Închide

Aplicații realizate la Cluj, în competiție cu premii olandeze. De ce nu sunt clujene produsele din „atelierele de creație” locale

EconomieTop News by Kristina Reştea - mai 07, 2015 2 1532

Două aplicații realizate la Cluj se află între finalistele premiilor industriei IT din Olanda, anunță o companie cu sediu aici, care a lucrat la proiecte. Realizate de compania Yonder în parteneriat cu clienții săi, programele oferă servicii în domeniul medical și al educației, urmărind să asigure o calitate mai bună a vieții pentru persoanele care au nevoie de asistență medicală și să faciliteze accesul la educație al grupurilor vulnerabile. Create de echipe de la Cluj, produsele realizate cu parteneri din Olanda sunt însă tot produse de outsourcing, cu dreptul de proprietate intelectuală aparținând companiilor străine. „Alt nivel de outsourcing”, susțin reprezentanții companiei, care și-au inaugurat ieri noul sediu din Cluj.

„Computable Awards”, concursul în care a intrat, în parteneriat, și Clujul, e cea mai prestigioasă competiție de specialitate din Olanda și răsplătește proiectele considerate de succes, inovatoare și sustenabile. Acordate de cea mai mare revistă de IT,Computable, premiile sunt decise pe baza voturilor unui juriu format din specialiști, alături de un vot public.

Primul dintre proiectele la care au lucrat specialiști din Cluj este LARS („Students App Driving Together”) și este dezvoltat de PinkValley, o colaborare între PinkRoccade Local Government și Yonder (cu echipe integrate Cluj și Iași). Aplicația, care conectează părinții ai căror copii merg la aceeași școală și care au domiciliul în aceeași zonă, cu scopul de a ușura transportul copiilor către școală și înapoi acasă, a fost nominalizată la categoria „Proiectul anului în educație”.

A doua nominalizare este pentru portalul de servicii medicale Quli, aplicație realizată pentru o companie olandeză de produse software. Programul este destinat pacienților cu probleme de sănătate sau nevoi speciale, dar și celor care vor să își monitorizeze starea de sănătate. Utilizatorul are aici la îndemână o fișă medicală accesibilă oricând și poate crea o „rețea” de familie, prieteni și medici cu care să împărtășească informațiile privitoare la propria sănătate, cu accent pe păstrarea intimității sale. Quli îi ajută pe pacienți, în special pe cei cu nevoi speciale și dizabilitate mentală, să aibă o viață cât mai independentă și să prevină bolile printr-un stil de viață sănătos, crescând calitatea vieții și reducând și presiunea pusă pe sistemul de asigurări de sănătate, susțin reprezentanții companiilor de proiect.

„Trebuie să vă gândiţi la această aplicație ca la o reţea de socializare, specializată pe relația doctor-pacienţi. Avem de exemplu un modul care îl ajută pe utilizator în viața de zi cu zi: persoana poate să deschidă aplicația, să intre în acest modul de pe telefonul personal şi acolo găsește niște „taskuri”; doctorul îi setează pacientului niște task-uri și i se trasează paşi pentru a reuși să îndeplinească diverse „obiective””, explică Mihai, unul dintre membrii echipei de proiect.

 

11216445_858695080870011_549821475_n

 

„Această platformă facilitează relația dintre pacient și medic, pentru persoanele bolnave de autism, de pildă. Asta pentru ca acești oameni să poată să ducă o viaţă cât mai independentă. Prin intermediul unor astfel de servicii, și medicii se degrevează de anumite lucruri – în loc să fie sunați permanent și să fie întrebați „ce fac azi?” se poate apela la astfel de soluții. Imaginați-vă o persoană autistă care ar putea să doarmă 24 ore. Dacă medicul şi aparţinătorii decid că e bine ca omul să aibă un progam, asta se poate realiza mult mai facil. Atunci aplicația îți spune „Bună dimineața! Acum ai de îndeplinit următoarea misiune”. Vrei să te duci până în oraş îţi spune cum ai de făcut asta, dacă persoana respectivă ar dori să gătească – i se spune cum aprinde aragazul, ar dori să spele haine – i se spune cum se foloseşte maşina de spălat. Sunt lucruri care pentru noi par banale, desigur, dar pentru cei care suferă de diverse afecțiuni, aceste acțiuni necesită sprijin”, completează Mihaela Rosca, communication manager pentru Yonder.

Lansat de doi ani, produsul are acum peste 5000 de utilizatori, în Olanda, aplicația ajungând la pacienţi prin recomandarea medicului. Mai precis, Yonder are un partener în Olanda pentru acest proiect, iar produsul e creat de această companie pentru o parte din sistemul medical privat olandez. Dreptul de proprietate intelectuală, piața de desfacere, arhitectura din spate, conținutul aparțin partenerului olandez. Mai pe scurt: Quli e (tot) un produs de outsourcing.

„Asta se întâmplă în producția outsourcing, iar majoratiatea companiilor din România lucrează în outsourcing. Dar ele au evoluat. În 90 era ceva de nivel basic: veneau companiile şi închiriau mână de lucru ieftină, ceea ce se întâmplă în India şi China. Să aduci valoarea pe piaţă înseamnă mai mult și asta se întâmplă acum: înseamnă inovaţie, înseamnă să vii cu idei de optimizare, înseamnă să faci ca produsul să fie eficient. IP-ul (Intellectual property, dreptul de proprietate intelectuală, n.red.) e al partenerilor”, precizează reprezentanta Yonder.

Care e diferența între ousourcing și „alt nivel” de outsourcing? 

Aveţi un atelier de creație în România. Vine Louis Vuitton și spune: asta e aţa, aici e modelul, pe aici trageţi firul; aveţi mână de lucru ieftină. Asta se numeşte lohn. Lucrurile stau cu totul altfel în momentul în care aveţi un atelier de creaţie şi o casă de modă din străinătate spune: mi-aş dori să creez această colecţie pentru că am această nişă de piaţă; iar de acolo încolo intervii tu și spui: s-ar potrivi acest tip de ţesătură, pentru trendurile actuale s-ar potrivi asta, pentru că ar fi sustenabil şi în următorii 20 de ani”, explică, în paralele, managerul de comunicare. Logoul de pe produs este însă „LV”, în paralela de piață lohn textil – outsourcing IT.

Am început cu o masă mare, cu un calculator și mai mare. Ne ajuta foarte mult faxul. După 20 de ani și 4 clădiri, suntem toți într-un spațiu pe acelaşi nivel, în sfârșit. Avem 200 de clienți și 50 de proiecte, pentru 20-25 de clienţi. Acum 20 de ani, clienții ne spuneau ce să facem, cum, în cât timp. Între timp, partea de inovaţie s-a mutat în Yonder, până şi partea de proces, suntem conectați la nivel de de business. Folosim tehnologia pentru a rezolva probleme de business. Nu mai suntem doar executanţi”, susține și Daniel Lar, Business Unit Director Yonder, la inaugurarea noului sediu din cea mai mare clădire de birouri din Cluj, The Office.

 

 

În Cluj, 90% din veniturile companiilor din IT sunt generate prin outsourcing („lohn”-ul IT), arată datele clusterului Cluj IT. Asociația și-a anunțat target de remediu: dacă în prezent aproximativ 10% din veniturile membrilor clusterului sunt generate de produse și servicii proprii, în următorii doi ani această pondere ar trebui să crească la 15%.

Vezi aici declarațiile conducerii clusterului:

Cifrele care arată de ce nu e “roz” lumea Clujului IT

Yonder are în prezent 260 de angajați în România, dintre care 200 în centrul de dezvoltare de la Cluj, iar 60 la Iași. Yonder este o companie furnizoare de servicii software care lucrează în parteneriat cu alți dezvoltatori, este partenerul companiilor de produse software și le ajută să se concentreze asupra pieței pe care acestea le servesc. Yonder deservește companii de produse software din Europa de Vest de la sediile sale din România (Cluj-Napoca și Iași) și din Olanda și face parte din Total Specific Solutions Group (TSS).

Ce se mai întâmplă în IT-ul de Cluj:

Ce planuri are pentru 2015 firma clujeană de IT care își face temele pentru Bursa de la București

IT-ul clujean face pași ca să iasă din zodia “lohn”-ului: produse proprii pentru piețele de afară

Cum se pregătesc jucătorii din IT de lupta cu piața: produse proprii și angajați școliți “in house”

Grup american, furnizor de soluţii în Inginerie și Cercetare, deschide sediu nou la Cluj, în centru. Ce face în România

 

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.