Închide

Cine îi va face dreptate pădurii Hoia, asaltată din nou de șantierele de blocuri autorizate de Primăria Florești și girate de noul primar fanfaron

ActualitateAdministrațieOpinieTop News by Luminiţa Silea - nov. 04, 2021 0 3319

Autoritățile s-au spălat pe mâini în mod rușinos de haosul imobiliar creat în Florești odată cu noile autorizații emise pe finalul mandatului fostului primar din comună pentru 8 blocuri, majoritatea cu 8 etaje, în total circa 700 de apartamente, la liziera pădurii Hoia, proiect al constructorului Vasile Salanță, alias Moșul Pic.

Pădurea nu mai are niciun protector în Cluj cu putere de decizie, după cum un șir cronologic al declarațiilor oamenilor de la butoane –  primarului, președintelui, garantului legalității în Județ, specialistului care lucrează la noile reguli de construire din Florești, instituțiilor cu rol de protejare a mediului, a pădurii sau a celor care veghează disciplina în construcții – o demonstrează.

Dezvoltatorul proiectului imobiliar acuza în presa locală că se scriu numai minciuni despre proiectul său, arătând că nu mai poate când vede atâta escrocherie. „În țara asta nu se face nimic corect și cinstit. Am făcut drumuri prin pădure? Am tăiat eu arbori? O amendat firma care o făcut. Eu am proiect, am banii, mă apuc de lucru”, spunea Salanță cu 7 luni în urmă.

Blocurile sale au fost derogate să fie construite la mai puțin de 50 de metri de pădure, iar în prezent șantierul este în toi. Salanță e partener de afaceri cu cel care conduce Ocolul Silvic din Cluj.

Au rămas doar activiștii din Cluj și USR-ul să militeze public pentru transformarea pădurii Hoia și a pajiștilor în zonă cu grad ridicat de protecție. Însă demersurile lor sunt catalogate, cu siguranță, de marii bărbați care conduc Clujul și Floreștiul sau de investitor doar ca un lătrat de imagine sau un ham-ham politic al cărui ecou se simte doar pe Facebook. Cine să protejeze pădurea? Un fanfaron care se afișează în sacou galben la emisiunile locale, dar care cu siguranță n-are în dulap o pereche de bocanci cu care a bătut o oră dealurile din localitate ca să înțeleagă la ce e bună pădurea neconstruită cu blocuri? Sau un președinte de Județ care și-a făcut comisie de urbanism ca să apere interesele privaților din Cluj? Sau un prefect care vine de la un birou de avocatură unde asociații sunt dezvoltatori imobiliari?

Activiștii din Cluj-Napoca au organizat în martie 2021 un Marș al haosului imobiliar pentru a atrage atenția asupra pericolului construirii în această zonă, semnalând că dezvoltatorii au pietruit un drum de pământ prin pădurea Hoia, menit să faciliteze încă un acces la viitorul șantier, prin zona Parcului Etnografic Romulus Vuia din Cluj-Napoca. Atunci, aceștia le-au cerut autorităților din Cluj și Florești să facă un grup de lucu pentru protejarea pădurii Hoia și să stopeze dezvoltările imobiliare din zona situată deasupra Donath Park Florești, la lizera pădurii. Un teritoriu din care mii de mașini se descarcă zilnic în Cluj-Napoca, pe un drum fără trotuare, într-unul dintre cele mai frumoase cartiere ale orașului, acum măcinat de traficul de tranzit înspre și dinspre comuna Florești.

O zonă periurbană unde nu ar fi trebuit niciodată, după cum au semnalat specialiști urbaniști din Cluj, să se permită construirea.

Primul care și-a clătit mâinile de protejarea pădurii a fost primarul Bogdan Pivariu (fostul viceprimar al comunei, adjunctul fostului primar Șulea care a permis construirea la liziera pădurii).

Odată cu acțiunile activiștilor, Pivariu anunța că s-au făcut două drumuri cu asfalt în zonă, din Donath Park spre pădurea Hoia, pentru care administrația a amendat două societăți deoarece le-au făcut fără autorizație. Amenzile s-au aplicat către firmele Cristal Turism și Someșul Cald Producție, ambele societăți fiind legate de numele constructorului Vasile Salanță, firme care sunt beneficiarele autorizațiilor pentru blocurile de la liziera pădurii. Societățile controlate de Salanță au fost fiecare amendate cu câte 1500 lei și au fost somate să intre în legalitate și să obțină respectivele autorizații pentru drumuri, după cum a informat Primăria Florești.

Apoi Pivariu a chemat Consiliul Local să își asume respingerea celui de-al doilea proiect imobiliar pregătit în Hoia și aflat în faza de Plan Urbanistic Zonal (500 de apartamente în 44 de blocuri cu patru etaje dorite pe 4 hectare) lângă ansamblul celor 8 blocuri deja autorizate de Primărie, proiect al celebrei Nicoleta Neag, cunoscută în oraș pentru ușurința cu care avizează proiecte imobiliare pe persoană fizică în zone unde niciun muritor de rând nu ar primi avize și autorizații într-o viață. Ca o paranteză, Neag a început și ea lucrări pe terenul adiacent Hoia și a defrișat o pădurice de aluni care exista acolo, acțiune pentru care ar fi în lucru un dosar penal. Refuzul asumat de Consiliul Local care nu i-a permis să construiască e contestat în instanță, iar precedentul autorizării blocurilor lui Moș Pic ar putea genera o decizie în favoarea construirii celor 44 de blocuri, tot în Hoia.

Revenind la Pivariu. Cu mâinile curate, după o vară în care s-a promovat pe Facebook și la emisiunile locale pentru creșterea calității vieții în Florești sau împotriva dezvoltărilor pe drumuri subdimensionate, primarul din Florești a venit în Consiliul Local al comunei să preia cele două drumuri (străzile botezate ironic după nume de copaci, Mesteacănului și Frasinului) despre care susținea că s-au făcut fără autorizație, în domeniul public al comunei Florești. Pentru înființarea lor ca drumuri de importanță locală exista o hotărâre a vechiului Consiliu Local. Străzile n-au trotuare, piste de biciclete, dimensiuni conforme și, prin concursul consilierilor USR, n-au putut fi preluate. Proiectul a picat la vot și nu s-a adoptat.

Acum, sesizat că au început noi săpături în Hoia, fără niciun fel de panou de șantier, Pivariu pasează problema prefectului și Inspectoratului în Construcții. ”Mingea este la Inspectoratul de Stat în Construcții, care ne-au cerut autorizațiile emise, copii și original. Din punct de vedere instituțional nu am avut niciun feed-back de legalitate din partea ISC sau din partea prefectului”, este declarația lui Pivariu din ședința de Consiliu Local din 25 octombrie.

Chemat și el să pună umărul la stoparea dezastrului din Hoia, noul prefect UDMR al Clujului, Tasnadi Szilard, provenit de la un birou de avocatură unde asociații sunt dezvoltatori imobiliari sau fac consultanță pentru aceștia, și-a asumat deja și el să nu joace în domeniul legalității sau urbanismului haotic din Florești. Nu a gasit nicio neregulă sau o bază legală să atace Autorizații de Construire pentru ansamblul lui Salanță, autorizat de Primăria Florești în Hoia, după cum a anunțat în luna iunie. Dar a păstrat o corespondență fidelă cu primăria Florești pe subiect și a acuzat că actele sunt greu de procurat. Ba s-a plâns că o instituție precum Consiliul Județean nu îi răspunde solicitărilor.

Ce grup de lucru pentru protejarea pădurii? Ce legalitate? Și așa centura metropolitană, fără de care specialiștii și politicienii ne spun că metropola Cluj va sucomba, va rade o bună parte din pădure și o va tranzita (ce-i drept cu un plan asumat de reducere a impactului asupra mediului). Cu blocurile sus, pădurea va fi pe deplin urbanizată.

ISC a informat în luna august Instituția Prefectului că cele 5 autorizații emise de Primăria Florești pentru ansamblul din Hoia pregătit de Vasile Salanță au fost emise fără respectarea prevederilor legale. S-au autorizat mai multe niveluri decât cele aprobate, regimul de înălțime din PUZ cu cel din autorizații si cu cel din planșele desenate, nu sunt în concordanță, drumurile de acces nu sunt reglementate juridic, lipsesc o serie de studii tehnice fundamentale, iar introducerea parcelei în intravilanul comunei pentru a se putea construi nu e justificată de interesul public, neexistând niciun fel de obligații asumate ale constructorului de a executa utilități sau dotări de interes public. Mai mult, ISC arată că Primăria Florești a refuzat constant să pună la dispoziția instituției PUZ-ul aprobat prin HCL a comunei nr. 150/02.07.2008, document care a stat la baza emiterii autorizațiilor nelegale.

Ce a făcut prefectul? Nimic. A informat activiștii că e legat de scaun și n-are destule hârtii pentru a reacționa.

„Șantierul ilegal este consecința unui Plan Urbanistic Zonal aprobat în 2008. De atunci, Planul General al comunei a expirat, iar toată documentația ar fi trebuit refăcută și autorizată din nou, așa cum a constatat și instanța de judecată care a anulat documentația pentru alte proiecte similare. Totuși, acțiunea justiției nu l-a oprit pe fostul primar Șulea să emită o autorizație de construire în ceasul al 12-lea al mandatului său. Autorizația emisă este în prezent contestată de către Inspectoratul de Stat în Construcții și va fi anulată după parcurgerea procedurii administrative deoarece încălcările legii sunt evidente”, s-au arătat entuziaști consilierii USR din Florești.

Însă degeaba, fiindcă atât prefectul cât și primarul din Florești nu au niciun interes să vegheze ca interesul public să primeze. Prefectul a demonstrat că  (fiind primul prefect UDMR al Clujului) are alte interese minoritare de urmărit, iar despre fanfaronul Pivariu se vorbește deja în partid că e flămând să construiască și el prin interpuși blocuri, după modelul fostului primar Șulea, care făcea sensuri giratorii și aproba blocuri lângă liniile de înaltă tensiune peste noapte pentru același constructor despre care în mediul politic se vorbea că i-ar fi partener, pe un PUG expirat la care de aproape 10 ani s-a anunțat că lucrează fostul arhitect șef al județului – Radu Spânu-  vioara întâi din noua comisie de urbanism pe care președintele Consiliului Județean Alin Tișe și-a creat-o recent pentru a controla avizarea proiectelor (și derogărilor care se acordă prin PUZ) în Cluj. În prezent, Primăria Florești a anunțat că lucrează la noul PUG menit să aducă normalitate și să stopeze haosul imobiliar din comună tot cu Radu Spânu – fără termene clare anunțate, pe sub masă și cu ușile închise.

Tot Spânu se ocupa bine mersi de celălalt PUZ cu 33 de blocuri al Nicoletei Neag (pregătit lângă proiectul lui Salanță) și spunea că trendul de dezvoltare din zona Donath Park e unul cu blocuri P+4.  „În noul PUG vom limita această zonă. Rămân blocurile deja aprobate prin PUZ-uri și restul vor fi construcții de tip vile”, promitea arhitectul.

Și pe fostul primar Horea Șule președintele Alin Tișe l-a ținut în brațe, cu tot cu afacerea girată în Hoia pe final de mandat. Și pe Spânu. Tot Tișe a fost cel care s-a declarat de partea investitorilor privați odată cu scandalul pornit de activiști în martie anul acesta, după ce s-a pietruit drumul prin păduri. Tișe explica indignat că tot scandalul a pornit după ce un privat a pus mai multă piatră decât era înainte pe un drum din pădure și că a făcut acest lucru pe cheltuiala sa.

„N-am înțeles foarte clar ce doresc ecologiștii legat de acest drum. Doresc să fie de pământ, de piatră sau să fie închis? Vorbesc de drum, nu de pădure. Am verificat și eu situația, drumul respectiv este drum public. El apare ca fiind drum de piatră, iar pădurea este altceva. Înțeleg că ecologiștii vor să protejeze pădurea, lucru cu care sunt absolut de acord. Dar nu înțeleg ce se dorește legat de acel drum, câtă vreme este public. Cheia poveștii este pădurea, nu drumul. Consiliul Județean Cluj are un proiect de extindere a pădurii Hoia, cu aproximativ 150 ha, teren pe care îl avem în domeniul public, dar proiectul nostru nu vizează asfaltarea acestui drum, pentru că el este în exteriorul pădurii (…) Suntem într-o situație în care trebuie să decidem ce facem cu un drum public. În opinia mea, trebuie să ne preocupe pădurea, nu dacă pe acel drum va circula o mașină sau mai multe. Principalii beneficiari ai acestui drum sunt cei din Florești. Trebuie stat la masă și găsită soluția optimă. Dacă se dorește ca acel drum să fie desființat, este nevoie să analizăm, iar dacă se dorește să rămână drum public, trebuie să vedem cum protejăm pădurea. Pădurile în România se fură și pe drumuri de pământ. Ce dacă are cineva afaceri în zonă? Toți oamenii care fac afaceri în România sunt infractori? La fel de importanți sunt și cei care apără pădurea, dar și cei care plătesc taxe și impozite. Trebuie să găsim formula optimă, dar nu pe poziții de război, pentru că nu avem un război cu nimeni acolo”, spunea președintele Alin Tișe despre cazul Hoia, la o emisiune locală în 18 martie.

Dacă Tișe a anunțat public că normalitatea înseamnă tranzitarea unui drum public prin parcul etnografic pe care îl păstorește, ce să mai aștepte pădurea de la el? Deja în istoria recentă locală și-a bifat reușita de a construi un stadion nou pentru Cluj, dar pus într-un parc în centrul orașului încât toți cei care vin din afară se minunează cum s-a putut legaliza o astfel de grozăvie în oraș.

Și primarul Boc, chemat în ultimele zile de riveranii din Grigorescu să facă ceva pentru a readuce normalitatea în zonă și a nu mai permite descărcarea traficului din Florești pe un drum impropriu, s-a declarat lipsit de competența metropolitană, iar pădurea a rămas fără aliați la butoane.

Între timp, activiștii au mai inițiat un nou protest în Hoia, programat duminică, 7 noiembrie, prin care cer stoparea proiectului imobiliar al lui Moș Pic.
Iar nouă, celor care avem bocanci acasă, nu ne rămâne decât să rămânem normali la cap și să utilizăm pădurea și, dacă n-o salvăm, măcar să ne ducem copiii să înțeleagă pentru mai târziu la ce e bună natura de lângă oraș și betoane. Ca ei să aibă o altă decizie dacă ajung la conducere.
De ani buni politicieni locali din oraș și șmecheri imobiliari se înghesuie să construiască mult și prost în cloaca dormitor Florești pentru că o pot face repede (față de Cluj-Napoca) și fără reguli. Așa am ajuns să ne lăudăm că facem metrou în Cluj-Napoca ca să descărcăm pe sub pământ zecile de mii de oameni care s-au mutat în comună, în lipsa altor alternative de locuințe accesibile. Pentru că metroul Clujului nu e gândit prioritar să lege oamenii de gară și aeroport. Până când se vor face combinații, blocuri și se vor spăla banii în urbanismul din Florești?, m-a întrebat un amic, recent. Până la sfârșitul lumii și în timpul acestuia, i-am răspuns.
Cu marii bărbați ai Clujului care au abdicat de la normalitate, pădurii nu-i rămâne decât pasiunea noastră pentru natură și încăpățânarea unor specialiști de a o cultiva și în alți oameni. Așa vine salvarea pădurii Hoia, cum a spus unul dintre cei care a dus studenții în Hoia și a inventariat copaci și izvorași cu burtă galbenă – „Facem asta pentru că suntem convinși că asta este bine”.
Ca să se familiarizere oricine cu situația de la Cluj, niște informații din scandalul Hoia:
(așa arăta zona în 2019)
(așa arăta zona Donath Park spre Hoia în 2020)
(șantierul blocurilor lui Salanță, săgeata cu roz arată distanța față de zona deja construită cunoscută ca Donath Park)
(Așa arată în 2021, după ce în 2020 s-au pus la pâmânt vegetația de pe terenuri, vizibilă în pozele din trecut)
Pădurea de blocuri din pădurea de aluni. Mai sus de Donath Park se pregătesc blocuri cu 4 etaje și peste 500 de apartamente păstorite chiar de cel care face PUG-ul Floreștiului
Ce spune prefectul despre imobiliarii din Hoia reclamați de civicii din Cluj că s-au apucat să betoneze drumurile din pădure ca să deservească traficul auto de la viitoarele blocuri autorizate de Primăria Florești în zonă
Protest pentru Pădurea Hoia în Cluj. Organizatorii cer revocare autorizațiilor de construirea și oprirea șantierelor din zonă
Vor transformarea zonei Hoia în zonă cu un grad sporit de protecție
44 de blocuri cu 6 etaje se doresc în locul pădurii de aluni, pe Dealul de Jos, deasupra Donath Park, lângă Pădurea Hoia. Comisia de urbanism a consilierilor a respins proiectul
Ce soluție are Boc pentru Donath Park și protejarea pădurii Hoia: „Dai drumul la un bloc și restul 7 după 2025”
Ce spune președinta Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România despre masacrarea pădurii Hoia
FOTO/VIDEO. Marșul haosului imobiliar. Universitar din Cluj: „Spațiile verzi vor fi considerate ca parte a sănătății publice. Medicii o să vorbească despre asta. Copiii trebuie să își facă o imagine asupra a ceea ce e natural. O plantație de pini nu e natură, Hoia e natură”
Emil Boc, despre blocurile care urmează să se ridice în Hoia: „N-am avut habar că asemenea giganți imobiliari se ridică la marginea Clujului”
„Florești, o mașină de spălat bani negri. Oamenii sunt ca oile de pe care se profită”
Arhitect: „Suntem 700 de arhitecți la Cluj și facem pe proștii că nu există porcăria Donath Park, alături de două Primării și de Județ”
Primarul Bogdan Pivariu la o emisiune locală

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.