Cine îi va face dreptate pădurii Hoia, asaltată din nou de șantierele de blocuri autorizate de Primăria Florești și girate de noul primar fanfaron
ActualitateAdministrațieOpinieTop News by Luminiţa Silea - nov. 04, 2021 0 3384
Autoritățile s-au spălat pe mâini în mod rușinos de haosul imobiliar creat în Florești odată cu noile autorizații emise pe finalul mandatului fostului primar din comună pentru 8 blocuri, majoritatea cu 8 etaje, în total circa 700 de apartamente, la liziera pădurii Hoia, proiect al constructorului Vasile Salanță, alias Moșul Pic.
Pădurea nu mai are niciun protector în Cluj cu putere de decizie, după cum un șir cronologic al declarațiilor oamenilor de la butoane – primarului, președintelui, garantului legalității în Județ, specialistului care lucrează la noile reguli de construire din Florești, instituțiilor cu rol de protejare a mediului, a pădurii sau a celor care veghează disciplina în construcții – o demonstrează.
Dezvoltatorul proiectului imobiliar acuza în presa locală că se scriu numai minciuni despre proiectul său, arătând că nu mai poate când vede atâta escrocherie. „În țara asta nu se face nimic corect și cinstit. Am făcut drumuri prin pădure? Am tăiat eu arbori? O amendat firma care o făcut. Eu am proiect, am banii, mă apuc de lucru”, spunea Salanță cu 7 luni în urmă.
Blocurile sale au fost derogate să fie construite la mai puțin de 50 de metri de pădure, iar în prezent șantierul este în toi. Salanță e partener de afaceri cu cel care conduce Ocolul Silvic din Cluj.
Au rămas doar activiștii din Cluj și USR-ul să militeze public pentru transformarea pădurii Hoia și a pajiștilor în zonă cu grad ridicat de protecție. Însă demersurile lor sunt catalogate, cu siguranță, de marii bărbați care conduc Clujul și Floreștiul sau de investitor doar ca un lătrat de imagine sau un ham-ham politic al cărui ecou se simte doar pe Facebook. Cine să protejeze pădurea? Un fanfaron care se afișează în sacou galben la emisiunile locale, dar care cu siguranță n-are în dulap o pereche de bocanci cu care a bătut o oră dealurile din localitate ca să înțeleagă la ce e bună pădurea neconstruită cu blocuri? Sau un președinte de Județ care și-a făcut comisie de urbanism ca să apere interesele privaților din Cluj? Sau un prefect care vine de la un birou de avocatură unde asociații sunt dezvoltatori imobiliari?
Activiștii din Cluj-Napoca au organizat în martie 2021 un Marș al haosului imobiliar pentru a atrage atenția asupra pericolului construirii în această zonă, semnalând că dezvoltatorii au pietruit un drum de pământ prin pădurea Hoia, menit să faciliteze încă un acces la viitorul șantier, prin zona Parcului Etnografic Romulus Vuia din Cluj-Napoca. Atunci, aceștia le-au cerut autorităților din Cluj și Florești să facă un grup de lucu pentru protejarea pădurii Hoia și să stopeze dezvoltările imobiliare din zona situată deasupra Donath Park Florești, la lizera pădurii. Un teritoriu din care mii de mașini se descarcă zilnic în Cluj-Napoca, pe un drum fără trotuare, într-unul dintre cele mai frumoase cartiere ale orașului, acum măcinat de traficul de tranzit înspre și dinspre comuna Florești.
O zonă periurbană unde nu ar fi trebuit niciodată, după cum au semnalat specialiști urbaniști din Cluj, să se permită construirea.
Primul care și-a clătit mâinile de protejarea pădurii a fost primarul Bogdan Pivariu (fostul viceprimar al comunei, adjunctul fostului primar Șulea care a permis construirea la liziera pădurii).
Odată cu acțiunile activiștilor, Pivariu anunța că s-au făcut două drumuri cu asfalt în zonă, din Donath Park spre pădurea Hoia, pentru care administrația a amendat două societăți deoarece le-au făcut fără autorizație. Amenzile s-au aplicat către firmele Cristal Turism și Someșul Cald Producție, ambele societăți fiind legate de numele constructorului Vasile Salanță, firme care sunt beneficiarele autorizațiilor pentru blocurile de la liziera pădurii. Societățile controlate de Salanță au fost fiecare amendate cu câte 1500 lei și au fost somate să intre în legalitate și să obțină respectivele autorizații pentru drumuri, după cum a informat Primăria Florești.
Apoi Pivariu a chemat Consiliul Local să își asume respingerea celui de-al doilea proiect imobiliar pregătit în Hoia și aflat în faza de Plan Urbanistic Zonal (500 de apartamente în 44 de blocuri cu patru etaje dorite pe 4 hectare) lângă ansamblul celor 8 blocuri deja autorizate de Primărie, proiect al celebrei Nicoleta Neag, cunoscută în oraș pentru ușurința cu care avizează proiecte imobiliare pe persoană fizică în zone unde niciun muritor de rând nu ar primi avize și autorizații într-o viață. Ca o paranteză, Neag a început și ea lucrări pe terenul adiacent Hoia și a defrișat o pădurice de aluni care exista acolo, acțiune pentru care ar fi în lucru un dosar penal. Refuzul asumat de Consiliul Local care nu i-a permis să construiască e contestat în instanță, iar precedentul autorizării blocurilor lui Moș Pic ar putea genera o decizie în favoarea construirii celor 44 de blocuri, tot în Hoia.
Revenind la Pivariu. Cu mâinile curate, după o vară în care s-a promovat pe Facebook și la emisiunile locale pentru creșterea calității vieții în Florești sau împotriva dezvoltărilor pe drumuri subdimensionate, primarul din Florești a venit în Consiliul Local al comunei să preia cele două drumuri (străzile botezate ironic după nume de copaci, Mesteacănului și Frasinului) despre care susținea că s-au făcut fără autorizație, în domeniul public al comunei Florești. Pentru înființarea lor ca drumuri de importanță locală exista o hotărâre a vechiului Consiliu Local. Străzile n-au trotuare, piste de biciclete, dimensiuni conforme și, prin concursul consilierilor USR, n-au putut fi preluate. Proiectul a picat la vot și nu s-a adoptat.
Acum, sesizat că au început noi săpături în Hoia, fără niciun fel de panou de șantier, Pivariu pasează problema prefectului și Inspectoratului în Construcții. ”Mingea este la Inspectoratul de Stat în Construcții, care ne-au cerut autorizațiile emise, copii și original. Din punct de vedere instituțional nu am avut niciun feed-back de legalitate din partea ISC sau din partea prefectului”, este declarația lui Pivariu din ședința de Consiliu Local din 25 octombrie.
Chemat și el să pună umărul la stoparea dezastrului din Hoia, noul prefect UDMR al Clujului, Tasnadi Szilard, provenit de la un birou de avocatură unde asociații sunt dezvoltatori imobiliari sau fac consultanță pentru aceștia, și-a asumat deja și el să nu joace în domeniul legalității sau urbanismului haotic din Florești. Nu a gasit nicio neregulă sau o bază legală să atace Autorizații de Construire pentru ansamblul lui Salanță, autorizat de Primăria Florești în Hoia, după cum a anunțat în luna iunie. Dar a păstrat o corespondență fidelă cu primăria Florești pe subiect și a acuzat că actele sunt greu de procurat. Ba s-a plâns că o instituție precum Consiliul Județean nu îi răspunde solicitărilor.
Ce grup de lucru pentru protejarea pădurii? Ce legalitate? Și așa centura metropolitană, fără de care specialiștii și politicienii ne spun că metropola Cluj va sucomba, va rade o bună parte din pădure și o va tranzita (ce-i drept cu un plan asumat de reducere a impactului asupra mediului). Cu blocurile sus, pădurea va fi pe deplin urbanizată.
ISC a informat în luna august Instituția Prefectului că cele 5 autorizații emise de Primăria Florești pentru ansamblul din Hoia pregătit de Vasile Salanță au fost emise fără respectarea prevederilor legale. S-au autorizat mai multe niveluri decât cele aprobate, regimul de înălțime din PUZ cu cel din autorizații si cu cel din planșele desenate, nu sunt în concordanță, drumurile de acces nu sunt reglementate juridic, lipsesc o serie de studii tehnice fundamentale, iar introducerea parcelei în intravilanul comunei pentru a se putea construi nu e justificată de interesul public, neexistând niciun fel de obligații asumate ale constructorului de a executa utilități sau dotări de interes public. Mai mult, ISC arată că Primăria Florești a refuzat constant să pună la dispoziția instituției PUZ-ul aprobat prin HCL a comunei nr. 150/02.07.2008, document care a stat la baza emiterii autorizațiilor nelegale.
Ce a făcut prefectul? Nimic. A informat activiștii că e legat de scaun și n-are destule hârtii pentru a reacționa.
„Șantierul ilegal este consecința unui Plan Urbanistic Zonal aprobat în 2008. De atunci, Planul General al comunei a expirat, iar toată documentația ar fi trebuit refăcută și autorizată din nou, așa cum a constatat și instanța de judecată care a anulat documentația pentru alte proiecte similare. Totuși, acțiunea justiției nu l-a oprit pe fostul primar Șulea să emită o autorizație de construire în ceasul al 12-lea al mandatului său. Autorizația emisă este în prezent contestată de către Inspectoratul de Stat în Construcții și va fi anulată după parcurgerea procedurii administrative deoarece încălcările legii sunt evidente”, s-au arătat entuziaști consilierii USR din Florești.
Însă degeaba, fiindcă atât prefectul cât și primarul din Florești nu au niciun interes să vegheze ca interesul public să primeze. Prefectul a demonstrat că (fiind primul prefect UDMR al Clujului) are alte interese minoritare de urmărit, iar despre fanfaronul Pivariu se vorbește deja în partid că e flămând să construiască și el prin interpuși blocuri, după modelul fostului primar Șulea, care făcea sensuri giratorii și aproba blocuri lângă liniile de înaltă tensiune peste noapte pentru același constructor despre care în mediul politic se vorbea că i-ar fi partener, pe un PUG expirat la care de aproape 10 ani s-a anunțat că lucrează fostul arhitect șef al județului – Radu Spânu- vioara întâi din noua comisie de urbanism pe care președintele Consiliului Județean Alin Tișe și-a creat-o recent pentru a controla avizarea proiectelor (și derogărilor care se acordă prin PUZ) în Cluj. În prezent, Primăria Florești a anunțat că lucrează la noul PUG menit să aducă normalitate și să stopeze haosul imobiliar din comună tot cu Radu Spânu – fără termene clare anunțate, pe sub masă și cu ușile închise.
Tot Spânu se ocupa bine mersi de celălalt PUZ cu 33 de blocuri al Nicoletei Neag (pregătit lângă proiectul lui Salanță) și spunea că trendul de dezvoltare din zona Donath Park e unul cu blocuri P+4. „În noul PUG vom limita această zonă. Rămân blocurile deja aprobate prin PUZ-uri și restul vor fi construcții de tip vile”, promitea arhitectul.
Și pe fostul primar Horea Șule președintele Alin Tișe l-a ținut în brațe, cu tot cu afacerea girată în Hoia pe final de mandat. Și pe Spânu. Tot Tișe a fost cel care s-a declarat de partea investitorilor privați odată cu scandalul pornit de activiști în martie anul acesta, după ce s-a pietruit drumul prin păduri. Tișe explica indignat că tot scandalul a pornit după ce un privat a pus mai multă piatră decât era înainte pe un drum din pădure și că a făcut acest lucru pe cheltuiala sa.
„N-am înțeles foarte clar ce doresc ecologiștii legat de acest drum. Doresc să fie de pământ, de piatră sau să fie închis? Vorbesc de drum, nu de pădure. Am verificat și eu situația, drumul respectiv este drum public. El apare ca fiind drum de piatră, iar pădurea este altceva. Înțeleg că ecologiștii vor să protejeze pădurea, lucru cu care sunt absolut de acord. Dar nu înțeleg ce se dorește legat de acel drum, câtă vreme este public. Cheia poveștii este pădurea, nu drumul. Consiliul Județean Cluj are un proiect de extindere a pădurii Hoia, cu aproximativ 150 ha, teren pe care îl avem în domeniul public, dar proiectul nostru nu vizează asfaltarea acestui drum, pentru că el este în exteriorul pădurii (…) Suntem într-o situație în care trebuie să decidem ce facem cu un drum public. În opinia mea, trebuie să ne preocupe pădurea, nu dacă pe acel drum va circula o mașină sau mai multe. Principalii beneficiari ai acestui drum sunt cei din Florești. Trebuie stat la masă și găsită soluția optimă. Dacă se dorește ca acel drum să fie desființat, este nevoie să analizăm, iar dacă se dorește să rămână drum public, trebuie să vedem cum protejăm pădurea. Pădurile în România se fură și pe drumuri de pământ. Ce dacă are cineva afaceri în zonă? Toți oamenii care fac afaceri în România sunt infractori? La fel de importanți sunt și cei care apără pădurea, dar și cei care plătesc taxe și impozite. Trebuie să găsim formula optimă, dar nu pe poziții de război, pentru că nu avem un război cu nimeni acolo”, spunea președintele Alin Tișe despre cazul Hoia, la o emisiune locală în 18 martie.
Dacă Tișe a anunțat public că normalitatea înseamnă tranzitarea unui drum public prin parcul etnografic pe care îl păstorește, ce să mai aștepte pădurea de la el? Deja în istoria recentă locală și-a bifat reușita de a construi un stadion nou pentru Cluj, dar pus într-un parc în centrul orașului încât toți cei care vin din afară se minunează cum s-a putut legaliza o astfel de grozăvie în oraș.
Și primarul Boc, chemat în ultimele zile de riveranii din Grigorescu să facă ceva pentru a readuce normalitatea în zonă și a nu mai permite descărcarea traficului din Florești pe un drum impropriu, s-a declarat lipsit de competența metropolitană, iar pădurea a rămas fără aliați la butoane.
