Închide

Viitorul „made in Cluj”: „Trăim într-o generaţie uimitoare, avem şansa să rezolvăm toate marile probleme ale umanităţii” – Philipp Kandal, antreprenor german, cu afacere de Cluj vândută internaţional, manager şi business angel

EconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - iun. 21, 2015 3 2316

 

E neamţ şi locuieşte la Cluj, unde a fondat o companie cu produse de IT (Skobbler, specializată în domeniul navigării), vândută în 2014 pentru multe milioane de euro. Deocamdată a rămas în managementul firmei şi se uită activ pe piaţa locală, în căutare de idei şi antreprenori în care să mai investească. Între o zi de lucru la Cluj şi o vizită în Silicon Valley (unde pleacă periodic), vegheaţi de ceasul Apple care monitorizează şi ritmul cardiac şi, dintr-o altă încăpere, de peştişorul portocaliu din acvariu (mascota Telenav), luăm, la rând, temele IT cu Philipp Kandal, de la Telenav: despre industria VIP a Clujului, despre Silicon Valley şi talentaţii şi ceva mai ieftinii programatori români, despre maşina viitorului şi viitorul IT-ului, despre outsourcing şi antreprenoriat. Plus: dacă unii se grăbesc să pună etichete cu „Silicon Valley” pe Cluj, cei din industrie sunt mult mai realişti: marketingul de Cluj merge încă pe ideea că suntem… ieftini. Nu creativi. Telenav are acum 110 oameni în Cluj şi perspectiva de a ajunge la 125-130 pe final de an.

 

pestisorul

 

La o întâlnire a oamenilor de afaceri germani cu cei din Cluj le spuneai că eşti fan al Clujului şi că ai vândut compania pentru 30 de milioane de euro. Cum a început totul? Cum ai găsit Clujul?

 Ne uitam la oamenii care aveau probleme cu sistemele de navigare şi credeam că o soluție în acest domeniu trebuie să fie portabilă, să fie mereu accesibilă. Aşa a început afacerea, cu această idee. Și asta se întâmpla în 2007-2008: a apărut ideea, am analizat piața și am început implementarea ei, împreună cu cei doi co-fondatori. Compania a fost fondată la Cluj, unde cunoșteam piața datorită celor de la Navigon care aveau o echipă aici. Am decis că avea sens să începem şi noi compania tot în Cluj, am văzut potenţialul de aici.

 

Deci aveaţi ideea şi căutaţi locul potrivit de implementare.

De fapt, locul potrivit ne-a găsit pe noi. Am avut şansa să cunoaştem locul, datorită Navigon, şi a fost pur şi simplu alegerea evidentă.

 

De ce a fost Clujul „alegerea evidentă”?

Businessul IT e un business al oamenilor. Trebuie să ai oameni buni. Ceea ce facem noi în acest sector este că găsim soluţii la probleme foarte grele. Soluţiile de navigare, de pildă, sunt o chestiune foarte complexă, e „rocket science”, totul e la un nivel foarte ridicat, care implică serioase cunoștințe în domeniul științelor. Şi Clujul are universităţi fantastice în acest domeniu al ştiinţelor, care au contribuţii importante. Așadar, oamenii sunt pe primul loc atunci când vorbesc despre alegerea Clujului ca alegere evidentă. Alt motiv de venit la Cluj: România e parte a Uniunii Eurpene, ceea ce face ca afacerile internaționale să fie mult mai simple. Altfel ne-am fi uitat spre.. Ucraina. Noroc că nu am făcut-o, mai ales dacă ne uităm la situaţia de conflicte de acum.

 

Atunci părea o opţiune.

Da! Și Chişinăul părea o opţiune. Dar Uniunea Europeană oferea protecţie, oferea un cadru legislativ cu care puteam opera, era important să avem ceva compatibil. O altă chestiune importantă era să avem o legătură bună de aeroport cu Germania. Sper că , în ceea ce privește acest aspect, situația se va îmbunătăţi. Când am venit noi, aeroportul nu arăta aşa bine ca acum, dar aveam zboruri spre Frankfurt. Din fericire, noi nu avem businessuri pe şosele. Şi un alt lucru extrem de important era să avem un oraş cu potențial de hub IT, destul de mare încât să găsim oameni, dar nu de dimensiunile Capitalei. Dimensiunea Clujului e perfectă, poţi să ajungi oriunde în oraş în câteva minute, există și un focus puternic pe sectorul IT, deci ai sprijin din partea autorităţilor.

 

Clujul pare deci alegerea bună. Cum vezi acum lucrurile?

Le recomand tuturor prietenilor mei să vină aici. Le recomand altor persoane, altor antreprenori să se instaleze aici, am adus oameni aici, i-am ajutat să înceapă afaceri. E competiție în piaţă, dar eu cred că dacă creşte competiţia creşte şi bazinul de talente. La fel e în Silicon Valley, e competiţie serioasă, dar au oameni fantastici. Întrebarea e simplă: vrei să fii numărul 1 în Champions League sau vrei să fii numărul 1 în liga regională? Eu prefer să joc în Champions League. Clujul are potenţial foarte mare. Are oameni buni. Calitatea oamenilor a crescut mult în ultimii ani. La început era greu să găseşti manageri buni, şefi de echipe; oamenii erau foarte tehnici, dar asta nu te face neaparat să fii și un lider bun. Cum industria a crescut, au crescut şi oamenii din conducere, a crescut profesionalismul. Față de acum câțiva ani, salariile sunt de două ori mai mari în industria IT, dar şi productivitatea a crescut.

 

Se întâmplă asta?

Absolut! Vedem că jucătorii cărora le pasă doar de costuri sunt împinşi în afara pieţei, merg mai spre est. Merg în Ucraina, în Moldova, în Bulgaria. Nu mai supravieţuiesc aici. Companii mari cărora le pasă mai mult de calitate vin aici. Costul e un factor important, dar până la urmă avantajul uriaş pe care îl avem în IT este că poţi să ai un programator grozav care e de 100 de ori mai productiv decât alţii. 100 de oameni medii nu fac cât un Albert Einstein. Avem câţiva oameni care depășesc performanțele. E uimitor! E un domeniu în care lucrezi cu mintea şi inventezi lucruri noi.

 

Cum s-a dezvoltat afacerea şi când a venit momentul vânzării?

Am crescut de la început, de la 15 oameni la peste 100. Afacerea noastră se dezvolta foarte bine și timingul a fost bun: când am lansat compania a apărut iPhone-ul. Uneori trebuie să fii norocos. Cred că e nevoie de combinație între muncă serioasă şi sincronizare în momentul potrivit. Perseverența aduce rezultate. La final, munca te face să ai succes, nu norocul. A apărut iPhone şi am lansat produsul care în Germania a devenit lider în domeniul sistemelor de navigare. Avem pieţe şi în UK, cele mai importante pieţe sunt însă Germania, Austria și Elveţia. Timingul a fost extraordinar de norocos. Am vândut compania în ianuarie 2014. Motivul principal a fost că am văzut că industria noastră devenea foarte competitivă, cu Google, Apple, care toţi intrau în zona noastră. Noi, deşi eram 100 de oameni, pe această piaţă eram o companie foarte mică. Aveam două opţiuni: sau să creştem rapid compania şi să devenim globali pentru că navigarea devenea un joc mondial, cu Asia, America de Nord… era nevoie de investiţii importante ca să devenim foarte mari, iar aceasta era singura şansă de supravieţuire pe termen lung. Sau, a doua opțiune: vindeam compania spre Telenav, grup care nu avea operaţiuni în Europa şi era mişcarea perfectă. Ideea era să facem produse pentru o piaţă de milioane de clienţi, 100 de milioane de oameni ne folosesc produsele şi tehnologiile. Ştiam că prin acest parteneriat vom ajunge la mult mai mulţi oameni. Ei aveau birouri în Asia, în America de Nord.

 

Eraţi mari, dar nu destul de mari. Erau și alte oferte decât cea a Telenav? Cum s-a realizat tranzacția?

Da, mai erau opțiuni. Îi ştiam de 1-2 ani, dar aveam şi alte opţiuni, am mers la toţi jucătorii mari din industrie. Cu Telenav a fost potrivirea pefectă. Nu aveam presiunea de a vinde în acel moment, ceea ce ne-a dat o marjă bună de negociere. Suntem mulţumiţi de această mişcare, creştem, angajăm oameni. Procesul de vânzare a durat 4-5 luni. Suntem o lume mică, te cam știi cu toţi cei care încearcă să se dezvolte în domeniu.

 

Cât de dure au fost negocierile?

Destul de dure. Nu le-a plăcut că noi nu trebuia neaparat să vindem. Am fost foarte aproape să renunţăm.

wall

 

Ce s-a întâmplat de atunci?

Încercăm să dezvoltăm tehnologia. Merg în fiecare lună în Silicon Valley să arăt ce facem aici, mergem la evenimente de tehnologie, la producătorii de maşini. Cel mai încântat sunt de faptul că am dus oameni de aici în State, 30 de oamenii au mers în Silicon Valley să vadă cum merg lucrurile acolo.

 

I-aţi luat înapoi?

Da, ne place de oamenii noştri!

 

Poate le-a plăcut lor prea mult acolo.

Nu, de fapt,nu vor să se mute în Silicon Valley. E foarte clar de ce, dacă analizezi calitatea vieţii în Cluj şi puterea de cumpărare de aici. Cu banii pe care îi face în Cluj, aici orice developer e bogat. Un developer, de pe poziție medie, poate să își angajeze menajeră. În Silicon Valley nici vorbă de așa ceva. Faci mai puţini bani în Cluj, da, dar dacă ne uităm la puterea de cumpărare situația se schimbă. Aici poți să îți iei o casă, în Silicon Valley nu. O casă acolo costă 3 milioane de dolari. Chiar dacă faci mai mulți bani acolo, să îţi iei ceva de valoarea unei case, de pildă, e imposibil. Am fos mândru de faptul că atunci când am vândut, o parte din bonusurile de achiziţie au mers către angajaţi. Din primii 15 oameni care au fost cu noi, cred că toţi şi-au cumpărat un apartament sau o casă, fiindcă au primit o sumă substanţială din acest exit.

 

Cât de des ajungi în Silicon Valley?

O dată pe lună. Cel mai important este să ducem produsul nostru la cât mai multă lume, să îl arătăm marilor producători de maşini, să lucrăm cu echipele noastre de acolo.

 

Ce se întâmplă în perioada de după exit? Există produse noi, pieţe noi? Care e planul?

Eu sunt foarte pasionat de domeniul maşinilor care se conduc fără șofer. Maşinile cauzează poluare, sunt cauza multor accidente, ceea ce e complet ne-necesar. Nimeni nu ar trebui să moară în accidente de maşină! Imaginați-vă cum ar arăta oraşul dacă toate maşinile ar fi electrice şi fără șofer. Sunt complet silenţioase, nu cauzează poluare, fiindcă sunt electrice, sunt la fel de tăcute ca bicicicletele. Cât de mult s-ar îmbunătăţi calitatea vieţii! Nu ar fi blocaje în trafic. Ai putea merge în oraş, cu maşina care te ia ca un taxi și te lasă unde vrei. Asta se va întâmpla în următorii 10-15 ani. Nu suntem departe de acest moment. Trei lucruri esenţiale rezolvă maşina asta. O dată: nu mai ai poluare, fiindcă mașina e electrică. Apoi, e foarte bine condusă, în timp ce oamenii pot fi șoferi incredibil de ineficienți; nu ar mai fi accidete. Și al treilea avantaj ține de economia de timp. În fiecare zi pierzi, în medie, 1-2 ore în mașină. Poți ajunge să îți petreci în mașină 10% din timpul pe care îl petreci treaz. Imaginează-ți că ţi s-ar prelungi viaţa cu 10%. Sigur, nu trăieşti mai mult, dar poţi să îţi foloseşti altfel acest timp.

 

Şi ce faceţi voi ca să fiţi parte a acestui viitor?

Încercăm să dezvoltăm tehnolgia necesară. E mult efort de cercetare aici, care se întâmplă în Cluj, în Berlin, în Silicon Valley. Mare parte din efort e condus de aici. Suntem în stadiul de a pune lucrurile cap la cap.

 

Când crezi că vom avea prima astfel de maşină, cu tehnologia voastră înglobată?

E un proces. Începi cu elemente de siguranță, nu începi cu o maşină complet autonomă. Peste doi ani vom avea primele piese de acest fel. Apoi, pas cu pas, mergem spre maşina autonomă. Și cred că până în 2020 o vom avea.

 

Sună SF.

Şi iPhone-ul părea la fel. Și ceasul Apple. Trăim într-o generaţie uimitoare, avem şansa să rezolvăm toate marile probleme ale umanităţii. Putem eradica multe boli, putem pune capăt la foametea din lume, suntem o generaţie cu multe oportunităţi, dar şi cu multe obligaţii. Tot ce construieşti poate afecta milioane şi sute de milioane de oameni.

 

Vor fi „made in Cluj” aceste produse?

Da. Mulţi oameni de aici se tem că nu sunt destul de buni ca cei din Silicon Valley. Oamenii sunt foarte buni! În Silicon Valley concurezi cu Apple, cu Google. Aici competția e mult mai slabă, aici îi putem angaja pe 5% dintre cei mai buni. În Silicon Valley asta e aproape imposibil, pentru că aceştia au opţiuni uriaşe. În Cluj, dacă vrei să îi ai pe cei mai strălucitori de pe piaţă, e posibil să faci asta. Şi oamenii de aici sunt la fel de inteligenţi ca cei din Silicon Valley, dar sunt mult mai disponibili. Mulţi de aici lucrează la lucruri, la produse care nu conteză atât de mult. Dacă le faci o ofertă bună, financiar şi în ceea ce priveşte tehnologia la care să lucreze, nu vei avea o problemă în a-i găsi pe cei mai buni.

 

Cele mai recente cifre din industrie arată că undeva la 90% din ceea ce se întâmplă pe piaţa locală e outsourcing.

Viitorul nu e aici. De asta susţin antreprenoriatul local. Încercăm să îi învăţăm pe antreprenorii tineri cum să înceapă o firmă, facem mentorat, aducem mentori, facem evenimentul Techsylvania, cu speakeri de peste tot din lume, care să vină şi să îi înveţe pe tineri cum să facă business. Am investit în câteva companii din Cluj pe care le susţin şi cred cu tărie în oportunităţile antreprenoriatului aici. Ca să dispară outsourcingul e nevoie de timp. Asta nu se va întâmpla peste noapte. Dar lucrurile se întâmplă, au apărut mulţi antreprenori, au crescut enorm, sunt oameni care construiesc lucruri uimitoare. Lucrurile încep să se întâmple, oameni uimitori se asociază şi fac companii uimitoare. Începe să se întămple asta, sunt companii din Cluj care au recunoaştere internaţională.

 

Citeşte despre un program cu viitori IT-işti în care e implicată compania:

Programatorul mic, şcolit cu programatorul mare. Viitori informaticieni ai Clujului fac aplicaţii încă din liceu

 

Cum ar fi?

Liverail, Mira, Onyx Beacon, Squirrly. Sunt cel puţin 10 companii pornite de la Cluj care au şansa să facă ceva mare. Ai 5-10 oameni, poate nu vezi potenţialul tău, dar poţi face ceva uriaş. O dată ce ai prima generaţie de antreprenori de succes, lucrurile merg altfel. Să creşti prima generaţie e foarte greu. În Silicon Valley, prima generaţie apărea în anii ’70 şi ei nici măcar nu au fost de aşa mare succes. Steve Jobs a început în garaj. E un proces normal. În Cluj suntem la faza de garaj.

 

Eşti business angel?

Da.

 

Mai cauţi locuri de investit?

Da, caut. Împreună cu Peter, cofondatorul companiei, am investit în câteva companii aici şi în Berlin şi căutăm activ oportunităţi.

 

rec

 

Ce căutaţi?

Lucruri cu impact mare. Nu jocuri de mobile. Căutăm lucruri în domeniul medical, în domenii unde poate apărea o tehnologie care să schimbe totul, în industria noastră, a navigaţiei, în domeniul producătorilor de maşini, dar şi în transport în general. Ne interesează orice are impact, orice are potenţialul de a revoluţiona o industrie. Punem la bătaie bani, dar şi mentoring şi pregătire. Investiţia în Squirrly e publică, mai avem una pe care o vom face publică în curând. Sunt 2-3 investiţii în Cluj şi 3 în Berlin.

 

Unde vezi viitorul tău după exit?

E o întrebare foarte grea. Eu, la bază, sunt antreprenor. Cred că antreprenoriatul poate schimba lumea. Acum vreau să văd maşina autonomă, fără şofer, că apare. Asta nu o poţi face cu un start-up, ai nevoie de resurse masive. Când am sentimentul că asta se întâmplă, mă văd categoric începând o altă companie. Am visul de a construi ceva ce să reziste 100 de ani. Mai întâi trebuie să văd rezolvată provocarea maşinii.

 

Ai deja ideea nouă?

Am destule idei noi. Ideea nu e o problemă, îţi trebuie timp să o pui în aplicare. Dacă te uiţi la cele mai mari probleme pe care le avem acum, îţi dai seama unde să cauţi: energia în general e un domeniu de maxim interes, începem să avem probleme uriaşe, fiindcă poluăm tot mai mult. Maşina care se conduce singură e parte a acestei probleme a energiei, dar mai sunt şi altele. De pildă, risipim multă energie în case, ar trebui să construim case mai inteligente. Maşinile sunt mai deştepte, casele nu prea. Eu am cheltuit câteva mii de euro făcând lucuri mai inteligente acasă la mine, de la termostatul instalat la tehnologia pentru muzică. Poţi să ai casa care te face mai fericit, care pune muzica pe care o vrei, care îţi recunoaşte starea de spirit. Dacă vii trist acasă îţi face ceai. Domeniul medical, iarăşi, e un domeniu la care ne uităm. Doctorii tratează cu metode vechi de 30-40 de ani. Folosesc tehnologii, dar nu cele mai eficiente. Un start-up din Cluj a dezvoltat o aplicaţie care detectează aluniţele de pe piele, poate să vadă dacă sunt cancerorase sau nu. Ştiinţa devine mult mai precisă. Poţi folosi tehnologia pentru diagnosticare mai bună. Ceasul Apple pe care îl folosesc acum îmi urmăreşte ritmul inimii. Dacă am un atac de cord, anunţă imediat. Ăsta e un exemplu simplu. Ceasul îmi spune din oră în oră că trebuie să mă ridic, fiindcă nu e sănătos să stau atât. Philipp ridică-te! Sunt atâtea oportunităţi să îmbunătăţim vieţile oamenilor! Nu cred că voi avea o problemă să găsesc ideea pe care să lucrez.

 

Cât de mult crezi în start-up-urile din Cluj? În cifre. Ai un buget de investi?

Plănuim pentru anul acesta să investim în Cluj jumate de milion de euro, eu şi cofondatorul alături de care am lansat compania. Dacă găsim companiile potrivite. Cred în ele, altfel nu mi-aş pune banii la bătaie. E încă multă ineficienţă în oraş, dar pentru un antreprenor ineficienţa înseamnă oportunităţi. De aceea Clujul e grozav. E stabil şi creşte, dar nu e la un stadiu în care e deja sus în piaţă. Pariez mare parte din viitorul meu pe Cluj. De aceea am cumpărat un apartament aici, de aceea m-am mutat aici.

 

Ai spus multe lucruri bune despre oraş. Ce nu îţi place la Cluj?

Ceva ce poate fi îmbunătăţi ţine de mentalitate şi obiceiuri: oamenii sunt obişnuiţi cu ierarhiile, sunt obişnuiţi să le spună şeful ce să facă. Ceea ce putem face este să îl învăţăm pe fiecare angajat că critica este bună, e necesară chiar. Încercăm să le spunem că e bine să îţi critici şeful, fiindcă acesta e singurul mod în care putem să învăţăm. În România, poate şi din cauza trecutului comunist, mulţi oameni se tem să îşi critice superiorii. Acesta e un lucru pe care cred că îl putem îmbunătăţi. Un alt aspect care mi-aş dori să fie îmbunătăţit ţine de felul în care arată oraşul – Clujul are multe clădiri care ar putea să fie la fel de frumoase ca cele din Viena sau Praga. Felul în care arată oraşul poate fi îmbunătăţit. Dar unele lucruri în acest sens se întâmplă deja.

 

Ce îţi place să faci în Cluj?

Îmi plac oamenii, au multă energie, sunt foarte pasionaţi şi vor să îşi construiască o viaţă mai bună, pentru familie, pentru ei. Mulţi oameni câştigă de doi ori mai mult ca părinţii lor, imediat ce ies din facultate şi încearcă să îşi facă vieţile mai bune. Îmi place să petrec timp cu oameni ca ei. Ca locuri – îmi place că oraşul are restautante bune, vara îmi place să merg în parcul central, să citesc, să mă relaxez un pic. Desigur Clujul are şi o viaţă de noapte fantastică.

 

Spuneai că relaţia cu autorităţile este una bună. Revenind la asta, am văzut recent în Cluj un primar arestat, un preşedinte de Consiliu Judeţean arestat. Cum afectează asta afacerile?

E fantastic dacă sunt arestaţi! Să fie arestaţi toţi corupţii! România începe să facă curat.

 

Dar erau acolo.

Da. Ceea ce pot eu să spun este că mie nu mi s-a cerut niciodată mită în Cluj. Eu personal pot să spun asta. Niciodată! Am auzit poveşti multe de la oameni din alte industrii, am auzit de exemplu că dacă vrei să construieşti e mult mai rău. Noi nu avem nevoie de atâtea autorizări, lucrăm de la început 100% legal. Dacă faci afaceri suspecte, pot să ţi se ceară bani. Dacă respecţi legea perfect, nu au de unde să îţi ceară bani. Cred că nemţilor nu li se cer bani, nici nu se încearcă. În România oamenii îi tratează pe germani foarte bine.

 

Şi invers cum stau lucrurile? Cum văd germanii România? Ce ştiu despre mediul de afaceri de aici?

Oamenii au o viziune extrem de limitată despre România. Primele 3 sterotpuri sunt legate de Dracula, se ştie despre femeile frumoase şi despre ţigani. Oamenii familiarizaţi cu industria IT ştiu că sunt oameni buni aici şi costuri bune, dar mult din marketingul făcut din Cluj este că aceasta e o piaţă ieftină. Aşa că uneori unii se gândesc la calitate scăzută în asocierea cu salariile mai joase. Clujul ar trebui să facă mai mult pentru marketingul care să pună accent pe calitate. Preţul nu e un avantaj. Nu vrei să fii ieftin, vrei să fii bun! Mă întreabă câte cineva: ok, e mai ieftin în România, cum e cu productivitatea? Cât de mică e? Le spun că productivitatea este de 150%, la preţ mic. În Cluj, la un cost mai mic găseşti oameni foarte buni.

 

Se simte vreo schimbare o dată cu extinderea jucătorilor din piaţa locală? E mai dificil să găseşti oameni buni, din cauza concurenţei?

Absolut, devine mai greu şi mai scump. Salariile merg în sus. Totuşi, faţă de anii nebuni, viteza a scăzut cu ceva. Costurile sunt, aş zice, undeva la jumătate faţă de Berlin. Dar această jumătate nu vine neaparat din salarii, ci şi din faptul că taxele sunt mai favorabile aici. În termeni de câştig, diferenţa nu e atât de mare. IT-ul are parte de regim preferenţial de taxare, ceea ce e fantastic.

 

Ce ar trebui să mai facă autorităţile pentru a sprijini industria?

Să investească în educaţie, în resursa aceasta fantastică. Şi să aplice măsuri care să îi încurajeze pe tinerii antreprenori, de aici şi din alte părţi, să investească în Cluj. Cu siguranţă se poate face mai mult.

navigate

 

Vezi ce se mai întâmplă în IT-ul de Cluj:

 

Aplicații realizate la Cluj, în competiție cu premii olandeze. De ce nu sunt clujene produsele din “atelierele de creație” locale

Cifrele care arată de ce nu e “roz” lumea Clujului IT

Ce planuri are pentru 2015 firma clujeană de IT care își face temele pentru Bursa de la București

IT-ul clujean face pași ca să iasă din zodia “lohn”-ului: produse proprii pentru piețele de afară

Cum se pregătesc jucătorii din IT de lupta cu piața: produse proprii și angajați școliți “in house”

 

 

3 comentarii

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare