, unde preţurile pot fi chiar şi cu 100 de euro mai mici”, precizează reprezentanţii portalului.

by -
0 886
Sursa foto: scena9 laterenuri vlad odobescu

În Timişoara poţi să închiriezi o garsonieră cu 171 euro pe lună (în medie), în Iaşi cu 191 euro, în Braşov cu 183 de euro. în Cluj-Napoca, preţul a sărit la 220 de euro pe lună, aproape chiar de media înregistrată în capitală: 228 de euro. Pentru un apartament cu două camere se cere, în medie, 360 de euro pe lună, în Cluj-Napoca, în vreme ce în Bucureşti media este de 321 de euro. Datele au fost furnizate de cea mai recentă analiză a portalului Imobiliare.ro, care aminteşte şi că în luna septembrie, înainte de începerea noului an universitar, cererea și, implicit, activitatea de tranzacționare ajung la apogeu pe piața închirierilor de apartamente. Subliniem că sumele menţionate se referă la chirii solicitate de proprietari sau agenţii, în ofertele intermediate de portal.

Din 2015 încoace, chiriile din marile orașe ale țării au revenit pe un trend vizibil ascendent, potrivit datelor Imobiliare.ro. “Și în vara lui 2017 pretențiile proprietarilor manifestă aceeași tendință de creștere față de anul precedent, acestea ajungând astfel, per ansamblu, la cel mai ridicat nivel din 2012 încoace. Ca și pe piața vânzărilor de apartamente, Bucureștiul se află în strânsă concurență cu Cluj-Napoca în ceea ce privește cele mai mari prețuri, orașul de pe Someș reușind să surclaseze Capitala pe două dintre segmentele de piață analizate”, arată reprezentanţii Imobiliare.ro. Analiza de mai jos ia în calcul chiriile medii solicitate la nivelul lunii iunie în anii 2017, 2016 și 2012.

În capitala Transilvaniei, bugetul necesar pentru închirierea unei garsoniere a ajuns la 220 de euro pe lună în 2017, față de 204 euro pe lună în 2016 și 203 euro pe lună în 2012, arată datele Imobiliare.ro. Un apartament cu două camere, pe de altă parte, are un preț mediu cerut de 360 de euro pe lună, în creștere de la 311 euro pe lună anul trecut și de la 298 de euro pe lună în urmă cu cinci ani. Nu în ultimul rând, locuințele tricamerale au ajuns anul acesta la 445 de euro pe lună, de la 409 euro pe lună în 2016 și circa 390 de euro pe lună în 2012.

La începutul lunii trecute, chiriile din Cluj erau mai mari cu 36% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit site-ului compariimobiliare.ro. Pe de altă parte, la interval de un, numărul ofertelor e cu 30% mai mic – deşi apar locuinţe noi pe piaţă, ele sunt “absorbite” foarte repede, arată datele Imobiliare.ro

Vezi şi:

Cifrele care îţi arată cât de grea e viaţa de chiriaş de Cluj

Citeşte şi:

Povara ratelor la apartament. Clujenii o duc cel mai greu

Chirii la nivel naţional, potrivit Imobiliare.ro:

București:

În cel mai mare oraș al țării, chiria medie solicitată pentru o garsonieră a ajuns la circa 228 de euro pe lună în 2017, față de 218 euro pe lună în 2016 și, respectiv, 222 euro pe lună în 2012. Pe segmentul apartamentelor cu două camere, pretențiile proprietarilor ajung acum la 321 de euro pe lună, față de 298 de euro pe lună anul trecut și 303 euro pe lună în 2012. Pentru apartamentele cu trei camere, prețul solicitat se situează acum la 404 euro pe lună, mai mult decât suma de 378 de euro pe lună valabilă anul trecut, dar mai puțin decât cei aproape 421 de euro pe lună solicitați în 2012.

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, chiria medie cerută pentru o garsonieră a scăzut ușor față de anul precedent, respectiv de la 187 la 183 de euro pe lună, însă este mai mare decât valoarea consemnată în 2012, adică 172 de euro pe lună. Pe de altă parte însă, suma necesară pentru închirierea unui apartament cu două camere se situează în prezent la 277 de euro pe lună, față de 243 de euro pe lună în 2016 și 241 de euro pe lună în 2012. Unitățile locative tricamerale au acum un preț mediu cerut de 320 de euro pe lună, în creștere de la 299 de euro pe lună anul trecut și 309 euro pe lună în 2012.

Iași:

În capitala Moldovei, o locuință monocamerală poate fi închiriată acum cu 191 de euro pe lună, față de 185 de euro pe lună anul trecut și, respectiv, 186 de euro pe lună în 2012. Pe segmentul apartamentelor cu două camere, așteptările proprietarilor se situează în prezent la 269 de euro pe lună, față de valoarea de 253 de euro pe lună valabilă atât în 2016, cât și în 2012. Cei care vor să închirieze o unitate locativă cu trei camere trebuie să scoată acum din buzunar 319 euro pe lună, la fel ca în 2012, dar peste suma de 273 de euro pe lună necesară anul trecut.

Timișoara:

În orașul de pe Bega, suma necesară pentru închirierea unei garsoniere a ajuns în 2017 la 171 de euro pe lună, în creștere de la 165 de euro pe lună anul trecut și, respectiv, de la 150 de euro pe lună în 2012. Clienții interesați de un apartament cu două camere trebuie să plătească, în medie, 278 de euro pe lună, față de 261 de euro pe lună în 2016 și 197 de euro pe lună în 2012. Așteptările proprietarilor de locuințe cu trei camere au ajuns însă la 327 de euro pe lună, de la 311 euro pe lună anul trecut și, respectiv, de la 241 de euro pe lună în urmă cu cinci ani.

Târg de chirii

„La finalul verii, când cererea este cu 15-20% mai ridicată decât în restul anului, încercăm să îi ajutăm pe chiriași reunind cele mai bune oferte într-un Târg online de Chirii. Am selectat peste 8.500 de anunțuri active în marile centre universitare ale tării: București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, dar și Brașov și Constanța, accesibile la www.imobiliare.ro/targuldechirii. Ofertele incluse în târg au fost selectate în funcție de o limită superioară de preț – 300 de euro pe lună pentru garsoniere, 400 de euro pe lună pentru apartamentele cu două camere și, respectiv, 500 de euro pe lună pentru cele cu trei camere, toate ordonate după distanța față de facultăți”, precizează Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

by -
0 305

Anul trecut în Cluj-Napoca s-au vândut 369 de terenuri, în valoare de 19,8 milioane de euro, arată datele oficiale, într-o analiză realizată folosind baza de date cu tranzacţii a primăriei municipiului.

Echipa de evaluatori membri ai ANEVAR coordonată de Adrian Vascu, senior partner al companiei de consultanță Veridio, în parteneriat cu municipalitatea, au publicat recent al patrulea ghid realizat pe baza tranzacțiilor imobiliare încheiate între vânzători și cumpărători pe raza municipiului – cel aferent anului 2016.

Potrivit datelor oficiale analizate, în 2016 s-au vândut 369 de terenuri, reprezentând tranzacţii de 19,8 milioane de euro. Peste 57% din valoarea tranzacţiilor s-au realizat prin achiziţii în Borhanci, Mănăştur, Făget, Iris, Dâmbul Rotund şi Grigorescu. Cele mai numeroase tranzacţii de terenuri s-au încheiat în Iris, Borhanci şi Dâmbul Rotund.

Suprafaţa de teren tranzacţionată: în jur de 41 de hectare. Cele mai multe tranzacţii au vizat însă suprafeţe mici de terenuri: între 500 şi 1000 mp. Cele mai valoroase tranzacţii au fost încheiate pentru terenuri în suprafaţă de peste 1.000 mp. Majoritatea covârşitoare a tranzacţiilor s-au realizat fără credite bancare. Mai precis: finanţarea proprie a fost declarată ca sursă pentru peste 95% din valoarea tranzacţiilor.

Preţuri în 2016, potrivit companiei de consultanţă DARIAN:

by -
0 975
Foto Mihai Hendea

“Simt pe pielea mea cât e de greu să plătesc chirie, să ai acces la chirie decentă. Pentru unii e imposibil să stea în acest oraş, am prieteni care simt acest lucru”, spune o tânără chiriaşă în Cluj. Desigur, acesta nu e singurul exemplu de acest fel în oraşul în care chiriaşi alarmaţi de ritmul în care cresc preţurile au înfiinţat anul acesta şi o Asociaţie a Chiriaşilor. Asta chiar lăsând la o parte perioada “fierbinte” de festival, cu preţuri extrem de ridicate, când mai toate anunţurile îţi prezintă locuinţe aflate “la 5 minute de Untold”. La începutul lunii trecute, chiriile din Cluj erau mai mari cu 36% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit site-ului compariimobiliare.ro. Pe de altă parte, la interval de un, numărul ofertelor e cu 30% mai mic – deşi apar locuinţe noi pe piaţă, ele sunt “absorbite” foarte repede, arată datele Imobiliare.ro

La nivel naţional, comparativ cu segmentul vânzărilor de locuințe, cel al închirierilor a suportat variații vizibil mai reduse din perspectiva volumului de oferte, arată analiza de trimestru II a Imobiliare.ro. Astfel, numărul total de anunțuri de case și apartamente disponibile spre închiriere în marile orașe a consemnat un avans de 2% în ultimul trimestru față de cele trei luni anterioare și, respectiv, un recul de 3% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Raportat la primul trimestru din 2017, numărul ofertelor a crescut în Cluj-Napoca (+13%), Iași (+5%), Brașov (+5%) și Timișoara (+4%), dar a stagnat în București și a scăzut în Constanța (-7%). Dacă ne uităm însă la interval de un an, în Cluj oferta a scăzut. În ultimele 12 luni, oferta s-a majorat în Iași (+14%), Brașov (+9%) și Constanța (+9%), dar s-a diminuat în Cluj-Napoca (-9%), București (-7%) și Timișoara (-3%).

Apar însă oferte noi, şi în Cluj-Napoca. La capitolul oferte nou listate pe piață în ultimul trimestru, statisticile realizate de Analize Imobiliare relevă o scădere de 1% față de primele trei luni din 2017, pe de o parte, și un avans de 5% față de perioada similară a anului precedent, pe de altă parte. Față de Q1 2017, numărul anunțurilor de închiriere a scăzut în București (-4%) și Brașov (-7%), dar a crescut în Cluj-Napoca (+11%), Constanța (+6%), Iași (+4%) și Timișoara (+1%). Comparativ cu trimestrul al doilea din 2016, oferta pe închirieri s-a majorat în Constanța (+33%), Iași (+25%), Timișoara (+17%) și Brașov (+8%), a stagnat în București și s-a diminuat în Cluj-Napoca (-2%).

“De fapt, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în piaţă, overall, sunt cu 30% mai puţine oferte (din toate sursele, nu doar Imobiliare.ro, n.red.) Asta pentru că gradul de absorbţie este foarte mare. Deci da, vin construcţii noi, însă cererea e mare, viteza de absorbţie e foarte mare şi stocul în piaţă din anii trecuţi a fost epuizat. Aşa că, per total, oferta e mai mică”, explică pentru Actualdecluj.ro Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro.

Potrivit portalului Compariimobiliare.ro, municipiul Cluj-Napoca continuă să fie cel mai scump oraș din țară pe segmentul chiriilor, cu diferențe de până la 8-10 % față de Capitală. În interval de 12 luni, chiriile din oraşul de pe Someş s-au majorat cu 36%, arătau datele de început de iulie. Chiriile pentru o garsonieră încep de la 150 de euro şi pot ajunge şi până la 300 de euro, iar un apartament de două camere poate fi închiriat pentru cel puţin 300 de euro, însă în funcţie de dotări şi de zona în care se află, poate trece pragul de 400 de euro/lună, conform datelor prezentate de portalul imobiliar.

Top 5 cartiere din Cluj cu cele mai multe apartamente închiriate în primul semestru, conform Compariimobiliare.ro:

Mărăști – 187 chirii

Mănăștur – 185 chirii

Gheorgheni – 163 chirii

Zorilor – 101 chirii

Central – 80 chirii

by -
1 811

De la începutul anului, prețurile solicitate pentru apartamentele din Cluj sunt într-o continuă creștere, arată cea mai recentă analiză a unei agenţii imobiliare locale. Cel mai mult s-au scumpit apartamentele din Gheorgheni, Zorilor şi Bună Ziua, potrivit aceleiaşi surse.

Conform indicelui Blitz, preţurile cerute pentru apartamentele din Cluj-Napoca au crescut de la 1228 euro/mp la începutul anului, la 1308 euro/mp în iunie; adică o creștere de 80 euro/mp (6,51%). Același parcurs l-a avut și indicele înregistrat în Cluj și localitățile învecinate, de la 1084 euro/mp, la 1203 euro/mp, crescând cu 119 euro/mp (10,98%). “Această explozie a prețurilor din piața imobiliară se datorează mult cererii, care, raportată la ofertă, este mult mai mare, motiv pentru care proprietarii sau constructorii își permit să crească prețurile”, explică reprezentanţii agenţiei. Şi totuşi: cine sunt cumpărătorii, în condiţiile în care pentru mulţi dintre clujeni preţurile au devenit prohibitiv? O parte din cerere vine de la tinerii din domeniul IT și din partea investitorilor care aleg să-și plaseze banii în Cluj, achiziționând imobile, pentru a le închiria, spun agenţii imobiliari.

Garsonierele au avut cele mai mari creșteri, “ceea ce sugerează că lumea se orientează spre spații mai mici, care sunt mult mai ușor de gestionat”. Comparând prețurile din Cluj-Napoca, din luna ianuarie, cu cele din iunie, pe principalele categorii de apartamente (1, 2, 3 și 4 camere), acestea au înregistrat o creștere cu:

9,39% pentru garsoniere – de la 1278 euro/mp, la 1398 euro/mp;
6,33% pentru apartamentele cu 2 camere – de la 1264 euro/mp, la 1344 euro/mp;
6,61% pentru apartamentele cu 3 camere – de la 1210 euro/mp, la 1290 euro/mp;
4,86% pentru apartamentele cu 4 camere – de la 1132 euro/mp, la 1187 euro/mp.

Cele mai mari preţuri pe metru pătrat se înregistrau la jumătatea anului în Centru – 1514 euro/mp, Gheorgheni – 1493 euro/mp şi Zorilor – 1434 euro/mp. În ianuarie, clasamentul arăta diferit, cu zona centrală, Andrei Mureşanu şi Mărăşti pe primele trei locuri.

Cartierele cu cea mai mare creștere procentuală de preţuri în prima jumătate a acestui an, potrivit Blitz Imobiliare:

15,11% în Gheorgheni;
10,90% în Zorilor;
10,26% în Bună Ziua;
9,74% în Mănăștur;
8,76% în Marăști;
5,29% în Centru;
4,61% în Andrei Mureșanu.

Cartierul Gheorgheni a urcat pe primul loc pe podium, datorită ansamblurilor rezidențiale noi, construite în zone bune, care au însă şi prețuri ridicate. Probabil surprinzător, în topul Blitz cartierul Grigorescu se situează la finalul clasamentului. Aici preţurile au scăzut. Puţin, dar au scăzut: cu 0,97%, de la 1139 euro/mp (luna ianuarie), la 1128 euro/mp (luna iunie). Scăderea nu înseamnă însă că unul dintre cartierele constituite ale oraşului nu mai e căutat, ci că oferta de locuinţe a fost completată cu apartamente noi, aflate la periferia sa. “Scăderea se datorează construcțiilor noi de la limita cartierului, din proximitatea str. Donath”, spun analiştii imobiliari. Trebuie precizat însă că locuinţe din această zonă se află, de fapt, pe teritoriul localităţii Floreşti.

Sursa grafic: Blitz Imobiliare

Indicele Blitz oferă informații cu privire la media prețurilor publice pentru apartamentele de vânzare din Cluj și din vecinătăti, exprimată în euro/mp. Precizăm că pentru calculul indicelui Blitz au fost analizate ofertele publice din lunile ianuarie – iunie 2017, actualizate exclusiv din baza de date a agenţiei.

Amintim şi că municipiul Cluj-Napoca conduce în topul creşterilor preţurilor apartamentelor din România cu un plus de 10% în doar şase luni, potrivit celei mai recentă analiză a unui important portal imobiliar. Sumele se referă la preţuri cerute de proprietari, dezvoltatori şi agenţii pentru apartamentele intermediate de portalul Imobiliare.ro, nu la preţuri de tranzacţionare, dar reflectă aşteptările celor care vând. Piaţa nu poate menţine în viitor un asemenea ritm, avertizează specialiştii portalului, opinând că un astfel de plus are caracter speculativ. Preţurile din Bucureşti sunt în medie de 1203 euro/mp, în vreme ce la Cluj-Napoca acestea au ajuns la 1372 euro/mp, conform Imobiliare.ro.

Cu toate acesta, încă se vinde. Clujul e pe locul doi în clasamentul oficial al vânzărilor de imobile din ţară. Conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, doar în Bucureşti s-au înregistrat mai multe operaţiuni de acest fel în primul semestru al anului.

by -
0 1192

“Chiria ni s-a mărit cu 50 de euro, că “aşa e piaţa””, “Din 5 apartamente în care am locuit ca și chiriaș, doar în 2 am semnat un contract de închiriere”, “Este foarte greu să găsești o chirie decentă și locuibilă la un preț corect în Cluj. Plătesc 700 de lei + cheltuieli pentru o garsonieră de 30mp. Locația este bună însă.. pe jos este linoleum vechi, mobilierul bunicii și.. gândaci”, “Chiriile sunt atât de scumpe în Cluj încât trebuie să îţi dai tot salariul doar ca să nu locuieşti în stradă”. Sunt câteva experienţe adunate de câţiva clujeni, care şi-au făcut grup de lucru. Sâmbătă seara au lansat Asociația Chiriașilor Cluj – “un grup de lucru şi acţiune care militează pentru drepturile chiriaşilor”.

Explozia imobiliară face la Cluj o Asociație a Chiriașilor. Cum vor să lupte cu prețurile

O mână de oameni s-a adunat sâmbătă seara într-o încăpere mică din centrul oraşului – sunt pregătiţi cu câteva pliante, scaune negre şi căşti pentru traducerea simultană în engleză pentru oaspeţii străini. Printre participanţi îl zăreşti şi pe Dan Perjovschi, aflat zilele acestea la Cluj pentru un proiect artistic tocmai pe tema locuirii – desenează la Pata Rât. Mai e şi Norbert Petrovici, sociolog, lector la UBB şi proaspăt membru în Comisia de Urbanism a municipiului, dar şi activistul-deputat Adrian Dohotaru. “Noi am început să ne organizăm şi să avem şedinţe de ceva vreme, din octombrie, am discutat despre înfiinţare unei asociaţii. Înainte de octombrie, o bună parte dintre noi eram implicaţi de ani de zile în diverse lupte, campanii sociale şi activiste pentru mai multe lucruri, mai mulţi dintre noi eram implicaţi în campanii pentru locuire decentă, adecvată, pentru dreptul la oraş în Cluj”, începe cu introducerea Alex Boguş, unul dintre iniţiatorii grupului.  Dar e nevoie de “suflu nou”, au constatat iniţiatorii mişcării. “În octombrie am început să avem întâlniri, să discutăm între noi care sunt problemele, cum vede fiecare piaţa chiriilor şi situaţia locuirii, situaţia economică, socială. Munca pe care am depus-o a inclus textul broşurii pe care am lansat-o, filmuleţul de promovare, elementele vizuale. Am simţit că trebuie să lărgim cercul şi grupul de oameni care fac această chestie, care vor să se implice. Resursele de energie, de timp, entuziasm şi implicare sunt limitate, acelaşi grup de oameni nu poate face acelaşi lucru tot timpul. Ne-am gândit să implicăm noi oameni, cu noi resurse de energie”, explică Alex.

“Ce schimbări legislative propuneţi la nivel naţional şi local?”, vrea să afle Adrian Dohotaru, cunoscut ca activist pentru diverse cauze în Cluj şi, de curând, deputat la Bucureşti. Sunt trei paliere de lucruri, spun reprezentanţii asociaţiei de chiriaşi. “Autorităţile locale trebuie să construiască mai multe locuinţe – sociale, prin programul ANL. Există propuneri pentru schimbarea legii locuinţei, să se includă acel procent de 20% în Parteneriatele Public-Privare, locuinţe care să meargă înapoi înspre sectorul statal. Există tipul ăsta de idee, mergem în aceeaşi direcţie: adică cerem statului mai multă investiţie în sectorul imobiliar. Apoi, cerem universităţilor să investească mai mult în cămine. În ultimii 15 ani numărul studenţilor de la UBB a crescut de trei ori, iar locurile în cămine nu au ţinut pasul. Mai mult s-a făcut reabilitare pentru cele existente, prea puţin s-a făcut pentru un nou stoc de locuri. Direcţia a treia ar fi o măsura adoptată de câteva oraşe: aceea de a avea anumite zone ale oraşului cu plafonare a chiriilor, aşa încât să fie locuinţe accesibile şi pentru categoriile sociale care nu îşi permit să intre în jocul ăsta al pieţei”, prezintă Alex direcţiile. Şi totuşi…

Următoarea întrebare firească: “Legal, cum se face plafonarea chiriilor?”, întreabă Dohotaru.

“Cred că există multe variante. Cea mai simplă e un tip de parteneriat public-privat. Dacă tu îi faci o “nedreptate” proprietarului (cu plafonarea chiriei),  îi oferi nişte beneficii: nu plăteşte impozit pentru a doua locuinţă sau a treia sau nu plăteşte impozit pe profitul pe care îl face din chirie. Ca să evităm retorica asta cu “Ce facem, ne întoarcem la comunism?”, cred că asta ar fi o variantă destul de acceptabilă”, consideră unul dintre fondatorii de asociaţie de chiriaşi.

Sociologul Norbert Petrovici intervine însă cu câteva cifre şi explică de ce unele din aceste direcţii nu au şanse de funcţionare. “Clujul are 32% din populaţie oameni cu educaţie superioară, o creştere de la 8% în ultimii ani. Cei care au plecat din oraş au fost muncitorii. Poziţiile de conducere şi specialiştii reprezintă mai bine de o treime din oraş, dacă ne uităm la oameni cu educaţie superioară şi poziţii de conducere – ajungem la jumătate din populaţia ocupată. Prin urmare, o politică pe anumite zone nu are sens. Orice fel de reglementare a chiriei într-un cartier nu are efect. Ideea de a plafona chirii în parteneriate public-private iarăşi e problematică: Clujul, în acest moment, nu construieşte. Existau mari proiecte, ca idee, care urmau să fie realizate de mari dezvoltatori pe terenul primăriei, ca Lomb sau Cartierul Tineretului, dar acele proiecte au căzut. Din ce mi-am dat eu seama, ca membru în comisia de Urbanism, viziunea de investiţii a primarului merge în mare măsură spre proiecte de infrastructură, care au sens. Atunci când construieşti în privat ansambluri de locuire, principala problemă e cea de mobilitate, de trafic. Proprietarii cedează teren pentru drumuri”, aminteşte Petrovici.

“Are mai mare logică să ne concentrăm pe sursa principală de unde vin creşterile de chirie, la piaţa care nu poate ajunge la echilibru între cerere şi ofertă. Există categorii profesionale bine remunerate, chiar dacă ele nu sunt foarte multe – centre de servici sau IT-ul sunt bine poziţionate, creează salarii mari, plus poziţiile de conducere. Să ne uităm la creşterea procentuală a chiriilor, care nu îmi dau seama dacă se poate aborda doar cu legi locale. Senzaţia mea e că nu”, a menţionat sociologul. Acesta a mai atras atenţia asupra unor aspecte legale care ţin de piaţa chiriilor şi a subliniat un aspect pe care chiriaşii l-au testat direct: multe contracte nu sunt oficial înregistrate. Aşa că ar fi nevoie, în primul rând, ca această piaţă să devină “vizibilă”.

Enikő Vincze, de la Fundaţia Desire, care se implică în proiecte pe teme sociale legate în special de locuire, spune că s-au transmis primăriei propuneri pentru a creşte fondul locativ. “Pe lângă construirea de locuinţe noi, există o serie de proceduri pe care le-am văzut folosite în legătură cu alte bunuri imobiliare – de exemplu, transformarea unor spaţii vacante în locuinţe sociale sau acea propunere pentru ca un procent din total să fie negociat cu dezvoltatorii imobiliar privaţi, mai ales dacă primesc în concesiune terenuri publice”, spune Vincze.

 

Mărturii despre chirii:

Ce spun avocaţii despre drepturile proprietarilor şi necesitatea încheierii de contracte:

Ce trebuie să știu dacă vreau să dau afară un chiriaș

Ca să menţionăm şi câteva cifre: potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Prognoză, câștigul salarial mediu net lunar era în 2016 de 2.241 lei în Cluj și ar urma să ajungă la 2.392 lei în 2017. La o căutare de oferte de chirii de Cluj pentru garsonierede exemplu, preţurile găsite trec de 300 de euro, în funcţie de cartier şi dotări: 300, 310, 350, 380 de euro/ lună.

Vezi şi

Cifre la început de an care îţi arată cum se trăieşte la Cluj: preţuri de apartamente, rata, chiria şi puterea de cumpărare

 

by -
1 371

Evoluție atipică pe piața locuințelor de la Cluj: au stagnat prețurile cerute tocmai în orașul-“vedetă” al pieței imobiliare locale, centrul urban cu cel mai mare preț mediu cerut pentru un apartament. Marja de scumpire consemnată pe parcursul primului trimestru pe piața clujeană se situează la doar 1% (de la o valoare de 1.247 de euro pe metru pătrat), ceea ce reprezintă o diferență semnificativă față de saltul de 7,2% consemnat în perioada similară din 2016, arată o analiză a Imobiliare.ro. Aceasta are la bază prețurile cerute, afișate în ofertele intermediate de portal, nu prețuri de tranzacționare.

În primul trimestru din 2017, apartamentele s-au scumpit cu 4% la nivel național, relevă Indicele Imobiliare.ro. Cu o singură excepție, această tendință se resimte în toate marile centre regionale analizate.  După un avans de 1,1% consemnat în martie, suma solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (noi și vechi) a ajuns la 1.092 de euro pe metru pătrat util (de la 1.080 de euro pe metru pătrat la finele lui februarie). Valoarea actuală este cu 4% mai mare decât cea consemnată la sfârșitul lui 2016, respectiv 1.050 de euro pe metru pătrat; spre comparație, în primul trimestru din 2016 pretențiile proprietarilor s-au majorat cu 6,5%.

În prima lună de primăvară, prețurile locuințelor din orașul de pe Someș s-au majorat cu doar 0,1%, de la 1.259 la 1.260 de euro pe metru pătrat, arată datele Imobiliare.ro. Apartamentele vechi au consemnat un avans ușor, de 0,2% mai exact (de la 1.312 la 1.315 euro pe metru pătrat), în vreme ce locuințele noi au cunoscut o creștere de 1,7% (de la 1.176 la 1.196 de euro pe metru pătrat). “În mod interesant, marja de scumpire consemnată pe parcursul primului trimestru pe piața clujeană se situează la doar 1% (de la o valoare de 1.247 de euro pe metru pătrat), ceea ce reprezintă o diferență semnificativă față de saltul de 7,2% consemnat în perioada similară din 2016”, arată raportul lunar al Imobiliare.ro.

“Clujul continuă să rămână cel mai scump oraș din țară pe segmentul vechi, unde proprietățile sunt supraevaluate”, spune Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro.

Vezi și

Cifre la început de an care îţi arată cum se trăieşte la Cluj: preţuri de apartamente, rata, chiria şi puterea de cumpărare

Prețuri în țară, potrivit datelor Imobiliare.ro

București

Unitățile locative disponibile spre vânzare în Capitală s-au apreciat cu 1,4% în ultima lună (de la 1.159 la 1.175 de euro pe metru pătrat util). Prețul mediu cerut pentru un apartament vechi a rămas constant, la 1.112 euro pe metru pătrat, însă locuințele noi s-au scumpit cu 3%, de la 1.189 la 1.225 de euro pe metru pătrat. În primul trimestru din 2017 pretențiile vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 3%, de la o medie de 1.141 de euro pe metru pătrat valabilă la finele anului trecut; spre comparație, în Q1 2016 avea loc un avans de 3,3%.

Brașov

În orașul de la poalele Tâmpei, Indicele Imobiliare.ro relevă un avans de 0,8% în martie, de la 918 la 925 de euro pe metru pătrat; apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,3% (de la 918 la 930 de euro pe metru pătrat), dar cele noi s-au ieftinit cu 0,5% (de la 917 la 912 euro pe metru pătrat). În primele trei luni din acest an, locuințele brașovene au înregistrat un avans cumulat de 2,8% (de la nivelul de 900 de euro pe metru pătrat atins la sfârșitul lui 2016); spre comparație, în primul trimestru din 2016 acestea înregistrau un avans de 4,6%.

Constanța

Apartamentele de la malul mării s-au apreciat în martie cu 0,1%, de la 991 la 992 de euro pe metru pătrat util. Locuințele vechi au înregistrat un avans de 0,5% (de la 987 la 992 de euro pe metru pătrat), însă cele noi s-au ieftinit cu 1,1% (de la 1.004 la 993 de euro pe metru pătrat). În primul trimestru din 2017, așteptările proprietarilor au crescut, per ansamblu, cu circa 2% (de la 973 de euro pe metru pătrat), față de un plus 3,2% în același interval din 2016.

Iași

În capitala Moldovei, apartamentele s-au scumpit, per ansamblu, cu 3,3% în ultima lună, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, de la 885 la 914 euro pe metru pătrat. Dacă locuințele vechi s-au apreciat cu doar 0,1% (de la 884 la 885 de euro pe metru pătrat), prețurile celor noi au „sărit” cu 5,2% (de la 885 la 931 de euro pe metru pătrat); de menționat este însă că, în ciuda acestui avans considerabil, unitățile locative nou-construite se situează cu doar 0,6% peste media de preț atinsă în urmă cu 12 luni.

Raportat la primul trimestru, prețurile apartamentelor din Iași au crescut cu 7% (de la un nivel de 854 de euro pe metru pătrat la sfârșitul lui decembrie 2016). Spre comparație, în perioada similară a anului trecut avea loc un avans de 5,4%. Iașiul reprezintă, așadar, singura excepție de la regulă în ceea ce privește temperarea scumpirilor locuințelor; acest fapt poate fi explicat printr-o tendință de aliniere cu celelalte mari orașe – asta în condițiile în care, la finele lui decembrie 2016, capitala Moldovei era singura care se situa încă sub pragul de 900 de euro pe metru pătrat.

Timișoara

În luna martie, prețul mediu solicitat pentru un apartament (nou sau vechi) în orașul de pe Bega a crescut cu 2,5%, de la 1.039 la 1.065 de euro pe metru pătrat. Locuințele din blocurile vechi s-au scumpit cu 2,5% (de la 1.041 la 1.067 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 2,3% (de la 1.035 la 1.059 de euro pe metru pătrat). Pe parcursul primului trimestru, așteptările proprietarilor timișoreni au crescut cu 3,7% (de la 1.027 de euro pe metru pătrat la sfârșitul lui 2016) – în vreme ce, în perioada similară a anului trecut, avea loc o creștere de 5,3%.

by -
1 836
Photo credit: Anca Scutelnicu

Clujul se află abia pe locul 3 într-un clasament privind închirierile de birouri în 2016 din afara capitalei. Mai precis, Timișoara și Iașiul au luat-o înaintea Capitalei Transilvaniei pe piața de birouri, arată o analiză a consultanților de la ESOP.

Anul trecut s-au închiriat cu 53% mai multe birouri în afara Capitalei, decât în 2015, volumul total ajungând la 71.560 mp, potrivit analizei ESOP. Jumătate din această suprafață s-a închiriat în orașul Timișoara. Adică cât în toate celelalte orașe mari unde s-au încheiat tranzacții de birouri la un loc: Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Arad și Pitești. Analiștii remarcă un fenomen nou pe piață, vizibil în 2016: marile companii de IT&C se extind simultan în mai multe orașe. Printre exemple: companiile Accenture (care a închiriat în 2016 birouri în București, dar și în Cluj–Napoca și Iași), Deloitte (care s-a extins în București și Timișoara), Ericsson (București și Pitești), HP (Cluj-Napoca și Arad) și Huawei (București și Timișoara).

Clujul, locul 3

În 2016, Timișoara ocupă primul loc în topul închirierii de birouri în afara Capitalei, cu un volum total de 35.795 mp, fiind orașul în care s-au și livrat suprafețe mari de birouri de clasă superioară. Pe locul doi în atragerea corporatiștilor s-a aflat orașul Iași (20.000 mp) și pe locul trei Cluj-Napoca (12.150 mp), arată analiza ESOP. S-au mai închiriat birouri și în alte orașe, dar la un volum total cumulat de spații mult mai mic față de fruntașe, sub 4.000 mp– în Brașov, Arad și Pitești.

Conform ESOP, în Cluj-Napoca au fost preferate proiectele Sigma Business Center (Zorilor), The Office (Bd 21 Decembrie – centru) și Liberty Technology Park (zona Gării). Cea mai mare tranzacție a fost închirierea unui spațiu de birouri cu o suprafață de 4.500 mp de către compania Accenture, în cadrul proiectului Sigma Business Center. Au optat pentru extinderea de sedii în Cluj în 2016 companiile Accenture, HP, Arvato, SIG Combibloc și Quest Global, potrivit ESOP.

Top 3 piețe de birouri din afara Capitalei, în 2016
or (mp)
Timișoara

35.795

Iași

20.039

Cluj-Napoca

12.150

Sursă: ESOP, Forum

Cu cei aproximativ 12.000 mp, Clujul ajunge, aşadar, abia la o treime din suprafaţa închiriată la Timişoara. Cum evoluează competiţia între cele două oraşe, pe piaţa de birouri? “În funcție de PIB, Timișoara a fost mereu în fața Clujului. Clujul a avut însă un ritm mai alert de creștere și are un mare avantaj: mai mulți studenți. La Timișoara se anunță o perioadă dinamică și în 2017 pe piața birourilor, cu cel puțin două proiecte de anvergură în derulare (unul al grupului ieșeanului Iulian Dascălu și ISHO dezvoltat de Ovidiu Șandor, dezvoltator alături de NEPI al proiectului The Office de la Cluj)”, menționează Daniel Crainic, marketing manager la Imobiliare.ro “În orice caz, se anunţă o perioadă bună, ambele orasş putând oferi o alternativă viabilă, ca infrastructură şi resurse umane, firmelor care nu sunt focusate exclusiv pe Bucureşti”, completează Crainic.

Sunt aşteptaţi jucători noi în 2017. “Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara îşi consolidează poziţia de oraşe secundare de succes pentru industria de IT&Outsourcing, stocul de birouri, precum şi volumul închirierilor atingând praguri relevante. În 2017 vom asista atât la dezvoltarea şi consolidarea companiilor deja existente pe aceste pieţe, cât şi la intrarea unor noi jucători din capitală sau din afara ţării atraşi fiind de competenţele tehnologice în creştere, precum şi de ecartul între nivelurile de salarizare”, adaugă Dan Zaharia, senior consultant Extind, companie cu activitate pe piaţa de birouri din aceste oraşe.

În ceea ce privelte stocul de birouri, analizele arată că municipiul Cluj-Napoca are o poziţie favorabilă printre oraşele din România, dar e în urma altor oraşe din Europa Centrală.

Sursa grafic: Pinmagazine.ro
Sursa grafic: Pinmagazine.ro

Menţionăm că la Cluj se mai află acum în șantier câteva clădiri de birouri – printre cele mai mari proiecte în dezvoltare se numără etapa a treia din complexul The Office, dezvoltat în locul fostei fabrici Tricotaje Someșul (cu încă 18.500 mp) şi Novis Plaza. Acest centru ar urma să fie inaugurat în februarie și e amenajat în parcul industrial Tetarom I din zona Tăietura Turcului, după ce Transilvania Construcții a preluat clădirea abandonată care trebuia să fie inițial Global Plaza.

Marile centre universitare din România atrag ca un magnet companiile aflate în căutarea de tinere talente în special pentru domeniile IT&C, share services, call center, cercetare-dezvoltare, etc iar interesul companiilor pentru aceste orașe este în creștere, ceea ce va conduce la o efervescență pe piața de birouri din aceste zone pentru următorii cinci ani, spune Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

Potrivit datelor ESOP, în Timișoara, cele mai mari suprafețe de birouri s-au închiriat în proiectele de anvergură OpenVille, Bega Business Park și City Business Center, unele având prevăzute livrări de spații noi în această perioadă. Cea mai mare tranzacție de pe piața locală timișoreană a fost tranzacția Alcatel, care a închiriat o suprafață de 10.134 mp în proiectul Bega Business Park. Pe de altă parte, proiectul OpenVille a atras mai mulți chiriași mari care au închiriat împreună 14.373 mp. Printre companiile care au ales sedii noi de birouri în Timișoara se numără Atos, Autoliv, Alcatel, Continental, ACI, Huawei, Carpatair, Toluna, Sustainalytics, Deloitte.

La Iași, peste cinci chiriași corporate au ales proiectul Palas, care a prevăzut livrări de spații noi în 2016-2017. Cea mai mare tranzacție de pe piața locală din Iași a fost închirierea unui spațiu de birouri de 13.000 mp de către Amazon, în proiectul Palas, clădirea UBC 5. În Iași, orașul de pe locul doi în topul celor mai mari concentrări de birouri în 2016 au închiriat companiile Amazon, Accenture, Bittdefender, Softvision.

În 2017, estimăm că focusul companiilor va fi să se dezvolte în principale orașe unde pot fi găsiți tineri studenți sau absolvenți cu abilități multilingvistice și tehnice, cum ar fi Timișoara, Iași, Cluj, Brașov, Sibiu și unde piața de birouri este mai dezvoltată, iar in anii următorii expansiunea va continua într-un ritm mai accelerat și în alte orașe universitare cum ar fi Craiova, Constanța, Pitești, Arad, Oradea, Galați. În aceste orase secundare principalele opțiuni pe care le vor avea companiile vor fi să identifice dezvoltatori care pot livra clădiri de calitate și să semneze contracte de preînchiriere pentru a-și securiza spații de birouri la un nivel acceptabil de calitate”, completează Petrescu.