TIFF-ul cu filme, Electric-ul cu muzică la Castel sau tânărul cu jazz în aer liber sunt festivalurile cele mai apreciate de tinerii din Cluj. Se mai merge şi la muzee (mai ales la unele), se ştie şi de teatru şi de Operă – dar mai puţin. Colaborări între instituţii, coborârea din turnurile de fildeş, ieşirea în spaţii neconvenţionale şi o comunicare mai „vie” – sunt câteva dintre direcţiile pe care (şi) le dau cei implicaţi în scena culturală a oraşului pentru a-i aduce pe tineri mai aproape. Sfaturile, ideile, explicaţiile, scuzele şi concluziile s-au intersectat într-o dezbatere de miercuri, organizată de Asociaţia Femeilor de Afaceri Cluj, cu proaspăt lansatul catalog cu procente calculate în urma unui sondaj în rândul tinerilor pe această temă.

TIFF, Electric Castle și Jazz in The Park sunt cele mai populare festivaluri ale orașului, Filarmonica (fără sediu) și centrul de artă Fabrica de Pensule se numără printre organizațiile din domeniul cultural care se bucură de notorietate, Muzeul Etnografic al Transilvaniei este considerat unul dintre cele mai interesante muzee din Cluj, iar spațiul de evenimente culturale de care au auzit cei mai mulți tineri este Cluj Arena. Acestea sunt câteva dintre datele care reies în urma sondajului desfășurat în luna aprilie prin intermediul site-ului www.clujulareatitudine.ro, în cadrul unui proiect lansat de Asociația Femeilor de Afaceri (AFA) Cluj. Mai pe scurt, concluzionează responsabilii de proiect: tinerii clujeni apreciază festivalurile, cinematografele și spațiile de evenimente culturale din oraș, în timp ce instituțiile și centrele culturale, muzeele, bibliotecile și galeriile de artă mai trebuie să convingă și să cucerească acest public. După sondaj şi calcule, responsabilii de proiect au chemat lumea la o dezbatere, moderată de jurnalistul Mihnea Măruţă.

Vezi aici mai multe detalii despre rezultatele sondajului:

Cele mai populare festivaluri, instituții și organizații de cultură din Cluj. Cum arată votul din Capitala Europeană a Tineretului 2015

Cultura nu e încă în vizorul tinerilor sau cel puţin nu la nivelul la care ar trebui să fie. Şi o spune cineva chiar din rândurile lor, dar care trăieşte în lumea artei. Dirijorul Vlad Aghachi, de pe scene cu Young Famous Orchestra, are şi un îndemn: îi invită de directorii de instituţii publice „să facă ceva”. „Muzica clasică nu e foarte atractivă (pentru acest segment, n.red.). Există alte alternative de distracţie, iar muzica clasică nu e nici foarte marketabilă. Am dirijat şi cu 50 de oameni în sală”, spune tânărul dirijor. Dar sunt şi exemple de mai bine, care ar putea fi importate şi la Cluj: în Berlin se primesc 1500 de oameni în foayerul Filarmonicii, o dată pe săptămână, pentru concerte… mai altfel. Vezi un astfel de exemplu AICI.

Şi cum o dezbatere nu e dezbatere fără „strategii”, reprezentanta Primăriei la întâlnire, Emilia Botezan, spune că e nevoie de ele. De strategii, adică. „Ar fi bine să găsim strategii de a aduce mai aproape lumea de business de lumea de artă. Dinamismul oraşului e mai mare decât dinamismul birocratic”, admite ea.

Rolul primăriei e de a crea „cadre”, nu conţinut, în ceea ce priveşte evenimentele culturale, menţioneză Rariţa Zbranca, reprezentantă a centrului Fabrica de Pensule şi una dintre membrele echipei care lucrează la candidatura Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Cu două (cotra-) exemple, de susţinere: Zilele Clujului sau Seri de Vară Clujene, când agenda e stabilită de la primărie. „Nu zic să nu se sprijine evenimente culturale, dar poate e nevoie de o viziune curatorială”, completează aceasta.

„Untold e un caz special, e anul Capitalei Europene a Tineretului, avem nevoie de un eveniment special. Aş lăsa acest subiect în afara discuţiei de acum”, completează Rariţa Zbranca, în contextul în care s-au lansat întrebări privind finanţarea publică de care beneficiază festivalul din anul Cluj Capitală Europeană a Tineretului, gestionat de federaţia Share. „Am senzaţia că suntem în anul premergător Capitalei Tineretului, parcă am păşit cu stângul”, împărtăşeşte Kerekes Sandor senzaţia de 2015. Reprezentanţii Share îl contrazic însă: în Cluj se întâmplă evenimente de Capitală a Tineretului. Zilnic. „În cât suntem azi? 6 mai. Azi avem.. şase evenimente. Mâine – 7, apoi 8, 9. În mai avem zile cu 22 de evenimente. Nu e vorba doar de un festival, sunt multe evenimente pentru tineri, care poate nu sunt atât de vizibile, dar care sunt importante, cum ar fi trainingurile”, precizează, din sală, reprezentanta Share, consultând calendarul de evenimente.

Şi totuşi… de ce merg bine lucrurile atunci când merg bine, în lumea festivalurilor? Un posibil răspuns vine de la Alin Vaida, din echipa Jazz in the Park. „E ideea de libertate, e o experienţă în sine să fii acolo (la festivalul cu muzică în parc, n.red.). E un eveniment unde nu vii doar pentru line-up”, explică succesul şi popularitatea rapidă pe care a câştigat-o tânărul festival Jazz in The Park, care a adus concerte în aer liber, în Parcul Central.

Şi un exemplu de instituţie „dezmorţită”, care se regăseşte nu doar în agenda cu evenimente a oraşului, dar şi în aprecierile publicului tânăr: Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel mai bine poziţionat între procentele din categoria întrebărilor „De care muzee ai auzit?” şi „Care au colecţii intersante pentru tine?”. „Există multă autosuficienţă. Ne-am propus să corectăm astfel de lucruri. Ştim că de obicei la câte un vernisaj se adună angajaţii ca să se umple sala. Nu facem aşa ceva! Am avut vernisaje cu trei persoane. Am ştiut atunci că astfel de expoziţii nu mai facem sau că trebuie să le facem în altă formulă. Ne-a interesat să ne dechidem către oferta din partea comunităţii. Resursele imaginative din instituţie sunt limitate”, punctează directorul Tudor Sălăgean. Şi un astfel de exemplu, la provocarea moderatorului: expoziţia de Lego, care s-a dovedit de altfel foarte populară în rândul publicului.

Sursa foto: AFA

De cealaltă parte, de la coada clasamentului cu notorietate şi aprecieri, reprezentanţii muzeului UBB au însă explicaţii: e un muzeu tânăr, e unul cu profil istoric. Plus: un calcul care să adune toate muzeele din cadrul universităţii iese mai bine.

„Trebuie să fii extrem de flexibil şi deschis. Şi să oferi servicii ireproşabile. Cea mai importantă promovare vine de la cei care au folosit serviciile tale. Mesajul se propagă. Lipsa fondurilor ne-a făcut mai creativi”, spune Diana Buluga, de la Create.Act.Enjoy, care are o recomandare pentru cei din sfera culturală: o promovare mai „colorată, mai vie”, pentru a-o găsi pe tinerii care sunt interesaţi de oferta din domeniu, dar la care informaţia poate că nu a ajuns. Încă.

„E important ca tinerii nu doar să consume cultură, ci să se şi implice, să fie voluntari, să fie critici”, spune Andreea Mogoş, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, partener de proiect. „Tinerii vor mai multă deschidere între instituţii. A fost apreciată colaborarea dintre Opera Naţională şi Opera Maghiară”, spune Varga Attila, coordonatorului voluntarilor AFA, care menţionează şi că s-a depistat complexului „turnului de fildeş”.

Din „secretele” Institutelor Culturale străine, care stau bine la capitolul notorietate: cel francez are colaborări şi cu alte structuri similare (spre exemplu cu British Council) şi mizează pe mixul între evenimente clasice (festivaluri de film şi muzică) şi evenimente artistice în spaţii neconvenţionale. Nici Institutul Confucius nu stă rău în sondajul tinerei generaţii de Cluj. „Lumea e foarte interesată de cultura chineză. Nu trebuie să facem marketing agresiv şi sălile de evenimente sunt pline. Avem foarte multe proiecte adresate tinerilor”, punctează Smaranda Moldovan.

„Încercăm să ne deschidem mai mult spre celelalte instituţii de cultură. Avem colaborări inclusiv cu companii independente, iar Festivalul Întâlnirilor Internaţionale la Cluj adună multă lume. Avem săli arhipline la spectacole”, susţine Ştefana Pop Curşeu, director artistic la Teatrul Naţional. Instituţia are totuşi un grad de notorietate în sondajul printre tineri de doar 51%, similar cu cel al Teatrului Maghiar de Stat (52%) şi destul de mult în urma Filarmonicii de Stat Transilvania (79%) sau a Fabricii de Pensule (77%).

Dezbaterea de după cifre se încheie cu o concluzie: la sugestia unei studente din sală, AFA Cluj şi-a asumat să organizeze un târg care să adune laolaltă ofertele de pe scena culturală a oraşului.

Va urma…

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.