Tags Posts tagged with "piata imobiliara Cluj"

piata imobiliara Cluj

by -
1 770

De la începutul anului, prețurile solicitate pentru apartamentele din Cluj sunt într-o continuă creștere, arată cea mai recentă analiză a unei agenţii imobiliare locale. Cel mai mult s-au scumpit apartamentele din Gheorgheni, Zorilor şi Bună Ziua, potrivit aceleiaşi surse.

Conform indicelui Blitz, preţurile cerute pentru apartamentele din Cluj-Napoca au crescut de la 1228 euro/mp la începutul anului, la 1308 euro/mp în iunie; adică o creștere de 80 euro/mp (6,51%). Același parcurs l-a avut și indicele înregistrat în Cluj și localitățile învecinate, de la 1084 euro/mp, la 1203 euro/mp, crescând cu 119 euro/mp (10,98%). “Această explozie a prețurilor din piața imobiliară se datorează mult cererii, care, raportată la ofertă, este mult mai mare, motiv pentru care proprietarii sau constructorii își permit să crească prețurile”, explică reprezentanţii agenţiei. Şi totuşi: cine sunt cumpărătorii, în condiţiile în care pentru mulţi dintre clujeni preţurile au devenit prohibitiv? O parte din cerere vine de la tinerii din domeniul IT și din partea investitorilor care aleg să-și plaseze banii în Cluj, achiziționând imobile, pentru a le închiria, spun agenţii imobiliari.

Garsonierele au avut cele mai mari creșteri, “ceea ce sugerează că lumea se orientează spre spații mai mici, care sunt mult mai ușor de gestionat”. Comparând prețurile din Cluj-Napoca, din luna ianuarie, cu cele din iunie, pe principalele categorii de apartamente (1, 2, 3 și 4 camere), acestea au înregistrat o creștere cu:

9,39% pentru garsoniere – de la 1278 euro/mp, la 1398 euro/mp;
6,33% pentru apartamentele cu 2 camere – de la 1264 euro/mp, la 1344 euro/mp;
6,61% pentru apartamentele cu 3 camere – de la 1210 euro/mp, la 1290 euro/mp;
4,86% pentru apartamentele cu 4 camere – de la 1132 euro/mp, la 1187 euro/mp.

Cele mai mari preţuri pe metru pătrat se înregistrau la jumătatea anului în Centru – 1514 euro/mp, Gheorgheni – 1493 euro/mp şi Zorilor – 1434 euro/mp. În ianuarie, clasamentul arăta diferit, cu zona centrală, Andrei Mureşanu şi Mărăşti pe primele trei locuri.

Cartierele cu cea mai mare creștere procentuală de preţuri în prima jumătate a acestui an, potrivit Blitz Imobiliare:

15,11% în Gheorgheni;
10,90% în Zorilor;
10,26% în Bună Ziua;
9,74% în Mănăștur;
8,76% în Marăști;
5,29% în Centru;
4,61% în Andrei Mureșanu.

Cartierul Gheorgheni a urcat pe primul loc pe podium, datorită ansamblurilor rezidențiale noi, construite în zone bune, care au însă şi prețuri ridicate. Probabil surprinzător, în topul Blitz cartierul Grigorescu se situează la finalul clasamentului. Aici preţurile au scăzut. Puţin, dar au scăzut: cu 0,97%, de la 1139 euro/mp (luna ianuarie), la 1128 euro/mp (luna iunie). Scăderea nu înseamnă însă că unul dintre cartierele constituite ale oraşului nu mai e căutat, ci că oferta de locuinţe a fost completată cu apartamente noi, aflate la periferia sa. “Scăderea se datorează construcțiilor noi de la limita cartierului, din proximitatea str. Donath”, spun analiştii imobiliari. Trebuie precizat însă că locuinţe din această zonă se află, de fapt, pe teritoriul localităţii Floreşti.

Sursa grafic: Blitz Imobiliare

Indicele Blitz oferă informații cu privire la media prețurilor publice pentru apartamentele de vânzare din Cluj și din vecinătăti, exprimată în euro/mp. Precizăm că pentru calculul indicelui Blitz au fost analizate ofertele publice din lunile ianuarie – iunie 2017, actualizate exclusiv din baza de date a agenţiei.

Amintim şi că municipiul Cluj-Napoca conduce în topul creşterilor preţurilor apartamentelor din România cu un plus de 10% în doar şase luni, potrivit celei mai recentă analiză a unui important portal imobiliar. Sumele se referă la preţuri cerute de proprietari, dezvoltatori şi agenţii pentru apartamentele intermediate de portalul Imobiliare.ro, nu la preţuri de tranzacţionare, dar reflectă aşteptările celor care vând. Piaţa nu poate menţine în viitor un asemenea ritm, avertizează specialiştii portalului, opinând că un astfel de plus are caracter speculativ. Preţurile din Bucureşti sunt în medie de 1203 euro/mp, în vreme ce la Cluj-Napoca acestea au ajuns la 1372 euro/mp, conform Imobiliare.ro.

Cu toate acesta, încă se vinde. Clujul e pe locul doi în clasamentul oficial al vânzărilor de imobile din ţară. Conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, doar în Bucureşti s-au înregistrat mai multe operaţiuni de acest fel în primul semestru al anului.

by -
0 1138

“Chiria ni s-a mărit cu 50 de euro, că “aşa e piaţa””, “Din 5 apartamente în care am locuit ca și chiriaș, doar în 2 am semnat un contract de închiriere”, “Este foarte greu să găsești o chirie decentă și locuibilă la un preț corect în Cluj. Plătesc 700 de lei + cheltuieli pentru o garsonieră de 30mp. Locația este bună însă.. pe jos este linoleum vechi, mobilierul bunicii și.. gândaci”, “Chiriile sunt atât de scumpe în Cluj încât trebuie să îţi dai tot salariul doar ca să nu locuieşti în stradă”. Sunt câteva experienţe adunate de câţiva clujeni, care şi-au făcut grup de lucru. Sâmbătă seara au lansat Asociația Chiriașilor Cluj – “un grup de lucru şi acţiune care militează pentru drepturile chiriaşilor”.

Explozia imobiliară face la Cluj o Asociație a Chiriașilor. Cum vor să lupte cu prețurile

O mână de oameni s-a adunat sâmbătă seara într-o încăpere mică din centrul oraşului – sunt pregătiţi cu câteva pliante, scaune negre şi căşti pentru traducerea simultană în engleză pentru oaspeţii străini. Printre participanţi îl zăreşti şi pe Dan Perjovschi, aflat zilele acestea la Cluj pentru un proiect artistic tocmai pe tema locuirii – desenează la Pata Rât. Mai e şi Norbert Petrovici, sociolog, lector la UBB şi proaspăt membru în Comisia de Urbanism a municipiului, dar şi activistul-deputat Adrian Dohotaru. “Noi am început să ne organizăm şi să avem şedinţe de ceva vreme, din octombrie, am discutat despre înfiinţare unei asociaţii. Înainte de octombrie, o bună parte dintre noi eram implicaţi de ani de zile în diverse lupte, campanii sociale şi activiste pentru mai multe lucruri, mai mulţi dintre noi eram implicaţi în campanii pentru locuire decentă, adecvată, pentru dreptul la oraş în Cluj”, începe cu introducerea Alex Boguş, unul dintre iniţiatorii grupului.  Dar e nevoie de “suflu nou”, au constatat iniţiatorii mişcării. “În octombrie am început să avem întâlniri, să discutăm între noi care sunt problemele, cum vede fiecare piaţa chiriilor şi situaţia locuirii, situaţia economică, socială. Munca pe care am depus-o a inclus textul broşurii pe care am lansat-o, filmuleţul de promovare, elementele vizuale. Am simţit că trebuie să lărgim cercul şi grupul de oameni care fac această chestie, care vor să se implice. Resursele de energie, de timp, entuziasm şi implicare sunt limitate, acelaşi grup de oameni nu poate face acelaşi lucru tot timpul. Ne-am gândit să implicăm noi oameni, cu noi resurse de energie”, explică Alex.

“Ce schimbări legislative propuneţi la nivel naţional şi local?”, vrea să afle Adrian Dohotaru, cunoscut ca activist pentru diverse cauze în Cluj şi, de curând, deputat la Bucureşti. Sunt trei paliere de lucruri, spun reprezentanţii asociaţiei de chiriaşi. “Autorităţile locale trebuie să construiască mai multe locuinţe – sociale, prin programul ANL. Există propuneri pentru schimbarea legii locuinţei, să se includă acel procent de 20% în Parteneriatele Public-Privare, locuinţe care să meargă înapoi înspre sectorul statal. Există tipul ăsta de idee, mergem în aceeaşi direcţie: adică cerem statului mai multă investiţie în sectorul imobiliar. Apoi, cerem universităţilor să investească mai mult în cămine. În ultimii 15 ani numărul studenţilor de la UBB a crescut de trei ori, iar locurile în cămine nu au ţinut pasul. Mai mult s-a făcut reabilitare pentru cele existente, prea puţin s-a făcut pentru un nou stoc de locuri. Direcţia a treia ar fi o măsura adoptată de câteva oraşe: aceea de a avea anumite zone ale oraşului cu plafonare a chiriilor, aşa încât să fie locuinţe accesibile şi pentru categoriile sociale care nu îşi permit să intre în jocul ăsta al pieţei”, prezintă Alex direcţiile. Şi totuşi…

Următoarea întrebare firească: “Legal, cum se face plafonarea chiriilor?”, întreabă Dohotaru.

“Cred că există multe variante. Cea mai simplă e un tip de parteneriat public-privat. Dacă tu îi faci o “nedreptate” proprietarului (cu plafonarea chiriei),  îi oferi nişte beneficii: nu plăteşte impozit pentru a doua locuinţă sau a treia sau nu plăteşte impozit pe profitul pe care îl face din chirie. Ca să evităm retorica asta cu “Ce facem, ne întoarcem la comunism?”, cred că asta ar fi o variantă destul de acceptabilă”, consideră unul dintre fondatorii de asociaţie de chiriaşi.

Sociologul Norbert Petrovici intervine însă cu câteva cifre şi explică de ce unele din aceste direcţii nu au şanse de funcţionare. “Clujul are 32% din populaţie oameni cu educaţie superioară, o creştere de la 8% în ultimii ani. Cei care au plecat din oraş au fost muncitorii. Poziţiile de conducere şi specialiştii reprezintă mai bine de o treime din oraş, dacă ne uităm la oameni cu educaţie superioară şi poziţii de conducere – ajungem la jumătate din populaţia ocupată. Prin urmare, o politică pe anumite zone nu are sens. Orice fel de reglementare a chiriei într-un cartier nu are efect. Ideea de a plafona chirii în parteneriate public-private iarăşi e problematică: Clujul, în acest moment, nu construieşte. Existau mari proiecte, ca idee, care urmau să fie realizate de mari dezvoltatori pe terenul primăriei, ca Lomb sau Cartierul Tineretului, dar acele proiecte au căzut. Din ce mi-am dat eu seama, ca membru în comisia de Urbanism, viziunea de investiţii a primarului merge în mare măsură spre proiecte de infrastructură, care au sens. Atunci când construieşti în privat ansambluri de locuire, principala problemă e cea de mobilitate, de trafic. Proprietarii cedează teren pentru drumuri”, aminteşte Petrovici.

“Are mai mare logică să ne concentrăm pe sursa principală de unde vin creşterile de chirie, la piaţa care nu poate ajunge la echilibru între cerere şi ofertă. Există categorii profesionale bine remunerate, chiar dacă ele nu sunt foarte multe – centre de servici sau IT-ul sunt bine poziţionate, creează salarii mari, plus poziţiile de conducere. Să ne uităm la creşterea procentuală a chiriilor, care nu îmi dau seama dacă se poate aborda doar cu legi locale. Senzaţia mea e că nu”, a menţionat sociologul. Acesta a mai atras atenţia asupra unor aspecte legale care ţin de piaţa chiriilor şi a subliniat un aspect pe care chiriaşii l-au testat direct: multe contracte nu sunt oficial înregistrate. Aşa că ar fi nevoie, în primul rând, ca această piaţă să devină “vizibilă”.

Enikő Vincze, de la Fundaţia Desire, care se implică în proiecte pe teme sociale legate în special de locuire, spune că s-au transmis primăriei propuneri pentru a creşte fondul locativ. “Pe lângă construirea de locuinţe noi, există o serie de proceduri pe care le-am văzut folosite în legătură cu alte bunuri imobiliare – de exemplu, transformarea unor spaţii vacante în locuinţe sociale sau acea propunere pentru ca un procent din total să fie negociat cu dezvoltatorii imobiliar privaţi, mai ales dacă primesc în concesiune terenuri publice”, spune Vincze.

 

Mărturii despre chirii:

Ce spun avocaţii despre drepturile proprietarilor şi necesitatea încheierii de contracte:

Ce trebuie să știu dacă vreau să dau afară un chiriaș

Ca să menţionăm şi câteva cifre: potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Prognoză, câștigul salarial mediu net lunar era în 2016 de 2.241 lei în Cluj și ar urma să ajungă la 2.392 lei în 2017. La o căutare de oferte de chirii de Cluj pentru garsonierede exemplu, preţurile găsite trec de 300 de euro, în funcţie de cartier şi dotări: 300, 310, 350, 380 de euro/ lună.

Vezi şi

Cifre la început de an care îţi arată cum se trăieşte la Cluj: preţuri de apartamente, rata, chiria şi puterea de cumpărare

 

by -
1 348

Evoluție atipică pe piața locuințelor de la Cluj: au stagnat prețurile cerute tocmai în orașul-“vedetă” al pieței imobiliare locale, centrul urban cu cel mai mare preț mediu cerut pentru un apartament. Marja de scumpire consemnată pe parcursul primului trimestru pe piața clujeană se situează la doar 1% (de la o valoare de 1.247 de euro pe metru pătrat), ceea ce reprezintă o diferență semnificativă față de saltul de 7,2% consemnat în perioada similară din 2016, arată o analiză a Imobiliare.ro. Aceasta are la bază prețurile cerute, afișate în ofertele intermediate de portal, nu prețuri de tranzacționare.

În primul trimestru din 2017, apartamentele s-au scumpit cu 4% la nivel național, relevă Indicele Imobiliare.ro. Cu o singură excepție, această tendință se resimte în toate marile centre regionale analizate.  După un avans de 1,1% consemnat în martie, suma solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (noi și vechi) a ajuns la 1.092 de euro pe metru pătrat util (de la 1.080 de euro pe metru pătrat la finele lui februarie). Valoarea actuală este cu 4% mai mare decât cea consemnată la sfârșitul lui 2016, respectiv 1.050 de euro pe metru pătrat; spre comparație, în primul trimestru din 2016 pretențiile proprietarilor s-au majorat cu 6,5%.

În prima lună de primăvară, prețurile locuințelor din orașul de pe Someș s-au majorat cu doar 0,1%, de la 1.259 la 1.260 de euro pe metru pătrat, arată datele Imobiliare.ro. Apartamentele vechi au consemnat un avans ușor, de 0,2% mai exact (de la 1.312 la 1.315 euro pe metru pătrat), în vreme ce locuințele noi au cunoscut o creștere de 1,7% (de la 1.176 la 1.196 de euro pe metru pătrat). “În mod interesant, marja de scumpire consemnată pe parcursul primului trimestru pe piața clujeană se situează la doar 1% (de la o valoare de 1.247 de euro pe metru pătrat), ceea ce reprezintă o diferență semnificativă față de saltul de 7,2% consemnat în perioada similară din 2016”, arată raportul lunar al Imobiliare.ro.

“Clujul continuă să rămână cel mai scump oraș din țară pe segmentul vechi, unde proprietățile sunt supraevaluate”, spune Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro.

Vezi și

Cifre la început de an care îţi arată cum se trăieşte la Cluj: preţuri de apartamente, rata, chiria şi puterea de cumpărare

Prețuri în țară, potrivit datelor Imobiliare.ro

București

Unitățile locative disponibile spre vânzare în Capitală s-au apreciat cu 1,4% în ultima lună (de la 1.159 la 1.175 de euro pe metru pătrat util). Prețul mediu cerut pentru un apartament vechi a rămas constant, la 1.112 euro pe metru pătrat, însă locuințele noi s-au scumpit cu 3%, de la 1.189 la 1.225 de euro pe metru pătrat. În primul trimestru din 2017 pretențiile vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 3%, de la o medie de 1.141 de euro pe metru pătrat valabilă la finele anului trecut; spre comparație, în Q1 2016 avea loc un avans de 3,3%.

Brașov

În orașul de la poalele Tâmpei, Indicele Imobiliare.ro relevă un avans de 0,8% în martie, de la 918 la 925 de euro pe metru pătrat; apartamentele vechi s-au scumpit cu 1,3% (de la 918 la 930 de euro pe metru pătrat), dar cele noi s-au ieftinit cu 0,5% (de la 917 la 912 euro pe metru pătrat). În primele trei luni din acest an, locuințele brașovene au înregistrat un avans cumulat de 2,8% (de la nivelul de 900 de euro pe metru pătrat atins la sfârșitul lui 2016); spre comparație, în primul trimestru din 2016 acestea înregistrau un avans de 4,6%.

Constanța

Apartamentele de la malul mării s-au apreciat în martie cu 0,1%, de la 991 la 992 de euro pe metru pătrat util. Locuințele vechi au înregistrat un avans de 0,5% (de la 987 la 992 de euro pe metru pătrat), însă cele noi s-au ieftinit cu 1,1% (de la 1.004 la 993 de euro pe metru pătrat). În primul trimestru din 2017, așteptările proprietarilor au crescut, per ansamblu, cu circa 2% (de la 973 de euro pe metru pătrat), față de un plus 3,2% în același interval din 2016.

Iași

În capitala Moldovei, apartamentele s-au scumpit, per ansamblu, cu 3,3% în ultima lună, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, de la 885 la 914 euro pe metru pătrat. Dacă locuințele vechi s-au apreciat cu doar 0,1% (de la 884 la 885 de euro pe metru pătrat), prețurile celor noi au „sărit” cu 5,2% (de la 885 la 931 de euro pe metru pătrat); de menționat este însă că, în ciuda acestui avans considerabil, unitățile locative nou-construite se situează cu doar 0,6% peste media de preț atinsă în urmă cu 12 luni.

Raportat la primul trimestru, prețurile apartamentelor din Iași au crescut cu 7% (de la un nivel de 854 de euro pe metru pătrat la sfârșitul lui decembrie 2016). Spre comparație, în perioada similară a anului trecut avea loc un avans de 5,4%. Iașiul reprezintă, așadar, singura excepție de la regulă în ceea ce privește temperarea scumpirilor locuințelor; acest fapt poate fi explicat printr-o tendință de aliniere cu celelalte mari orașe – asta în condițiile în care, la finele lui decembrie 2016, capitala Moldovei era singura care se situa încă sub pragul de 900 de euro pe metru pătrat.

Timișoara

În luna martie, prețul mediu solicitat pentru un apartament (nou sau vechi) în orașul de pe Bega a crescut cu 2,5%, de la 1.039 la 1.065 de euro pe metru pătrat. Locuințele din blocurile vechi s-au scumpit cu 2,5% (de la 1.041 la 1.067 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 2,3% (de la 1.035 la 1.059 de euro pe metru pătrat). Pe parcursul primului trimestru, așteptările proprietarilor timișoreni au crescut cu 3,7% (de la 1.027 de euro pe metru pătrat la sfârșitul lui 2016) – în vreme ce, în perioada similară a anului trecut, avea loc o creștere de 5,3%.

by -
1 716
Photo credit: Anca Scutelnicu

Clujul se află abia pe locul 3 într-un clasament privind închirierile de birouri în 2016 din afara capitalei. Mai precis, Timișoara și Iașiul au luat-o înaintea Capitalei Transilvaniei pe piața de birouri, arată o analiză a consultanților de la ESOP.

Anul trecut s-au închiriat cu 53% mai multe birouri în afara Capitalei, decât în 2015, volumul total ajungând la 71.560 mp, potrivit analizei ESOP. Jumătate din această suprafață s-a închiriat în orașul Timișoara. Adică cât în toate celelalte orașe mari unde s-au încheiat tranzacții de birouri la un loc: Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Arad și Pitești. Analiștii remarcă un fenomen nou pe piață, vizibil în 2016: marile companii de IT&C se extind simultan în mai multe orașe. Printre exemple: companiile Accenture (care a închiriat în 2016 birouri în București, dar și în Cluj–Napoca și Iași), Deloitte (care s-a extins în București și Timișoara), Ericsson (București și Pitești), HP (Cluj-Napoca și Arad) și Huawei (București și Timișoara).

Clujul, locul 3

În 2016, Timișoara ocupă primul loc în topul închirierii de birouri în afara Capitalei, cu un volum total de 35.795 mp, fiind orașul în care s-au și livrat suprafețe mari de birouri de clasă superioară. Pe locul doi în atragerea corporatiștilor s-a aflat orașul Iași (20.000 mp) și pe locul trei Cluj-Napoca (12.150 mp), arată analiza ESOP. S-au mai închiriat birouri și în alte orașe, dar la un volum total cumulat de spații mult mai mic față de fruntașe, sub 4.000 mp– în Brașov, Arad și Pitești.

Conform ESOP, în Cluj-Napoca au fost preferate proiectele Sigma Business Center (Zorilor), The Office (Bd 21 Decembrie – centru) și Liberty Technology Park (zona Gării). Cea mai mare tranzacție a fost închirierea unui spațiu de birouri cu o suprafață de 4.500 mp de către compania Accenture, în cadrul proiectului Sigma Business Center. Au optat pentru extinderea de sedii în Cluj în 2016 companiile Accenture, HP, Arvato, SIG Combibloc și Quest Global, potrivit ESOP.

Top 3 piețe de birouri din afara Capitalei, în 2016
or (mp)
Timișoara

35.795

Iași

20.039

Cluj-Napoca

12.150

Sursă: ESOP, Forum

Cu cei aproximativ 12.000 mp, Clujul ajunge, aşadar, abia la o treime din suprafaţa închiriată la Timişoara. Cum evoluează competiţia între cele două oraşe, pe piaţa de birouri? “În funcție de PIB, Timișoara a fost mereu în fața Clujului. Clujul a avut însă un ritm mai alert de creștere și are un mare avantaj: mai mulți studenți. La Timișoara se anunță o perioadă dinamică și în 2017 pe piața birourilor, cu cel puțin două proiecte de anvergură în derulare (unul al grupului ieșeanului Iulian Dascălu și ISHO dezvoltat de Ovidiu Șandor, dezvoltator alături de NEPI al proiectului The Office de la Cluj)”, menționează Daniel Crainic, marketing manager la Imobiliare.ro “În orice caz, se anunţă o perioadă bună, ambele orasş putând oferi o alternativă viabilă, ca infrastructură şi resurse umane, firmelor care nu sunt focusate exclusiv pe Bucureşti”, completează Crainic.

Sunt aşteptaţi jucători noi în 2017. “Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara îşi consolidează poziţia de oraşe secundare de succes pentru industria de IT&Outsourcing, stocul de birouri, precum şi volumul închirierilor atingând praguri relevante. În 2017 vom asista atât la dezvoltarea şi consolidarea companiilor deja existente pe aceste pieţe, cât şi la intrarea unor noi jucători din capitală sau din afara ţării atraşi fiind de competenţele tehnologice în creştere, precum şi de ecartul între nivelurile de salarizare”, adaugă Dan Zaharia, senior consultant Extind, companie cu activitate pe piaţa de birouri din aceste oraşe.

În ceea ce privelte stocul de birouri, analizele arată că municipiul Cluj-Napoca are o poziţie favorabilă printre oraşele din România, dar e în urma altor oraşe din Europa Centrală.

Sursa grafic: Pinmagazine.ro
Sursa grafic: Pinmagazine.ro

Menţionăm că la Cluj se mai află acum în șantier câteva clădiri de birouri – printre cele mai mari proiecte în dezvoltare se numără etapa a treia din complexul The Office, dezvoltat în locul fostei fabrici Tricotaje Someșul (cu încă 18.500 mp) şi Novis Plaza. Acest centru ar urma să fie inaugurat în februarie și e amenajat în parcul industrial Tetarom I din zona Tăietura Turcului, după ce Transilvania Construcții a preluat clădirea abandonată care trebuia să fie inițial Global Plaza.

Marile centre universitare din România atrag ca un magnet companiile aflate în căutarea de tinere talente în special pentru domeniile IT&C, share services, call center, cercetare-dezvoltare, etc iar interesul companiilor pentru aceste orașe este în creștere, ceea ce va conduce la o efervescență pe piața de birouri din aceste zone pentru următorii cinci ani, spune Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

Potrivit datelor ESOP, în Timișoara, cele mai mari suprafețe de birouri s-au închiriat în proiectele de anvergură OpenVille, Bega Business Park și City Business Center, unele având prevăzute livrări de spații noi în această perioadă. Cea mai mare tranzacție de pe piața locală timișoreană a fost tranzacția Alcatel, care a închiriat o suprafață de 10.134 mp în proiectul Bega Business Park. Pe de altă parte, proiectul OpenVille a atras mai mulți chiriași mari care au închiriat împreună 14.373 mp. Printre companiile care au ales sedii noi de birouri în Timișoara se numără Atos, Autoliv, Alcatel, Continental, ACI, Huawei, Carpatair, Toluna, Sustainalytics, Deloitte.

La Iași, peste cinci chiriași corporate au ales proiectul Palas, care a prevăzut livrări de spații noi în 2016-2017. Cea mai mare tranzacție de pe piața locală din Iași a fost închirierea unui spațiu de birouri de 13.000 mp de către Amazon, în proiectul Palas, clădirea UBC 5. În Iași, orașul de pe locul doi în topul celor mai mari concentrări de birouri în 2016 au închiriat companiile Amazon, Accenture, Bittdefender, Softvision.

În 2017, estimăm că focusul companiilor va fi să se dezvolte în principale orașe unde pot fi găsiți tineri studenți sau absolvenți cu abilități multilingvistice și tehnice, cum ar fi Timișoara, Iași, Cluj, Brașov, Sibiu și unde piața de birouri este mai dezvoltată, iar in anii următorii expansiunea va continua într-un ritm mai accelerat și în alte orașe universitare cum ar fi Craiova, Constanța, Pitești, Arad, Oradea, Galați. În aceste orase secundare principalele opțiuni pe care le vor avea companiile vor fi să identifice dezvoltatori care pot livra clădiri de calitate și să semneze contracte de preînchiriere pentru a-și securiza spații de birouri la un nivel acceptabil de calitate”, completează Petrescu.

by -
1 789

Ce se întâmplă în 3 ani cu o fostă platformă industrială transformată în centru de birouri pe piața de la Cluj? Parcul tehnologic Liberty Technology Park a ajuns la 17.000 mp de spații, grad de ocupare de 90% și un total de 900 de angajați în cadrul companiilor chiriașe. Nu există încă o dată certă privind continuarea dezvoltării cu a treia etapă de construcție, aceasta depinzând de semnarea unui contract. În schimb, reprezentanții Liberty spun că proiectul ar fi “interesant pentru potențiali parteneri internaționali” și vorbesc despre efectele pe care le-a produs acceleratorul de afaceri Spherik, dezvoltat pe platformă. Cel mai mare proiect de birouri în lucru -faza III din The Office – mai aduce 18.500 mp de spații pe piața locală și urmează să fie livrat în perioada următoare.

Pe platforma fostei fabrici de mobilă Libertatea și utilizând clădiri existente renovate, Liberty Technology Park Cluj a fost lansat în 5 decembrie 2013. A adus, în etape, o suprafață de 17.000 de mp în plus la stocul de birouri din piața locală. Proiectul este o inițiativă Fribourg Capital sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza, fost premier în Republica Moldova și fost vicepreședinte Rompetrol. Investiția anunțată a fost de peste 13 milioane de euro.

Despre istoria Libertatea – Liberty:

De la piane şi muzică de Belle Epoque la “micul Harvard”: cum a ajuns “Libertatea” să se pronunţe în engleză

În Liberty lucrează acum undeva peste 900 de oameni, spune Nina Moldovan, CEO Liberty TP. “Aproape fiecare mai angajează încă”, precizează aceasta. Cei mai importanți chiriași, ca număr de angajați și suprafață ocupată, sunt Siemens și Arvato Services, acum aproape la egalitate. Această a doua companie are însă și planuri de expansiune: ar urma să își dubleze numărul de angajați anul viitor, acum lucrând cu o echipă de aproximativ 180 de oameni. Compania are rezervată o suprafață de 3.800 mp în centrul tehnologic.

Printre rezidenții companiei se numără Halcyon Mobile (IT), Spherik Accelerator, Siemens (IT), Recall Information Services (IT), Control Data Systems (IT), KPMG (Accounting and Business), La Casa (Restaurant), Makronetz (IT), Ecuson Studio (Web & Branding), Regal Beloit Romania (Mk), Liberty Fitness (Gym), Luminos Software (IT), Voquz (IT), Impact Hub (Community & Business) și, cei mai recenți, SmartUp (IT), Altran Romania și Arvato Bertelsmann (Contact centers), precum și startup-uri: Planable, SuppOffice, Primul Medi

După două faze de șantier care au presupus reconversii, proiectul Liberty TP are prevăzută și o a treia etapă de lucrări, care ar aduce în parcul de pe strada Gării încă patru pavilioane de birouri, fiecare de aproximativ 4500 mp. “Infrastructura este deja pregătită, dar aceasta este o fază de proiect pe care nu o vom construi oportunist. Ne apucăm de ea doar pe bază de contract cu un viitor sau viitori ocupanți, dacă avem asigurat un grad de ocupare de minim 75%. Am primit câteva solicitări în acest sens și cel mai probabil aici se va instala una dintre companiile care deja sunt chiriașe, dar care vor să se extindă”, a menționat Nina Moldovan.

În căutare de “parteneri internaționali”

Dezvoltatorii spun acum că Liberty TP e “interesant pentru potențiali parteneri internaționali”. “(Proiectul) are elemente de rezidenți maturi și diverși, care rezolvă probleme fundamentale ale industriei, care vin din domeniul dezvoltării și al serviciilor cu valoare adăugată mare. Are start-up-uri naționale și internaționale și partea de accelerator IT Spherik, unde cele două runde de accelerare de până acum au avut rezultate extrem de bune, iar acest lucru se vede din evoluția echipelor și din interesul investitorilor. Ecosistemul funcționează și înseamnă, de fapt, comunicarea dintre oameni.Urmează acum pasul următor: să le dăm acces la noutăți, tehnologii, pentru ca ei să-și îndeplinească misiunea profesională din cadrul companiei unde activează, dar și să încerce să inoveze, pe cont propriu. Acesta este planul nostru: să transformăm acest ecosistem incipient într-un veritabil centru de creație și producție”, a declarat Ion Sturza, președintele Fribourg Capital, dezvoltatorul Liberty Technology Park Cluj. Pentru acest target însă, e nevoie de ajutor din afară.

“Ne dorim parteneriate care să ne ajute la dezvoltarea ulterioară, parteneriate cu centre de Cercetare-Dezvoltare din Statele Unite și din Europa”, a detaliat CEO-ul parcului.

Despre activitatea acceleratorului Spherik citiți mai multe aici:

Start-up clujean în domeniul printării 3D, cumpărat de o platformă olandeză

sau

Câştigătorii de la Techsylvania: s-au mutat din Republica Moldova la Cluj, ca să înfiinţeze o afacere. Acum au primit bilet spre Silicon Valley

Anii birourilor

Stocul de spații de birouri din Cluj-Napoca a ajuns la jumătatea anului la 210.000 mp, potrivit estimărilor companiei de consultanță Jones Lang LaSalle.  Marile clădiri de birouri din “noua generație” au influențat decisiv piața clujeană: potrivit datelor transmise pentru Actualdecluj.ro de JLL, circa 40% din stoc a fost livrat începând cu 2014. Dacă ne uităm în istoricul recent al pieţei locale, observăm că acesta a fost anul în care începeau să îşi facă simţită prezenţa marile centre de birouri ridicate în locul unor foste fabrici – The Office, Liberty Technology Park, Cluj Business Center, iar 2015 a fost un alt an bun pentru stocul de birouri de la Cluj: s-au construit sau livrat aproape 5 ha de spaţii. Cel mai nou mare proiect de birouri din Cluj-Napoca  a fost livrat în trimestrul IV din 2015, respectiv The Office faza a doua, cu 19.400 mp. La capitolul “Cele mai mari proiecte în dezvoltare”, JLL menţionează The Office faza 3  – cu  18.500 mp şi Novis Plaza – 14.500 mp.

Michael Setter şi birouri israeliene

De la primele clădiri de birouri care au redesenat fundamental faţa oraşului la birourile “verzi” adaptate noilor nevoi ale noilor locatari – arhitecţi şi specialişti în piaţa birourilor au făcut o radiografie a domeniului, în cadrul unei conferinţe ţinute la Cluj săptămâna trecută. Conferinţa “Viitorul în arhitectura spaţiilor de birouri”, organizată de ABplus Events, a adunat ca invitaţi arhitecşi, designeri, antreprenori, constructori, dezvoltatori imobiliari, consultanţi şi presă (Actualdecluj.ro). “Vizita” a trecut din cartierele Clujului în sedii ale Bucureştiului şi a ajuns până în birourile Facebook din Tel Aviv.

Istoria recentă a noilor birouri din Cluj începe cu.. băncile, după cum a amintit arhitectul Şerban Ţigănaş, cel care a sintetizat într-o prezentare “povestea” pieţei de la Cluj. Aşadar, la începutul anilor ’90, instituțiile financiare jucau rolul celor mai importanți participanți la piață și au adus clădiri care au schimbat definitiv fața orașului – au „vânatcele mai bune locuri, au „contaminat” mediul din jur, au fost, în unele cazuri, prezențe „mutante”, descrie Țigănaș. Motivația principală a acceptări apariției acestor noi clădiri-sedii de bănci: „sunt importante, avem nevoie de ele”. O mare parte dintre aceste clădiri și-au schimbat de atunci proprietarii. De câteva ori. Asta dovedește că, de fapt, aceste instituții nu erau vitale pentru acele spații în care s-au ridicat”, subliniază Țigănaș. Au apărut, astfel, „mutanțiidin zona centrală, după cum îi descrie arhitectul – „clădirea cu burtică”, clădirea – „shaorma cu de toate”, „lingoul bancar”, pe care le găsim acum la o plimbare prin oraş; clădiri ce au spații neutilizate, fie din cauza faptului că circuitele interioare nu sunt gândite în acord cu funcțiunile, fie din lipsă de racordare la nevoile (viitoare ale) pieței. Dacă băncile nu au adus cele mai lăudate noi clădiri din oraș, nu prea putem să aplaudăm nici contribuțiile pe care le-au pus pe hartă instituțiile publice. Două dintre exemplele invocate de Țigănaș: Clădirea albastră a Telefoanelor (companie care între timp nu mai există) s-a ridicat pe locul unui scuar, într-o zonă străbătută cândva și de un fir de apă – Canalul Morii; iar noua clădire a Inspectoratului Școlar Județean s-a ridicat, masivă, pe locul unor foste terenuri de sport (și patinoar pe timp de iarnă) și în apropierea unei biserici.

Firmele mici și medii au început apoi, prin anii 2000, să își dorească propriile clădiri de birouri, ca „statemental noului statut. “Fiindcă multe s-au făcut pe foste parcele de locuit au apărut lucruri contrastante”, amintește Țigănaș. Clădiri de birouri apărute în zonele rezidenţiale tradiționale pot fi găsite în cartierele oraşului, alături de case – de exemplu în Gheorgheni, aproape de “graniţa” cu Andrei Mureşanu sau în Zorilor, dar şi în zonele ex-industriale. Extinderea companiilor în Cluj a generat şi extinderea unor spații de birouri. Supraetajarea clădirii Sigma ar fi unul dintre cazuri – „mustățile lui Dali pe portretul Giocondei”, trasează Țigănaș o descriere a noii intervenţii. Dezvoltatorii au “înghițit” și clădiri valoroase ale orașului, printre care vechea moară de pe strada Buftea, care a fost transformată în clădire de birouri, generând scandal la vremea respectivă, dar care a fost rapid închiriată. Au apărut clădirile de birouri de pe strada Dorobanților, care au ridicat (cu mult) nivelul de înălțime al arterei cu case și, apoi generația centrelor de afaceri ridicate pe foste platforme industriale. “A fost o vânătoare specială a zonelor pericentrale. Alături de întrebarea “cum să fie birourile de mâine?”, apare și tema “unde să fie birourile de mâine?”. Angajații nu visează să lucreze într-un campus undeva în afara orașului, ci aproape de zona centrală și de servicii”, spune Țigănaș. “Liberty (pe platforma fostei fabrici de piane și mobilă Libertatea) a reciclat clădiri interesante, dar zona nu se reabilitează. Alături lucrează forje, prin față trec tiruri”, arată arhitectul. Drumul spre reconversie nu e, așadar, grăbit de un singur exemplu de schimbare. O fostă structură de fabrică, consolidată, care primește adăugiri e în proces de conversie și pe terenul Flacăra – un proiect al unei companii de IT iQuest, trasat de biroul lui Țigănaș. “Orașul e atât de mare și de mic, în același timp, încât nu avem dreptul să ne imaginăm că o clădire nu schimbă lucrurile. Trebuie să avem grijă cum o configurăm. Ea va fi văzută, va fi folosită, va enerva sau va bucura”, concluzionează Țigănaș. Putem menţiona aici şi cele două turnuri cu birouri recent ridicate în fostul cartier evreiesc al oraşului, care, cu cele peste zece etaje au schimbat radical (cu controversele aferente) zona din apropierea Pieţei Mihai Viteazul, dar şi skyline-ul cu catedrale al oraşului.

Vezi şi:

Cea mai dezvoltată piaţă de birouri, din afara Bucureştiului: Clujul are peste 21 ha de spaţii

De la trecut și prezent, Marian Popa, manager Deutsche Bank Global Technology, a făcut un salt în viitor. Posibil să fie chiar viitor apropiat, pentru unii jucători: clădirile cu spații care se modifică periodic. “Am aflat că se va ajunge la așa ceva: clădirile din Marea Britanie se vor construi cu durată de viață de 10 ani, apoi vor fi demolate. Tehnologia avansează atât de repede încât va fi mai ușor să demolezi și să reconstruiești decât să renovezi. Nu zic să ajungem chiar la asta, dar ne-am dori birouri care să se schimbe de câteva ori pe an; să vii într-o atmosferă mereu alta poate fi un stimulent foarte bun pentru angajaţi”, a spus Popa, introducând subiectul “living architecture”.

Public, la conferinta New Cities
Public, la conferinta New Cities

Dorin Beu, de la Consiliul Român pentru Clădiri Verzi, a venit să pledeze pentru evaluarea energetică – primăria ar trebui să aibă o situaţie a clădirilor şi a consumului, susţine specialistul. “Se impune să faci o evaluare: să ştii câte clădiri ai, cum arată din punctul de vedere al eficienţei energetice”, spune Beu, care ar invita primăria clujeană să intre în “familia” European Energy Award.  EEA sprijină primăriile care sunt dispuse  să susţină politici sustenabile în ceea ce priveşte consumul de energie şi promovează utilizarea energiilor regenerabile. Deocamdată însă primăria are probleme chiar în propria “casă” – sediul instituţiei. “Sala de Sticlă, locul unde se ţin şi şedinţele Comisiei de Urbanism, are acele lambriuri şi arată ca o casă de la munte făcută pe vremuri. Dacă stai în acele spaţii nu poţi să ai viziune”, spune Beu.

Cu viziunea sunt responsabili alţii, în prezentările de birouri, dacă primăria nu are exemple – Michael Setter, fondatorul biroului Setter Architects din Israel, a susţinut o prezentare, asezonată cu imagini ale proiectului de birouri Facebook din Tel-Aviv. Arhitect şi planificator urban, Setter peomovează ideea de birouri sustenabile, realizate pentru companii ca Google si Autodesk, acest din urmă proiect fiind câștigător European Property awards London 2015 – best office interior. Viitorul se construieşte cu imprimante 3D, munca pentru astfel de proiecte trebuie să aibă la bază principii de sustenabilitate, iar refolosirea unor materiale care şi-au epuizat “ciclul de viaţă” e printre practicile promovate, le-a arătat Setter arhitecţilor prezenţi la întâlnirea de la Cluj.

Cu exemple de pe piaţa locală a venit arhitecta Anda Manu, managing Partner AMA Design, care a sosit la Cluj să vorbească despre reinventarea spaţiilor de lucru şi apariţia unor noi trenduri.  AMA Design este un birou de arhitectură specializat în office design şi are în portofoliu peste 500.000 mp de spaţii de birouri amenajate (Pricewaterhouse Coopers, Ernst & Young, KPMG, sediul Huawei, Tuca, Zbarcea&Asociatii, Electronic Arts, Procter & Gamble, Coca Cola, Unilever si ING Bank). Aceasta a subliniat că amenajarea trebuie să fie desenată în funcţie de nevoile utilizatorului de spaţiu, aşa că specificul firmei dictează felul în care va arăta “casa” companiei – previzibil, birourile vor arăta diferit pentru locatari diferiţi: avocaţi, companii din Farma (cele mai “secretoase”), IT-işti (cu open space-uri şi multe zone de relaxare), publicitari (care dau liber la creativitate). “Nu gândim un spaţiu ca apoi să ne lăudăm cu el noi, arhitecţii, nici ca să dea bine în poze. Pentru noi, cea mai mare satisfacţie este să vedem că spaţiul e funcţional şi folosit cu plăcere. Când un spaţiu din sediu nu e folosit, ăsta e un semnal – ne întrebăm ce nu e bine şi de ce, ca să ţinem cont în amenajări viitoare”, e mesajul Andei Manu.

by -
0 187

Piaţa imobiliară clujeană va ajunge în acest an la o valoare de peste 1 miliard de euro, dacă sunt luate în calcul toate categoriile de tranzacţii. Sau cel puțin asta estimează reprezentanții RE/MAX Grup de Lux, una dintre primele francize RE/MAX în România şi în Cluj-Napoca. Azi a venit şi o veste din partea guvernului pentru piaţa rezidenţială: Prima Casă, programul care a resuscitat şi a alimenat piaţa după anii de criză, tocmai a primit o suplimentare de fonduri (în plină campanie electorală de alegeri locale).

„2016 este un an promiţător în care estimăm că toate tranzacţiile, fie ca sunt vânzări – achiziţii sau închirieri, pe orice segment, vor ajunge la o valoare totală de peste 1 miliard de euro. Din totalul tranzacţiilor pe piaţa clujeană, circa 75% vor implica proprietăţi rezidenţiale, restul de 25% fiind împărţite între locaţii de tip office, comercial sau industrial”, a declarat Ramona Cuc, Broker și proprietar RE/MAX Grup de Lux..

Clujul a ajuns să aibă în această perioadă cele mai scumple locuințe din țară, spun reprezentanții agenției clujene, confirmând și alte analize imobiliare. Menționăm că, de anul trecut, orașul cu cele mai mari prețuri la apartamente nu este Bucureștiul, ci Clujul, potrivit datelor Imobiliare.ro, care au în vedere sumele cerute în ofertele intermediate de portal. Conform datelor de la începutul lunii, indicele Imobiliare.ro se situează în prezent la o valoare de 1.104 euro pe metru pătrat în București, în vreme ce la Cluj media prețurilor a ajuns la 1.198 de euro pe metru pătrat. Conform datelor anunțate de Re/Max Grup de Lux, preţul mediu pe segmentul rezidenţial în Cluj este, în acest moment, cel mai mare din ţară – undeva la circa 1.200 euro/mp, cu vârfuri ce depăşesc uşor 1.500 euro/mp. Pe acest segment preţurile au crescut cu cca. 12% în ultimul an şi, în acelaşi timp, au fost livrate multe unităţi locative noi în Cluj-Napoca, dar şi în Floreşti, a mai amintit Ramona Cuc.

Peste 3.500 de locuințe amplasate în proiecte rezidențiale vor fi finalizate în acest an în Cluj-Napoca și împrejurimi, potrivit unei analize Coldwell Banker Affiliates of Romania privind piața rezidențială din România în 2016. Cea mai mare pondere a unităților care vor fi livrate în acest an sunt amplasate în Cluj Napoca, unde vor fi finalizate aproximativ 2.300 de locuințe, în creștere cu aproape 50% față de anul trecut. Printre apartamentele care se livrează în acest an se numără locuințe în proiecte ca Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia Residence.

Citește și:

Proiecție pentru 2016 pe piața rezidențială: 3500 de locuințe noi în Cluj Napoca și prin preajmă

Programul care a resuscitat piața imobiliară primește o infuzie de capital

Plafonul de garanții pentru anul 2016 al Programului Prima casă a fost suplimentat cu 500 de milioane de lei, potrivit unei Hotărâri adoptate astăzi de Guvern, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice. Măsura Guvernului răspunde solicitărilor potențialilor beneficiari ai programului și ține cont de dinamica   volumelor garantate în cadrul programului și de adoptarea legislației privind darea în plată.

Citește și:

Cum a evoluat piaţa imobiliară, doborâtă de criză şi reînviată de “Prima Casă”: apartamentele de Cluj, în topul preţurilor

De la inițierea Programului Prima casă, în 2009, până la data de 1 mai 2016, au fost acordate peste 178.000 de garanții, reprezentând un volum total de garantare de circa 15 miliarde de lei, aferent unor finanțări în valoare de 29,8 miliarde de lei. Rata de neplată în cadrul Programului este de 0,34% din total credite acordate.

Hotărârea de Guvern introduce prevederi în cadrul Programului Prima casă, în scopul responsabilizării instituțiilor finanțatoare participante. “Finanțatorii eligibili participanți în cadrul programului nu pot prelua solicitări de acordare a unei finanțări garantate dacă acestea conduc la depășirea plafonului alocat. În cazul în care prevederea nu se respectă, responsabilitatea cu privire la modalitatea de soluționare a acestor situații revine în totalitate finanțatorului. Aceste precizări au fost introduse pentru a fi preîntâmpinate situații care să conducă la încurajarea clienților să semneze antecontracte de vânzare-cumpărare, fără a avea o certitudine în privința sursei de finanțare și garantare”, anunţă Guvernul.

Pe parcursul dezbaterii inițiativei legislative parlamentare privind darea în plată, aprobată prin Legea nr. 77/2016, în primele patru luni ale anului 2016  a crescut cererea pentru acordarea de garanții în cadrul Programului.  Astfel, în anul 2016, până la data de 1 mai, au fost acordate 13.100 de garanții în valoare de 1,2 miliarde de lei față de perioada similară a anilor 2015 și 2014, în care au fost acordate garanții în valoare de cca. 668 milioane de lei și respectiv 536 milioane de lei, potrivit datelor anunțate de guvern.

1.177 euro/mp – la această valoare medie au ajuns prețurile apartamentelor din Cluj-Napoca în aprilie, potrivit unei agenții imobiliare clujene care monitorizează evoluția ofertelor din piață.  În aceeași lună a anului trecut media era de 1.027 euro/mp. Există și o zonă unde prețurile stagnează, dar nu în municipiu. Este vorba de “satelitul” imobiliar Florești.

Indicele Blitz a crescut și față de luna trecută, cu 0.94%, iar față de începutul anului apartamentele din Cluj s-au apreciat deja cu 2,5%. “Au crescut prețurile apartamentelor cu două și trei camere atât în municipiul Cluj-Napoca, cât și în localitățile învecinate: Florești, Apahida, Baciu. Acest lucru este motivat de interesul crescut pentru aceste tipuri de apartamente al clienților ce accesează credite ipotecare. De asemenea, prețurile apartamentelor cu o cameră și garsonierelor s-au apreciat în Cluj-Napoca”, arată reprezentanții Blitz Imobiliare. În schimb, prețurile medii ale apartamentelor din Florești stagnează pentru prima dată de la începutul anului: acestea au ajuns la aproximativ 650 de euro/mp. Topul cartierelor Clujului este dominat de zona centrală, Andrei Mureșanu și Grigorescu. “Apartamente sub 1.100 euro/mp se mai găsesc preponderent doar în Mănăștur, iar în celelalte cartiere doar izolat, media prețurilor publice din acestea depășind acest prag”, spun reprezentanții Blitz Imobiliare.

 

blitz aprilie cartiere

 

Menționăm că, de anul trecut, orașul cu cele mai mari prețuri la apartamente nu este Bucureștiul, ci Clujul, potrivit datelor Imobiliare.ro, care au în vedere sumele cerute în ofertele intermediate de portal. Conform datelor de la începutul lunii, indicele Imobiliare.ro se situează în prezent la o valoare de 1.104 euro pe metru pătrat în București, în vreme ce la Cluj media prețurilor a ajuns la 1.197 de euro pe metru pătrat.

Vezi și

Cum a evoluat piaţa imobiliară, doborâtă de criză şi reînviată de “Prima Casă”: apartamentele de Cluj, în topul preţurilor

Încă 500 de milioane de lei pentru Prima Casă

Ministerul Finanțelor Publice a propus recent suplimentarea plafonului de garanții pentru Prima Casă aferent acestui an cu suma de 500 milioane de lei. “Măsura răspunde solicitărilor potențialilor beneficiari ai programului și ține cont de dinamica semnificativ crescută a volumelor garantate în cadrul programului și de adoptarea legislației privind darea în plată”, se arată într-un comunicat al ministerului. Potrivit datelor publice, de la momentul inițierii sale, în 2009, până la data de 1 mai 2016 au fost acordate peste 178.000 de garanții, reprezentând un volum total de garantare de circa 15 miliarde de lei, aferent unor finanțări în valoare de 29,8 miliarde de lei. Rata de neplată în cadrul Programului este de 0,34% din total credite acordate. “Inițiativa legislativă parlamentară privind darea în plată, aprobată prin Legea nr. 77/2016, după reexaminare, a creat o incertitudine mare atât în privința aplicabilității legii asupra creditelor contractate prin Programul Prima Casă, cât și din perspectiva impactului acestei legi asupra pieței imobiliare și pieței creditului ipotecar. Acești factori au condus la o cerere foarte mare pentru acordarea de garanții în cadrul Programului în primele patru luni ale anului 2016. S-a ajuns la situația fără precedent în care plafoanele alocate băncilor pentru întreg anul 2016 au fost utilizate extrem de rapid. Astfel, în 2016, până la data de 1 mai 2016, au fost acordate 13.100 de garanții în valoare de 1,2 miliarde de lei față de perioada similară a anilor 2015 și 2014, în care au fost acordate garanții în valoare de cca. 668 milioane de lei și respectiv 536 milioane de lei. Aceste evoluții au condus la necesitatea celei de-a doua redistribuiri a plafoanelor alocate pe instituții financiare în 2016″, arată reprezentanții MFP.

Noua hartă rezidenţială a Clujului

Peste 3.500 de locuințe amplasate în proiecte rezidențiale vor fi finalizate în acest an în Cluj-Napoca și împrejurimi, potrivit unei analize Coldwell Banker Affiliates of Romania privind piața rezidențială din România în 2016. Cea mai mare pondere a unităților care vor fi livrate în acest an sunt amplasate în Cluj Napoca, unde vor fi finalizate aproximativ 2.300 de locuințe, în creștere cu aproape 50% față de anul trecut. Printre apartamentele care urmează să fie livrate în perioada următoare se numără locuințe în proiecte ca Bonjour, Contemporano, Platinia sau Sophia Residence.

Vezi şi:

Proiecție pentru 2016 pe piața rezidențială: 3500 de locuințe noi în Cluj Napoca și prin preajmă

by -
0 146

Cluj-Napoca e unul dintre orașele în care s-au realizat tranzacții cu birouri în primul trimestru, însă Bucureștiul, dar și alte mari orașe ca Iași sau Timișoara au luat-o înaintea capitalei Transilvaniei în acest început de an pe segmentul Office. Cu toate că e una dintre cele mai importante piețe în ceea ce privește stocul de birouri, Clujul ocupă de această dată un loc modest în analiza trimestrială a unei companii de consultanță care trece în revistă tranzacțiile încheiate în acest început de an.

Cererea de spații de birouri din România a totalizat în primul trimestru aproximativ 140.000 mp, arată datele companiei de consultanță Jones Lang LaSalle. O treime din spațiile închiriate în țară sunt în afara Bucureștiului, în orașe precum Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov.Mai precis, în marile orașe din țară, suprafața de birouri tranzacționată în primele trei luni a fost de circa 41.000 mp, comparativ cu 18.800 mp în intervalul corespunzător din 2015. “La nivel național, față de perioada similară a anului trecut, când companiile au închiriat circa 76.000 de metri pătrați în București și în principalele orașe din țară, cererea din primele trei luni din 2016 este aproape dublă”, arată datele JLL. Iașiul concurează în acest an cu Bucureștiul, înregistrând una dintre cele două cele mai mari tranzacții din perioada ianuarie-martie 2016, respectiv 13.000 de metri pătrați, contract în care JLL a reprezentat chiriașul. În București, cea mai mare tranzacție a fost de 13.000 de metri pătrați, fiind însă vorba despre o prelungire de contract existent.

Structura pe orașe arată că în București cererea a fost de aproape 100.000 mp în primul trimestru, dublul suprafeței închiriate în perioada corespunzătoare a anului trecut. În Iași au fost tranzacționați 17.200 de mp, în Timișoara 16.300 metri pătrați, pe locurile următoare clasându-se Brașov și Cluj-Napoca.”Pentru Cluj, întreaga cerere pe care am înregistrat-o noi a fost de 3,650 mp”, a precizat Andrei Drosu, de la departamentul de Cercetare și Consultanță a JLL.

Menționăm însă că în ceea ce privește stocul de spații de birouri Clujul reprezintă una dintre cele mai importante piețe pe acest segment imobiliar. Potrivit unei analize Darian aferente semestrului I al anului trecut, cea mai mare piaţă de birouri în afara Bucureștiului este cea din Cluj-Napoca, cu aproximativ 190.000 mp, urmată de Iaşi cu 125.000 mp, Timişoara cu aproximativ 100.000 mp şi Braşov cu 80.000 mp.

Dezvoltatorii de mari proiecte de birouri nu se plâng că ar rămâne cu spații neînchiriate. Unul dintre cele mai mari proiecte care se aflau în derulare pe parcursul anului trecut, Liberty Technology Park, se apropie de 100% grad de ocupare, potrivit dezvoltatorilor care au transformat o fostă fabrică de mobilă și piane din zona gării în centru de birouri. Majoritatea chiriașilor vine din zona IT. “Avem 20 de rezidenți din domenii conexe care generează inovație și progres, mai mult, 90% din spațiu este închiriat, iar pentru cei 10% rămași suntem în negocieri avansate”, susțin dezvoltatorii de la Fribourg. Dezvoltatorii de la NEPI și Ovidiu Șandor au demarat în urmă cu câteva săptămâni a treia și ultima etapă din proiectul The Office. Suprafaţa de 18.500 mp închiriabili aferentă fazei III din The Office urmează să fie finalizată în vara anului 2017. Cei 21.273 mp închiriabili livraţi în luna mai 2014 cu ocazia dării în folosinţă a primei faze sunt ocupați în totalitate, în vreme ce suprafaţa de 19.412 mp aferenă celei de-a doua faze era în februarie închiriată în proporţie de 83%, transmit dezvoltatorii. În ceea ce priveşte a treia etapă,  30% din suprafeţele ce vor fi livrate la jumătatea anului viitor erau deja închiriate la momentul începerii lucrărilor de construcție.

Conform datelor JLL, companiile din domeniul BPO, IT&C și servicii profesionale continuă să fie motorul cererii și în acest an în România, cu peste 60% din suprafața tranzacționată în primul trimestru, în timp ce sectorul bancar și cel de servicii financiare au închiriat 10.000 metri pătrați, iar companiile de FMCG au semnat contracte pentru 3.000 metri pătrați. Piața de birouri continuă să performeze foarte bine și în acest an. Statisticile privind cererea din primele trei luni ale anului sunt încurajatoare. Cererea nouă (pre-închirieri și contracte noi) a cumulat peste 70.000 de metri pătrați, respectiv jumătate din piață. Acest lucru demonstrează că România rămâne atractivă pentru investitori. Mai mult, valul de închirieri din afara Capitalei creează un mediu investițional atractiv și competitiv, iar apariția pe piața locală a unor nume mari din diferite domenii, ar putea atrage în viitor și alți jucători internaționali”, a declarat Claudia Cetățoiu, senior consultant Tenant Representation JLL Romania.

by -
0 240

Cererea de locuințe s-a intensificat pe piața locală în 2015 comparativ cu anul precedent, relevă un studiu de piață realizat de portalul Imobiliare.ro. Mai precis, 40,1% dintre cei chestionați au declarat că au o nevoie imobiliară activă, în creștere cu 4,2 puncte procentuale față de nivelul consemnat în 2014 (respectiv 35,9%). Avansul a fost generat aproape exclusiv de creșterea interesului pentru achiziția de proprietăți imobiliare, în vreme ce segmentul de închirieri a rămas relativ stabil.

În raport cu anii trecuți, crește ponderea celor care au o nevoie imobiliară imediată și a căror așteptare este să își soluționeze această nevoie în mai puțin de o lună. Aproape 41% dintre cei interesați să cumpere au deja o locuință. Prețul rămâne cel mai important criteriu de alegere a proprietății, în timp ce vechimea imobilului contează pentru 21.4% dintre respondenți. Mediul online își consolidează rolul ca sursă principală de informare, chiar dacă rețelele sociale nu capitalizează deocamdată la acest capitol”, arată Adrian Erimescu, directorul general Imobiliare.ro.

Dintre cei care spun că au o nevoie imobiliară activă, mai mult de jumătate, respectiv 55,2%, își doresc să cumpere o locuință, în timp ce o pondere de 23,2% au nevoie să vândă. Pe de altă parte, 11% dintre respondenți vor să dea o proprietate în chirie, restul de 10,6% fiind interesați să ia în chirie. În ceea ce privește timpul alocat pentru încheierea unei tranzacții, majoritatea celor intervievați (43,5%) așteaptă să-și rezolve într-un interval mai mare de șase luni; la polul opus, 19,7% dintre aceștia au o nevoie imobiliară urgentă, pe care sunt nevoiți să o îndeplinească în mai puțin de o lună. Față de anul 2014, se constată o ușoară creștere a nevoilor imobiliare urgente, de la o cotă de 15,4%, la 19,7%.

Dintre potențialii cumpărători, 38,3% s-ar afla la achiziția primei lor locuințe, în timp ce 40,7% au deja o casă, dar își doresc una nouă. Nu în ultimul rând, restul de 21% ar vrea să cumpere un imobil pentru a-l închiria. Cât despre modalitatea de plată, o pondere importantă, de aproape 40% dintre respondenții din această categorie, intenționează să facă plata cash pentru imobilul vizat, în timp ce aproximativ 60% declară că vor contracta un credit bancar. În locuințele ce urmează a fi achiziționate vor locui cu precădere cupluri sau familii tinere, formate din două (46,5% din cazuri) sau trei persoane (26,6%). Astfel, doar 11,8% dintre cei intervievați urmează să locuiască singuri în imobilul cumpărat, iar 10,5% au patru sau mai mulți membri în familie. În 4,6% dintre noile locuințe nu va locui nimeni.

În ceea ce privește principalele criterii luate în calcul la achiziția unei locuințe, ordinea priorităților rămâne aceeași ca în 2014. Astfel, prețul este în continuare factorul cu cea mai mare greutate în ochii potențialilor cumpărători, fiind luat în calcul de 76,9% dintre aceștia; pe locul al doilea se situează zona (cu o pondere de 53,7%), urmată de confortul imobilului (36,6%), de apropierea de utilități (33,7%) și de vechimea imobilului (21,4%).

Mediul online rămâne cea mai importantă sursă de informare, urmat de recomandările cunoștințelor și prietenilor. 25.6% dintre respondenți consideră că agențiile imobiliare reprezintă o sursă importantă de informare. Rețelele sociale reprezintă un mediu latent de informare imobiliară. Site-urile imobiliare reprezintă sursa de informare în care respondenții au cea mai mare încredere (50.5%), urmate de recomandările cunoștințelor și prietenilor (44.5%) și agențiile imobiliare (37.7%). Rețelele sociale reprezintă mediul de informare în care respondenții au cea mai puțină încredere (10.5%).

Cercetarea a fost derulată de către Imobiliare.ro în parteneriat cu Synaptic Intelligence în perioada 12 noiembrie – 10 decembrie 2015. Studiul a avut în vedere un eșantion reprezentativ al populației utilizatorilor de internet din România, cu vârste de peste 18 ani, din județele București-Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov, Iași și Constanța.

Ce caută clujenii

Potrivit unei analize din decembrie a Imobiliare, ro, cei mai mulți clujeni (46%, în creștere de la 43% anul precedent) sunt interesați de achiziția unei locuințe cu două camere. Pe locul al doilea în topul preferințelor se situează unitățile locative tricamerale, cu o pondere de 28% din total (față de 31% în 2014), urmate de garsoniere, cu 17% (la fel ca anul precedent), și, în cele din urmă, de apartamentele cu patru camere, a căror cotă s-a menținut la 9%. Aproximativ 28% dintre potențialii cumpărători sunt interesați de locuințe de până la 40.000 de euro, în scădere de la 34% în urmă cu un an; 27% dintre clienți ar dispune de un buget de 40.000-60.000 de euro (față de 33% în 2014), în vreme ce 25% dintre clienți ar plăti între 60.000 și 80.000 de euro (față de 19% în 2014). De o sumă de 80.000-100.000 de euro ar dispune 9% dintre clujeni, în timp ce 11% ar putea depăși pragul de 100.000 de euro (în creștere de la circa 8% anul trecut). Ca volum, oferta de apartamente a scăzut în perioada ianuarie-noiembrie cu 16% față de anul precedent, de la 11.024 de anunțuri unice de vânzare în 2014, la 9.221 de proprietăți în 2015.

Citește și:

Cum începe anul piața imobiliară de Cluj