Închide

FOTO/VIDEO. Marșul haosului imobiliar. Universitar din Cluj: „Spațiile verzi vor fi considerate ca parte a sănătății publice. Medicii o să vorbească despre asta. Copiii trebuie să își facă o imagine asupra a ceea ce e natural. O plantație de pini nu e natură, Hoia e natură”

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - mart. 20, 2021 2 531

Peste 200 de oameni au răspuns că vor să protejeze pădurea Hoia și au venit la Marșul Haosului Imobiliar, în 20 martie, de la ora 11.00, la Parcul Etnografic din Cluj ca să susțină demersul inițiat de activistul Adrian Dototaru. La protest, Dohotaru a anunțat că a cerut blocarea accesului auto pe drumul prin pădure și formarea unui grup de lucru la nivel de autorități locale pentru protejarea acestei zone. În paralel, oamenii au fost informați și asupra cererii făcute prefectului ca să stopeze dezvoltările imobiliare de la capătul celălalt al pădurii Hoia, în Florești, deasupra Donath Park, unde dezvoltatorii imobiliari s-au apucat de un șantier autorizat pentru 8 blocuri.

Participanții au pornit prin pădure, după jumătate de oră numărul acestora fiind de peste 300. În jur orei 13:00, o parte dintre participanți au ajuns la finiș, pe pajiștea din capătul străzii Uliului, aproape de zona unde imobiliarii pregătesc blocurile cu 8 etaje. Au venit mulți universitari din Cluj, activiști, pensionari, oamenii cu copii, cu căței, toți supărați că interesele și autoritățile permit distrugerea pădurii Hoia. O zonă naturală unică, mai ales că e la un pas de Cluj-Napoca, după cum a spus ecologul Tibor Hartel din cadrul UBB, la începutul marșului. Și una în pericol să fie distrusă dacă se autorizează și se fac în continuare blocuri până la marginea pădurii. Peste o lună se va mai iniția o acțiune similară. Petiția pentru stoparea tăierii pădurii Hoia a juns la peste 12.000 de semnături, a mai fost o altă chestiune asupra căreia au fost notificați participanții.

„Sunt aici ca tătic. În cealaltă calitate de cercetător și ecolog. Pot spune că, la nivel global, spațiile verzi din zonele periurbane tind să capete importanță cât mai mare. Când spunem spații verzi, nu vorbim de plantații de gazon, plantații de salcâmi sau de conifere. Vorbim de spații verzi funcționale ecologic. Ce înseamnă asta? Înseamnă specii native cu o istorie a ecosistemului, echilibru și stabilitate. Dar las asta. Cum beneficiem noi oamenii de toate astea? Globalizarea înseamnă variații de temperatură extreme dar și în precipitații. Asta înseamnă șoc asupra comunităților umane. O să vedeți mișcări masive ale oamenilor în anii următori. Biodiversitatea urbană va juca un rol de reziliență în viitorul foarte apropiat pentru comunitățile urbane. Ați văzut în perioada de lockdown și s-a sesizat de peste tot din lume că oamenii au năvălit în spațiile verzi și le-au folosit în cu totul în alt scop decât înainte. În scop terapeutic inclusiv. Înțelegeți? Multe articole științifice arată importanța spațiilor verzi pentru liniște, recreere, calmare. O să vedeți că la un moment dat spațiile verzi vor fi parte a sănătății publice. Medicii o să vorbească despre asta. Hoia e extrem de specială. Din două motive: e bogată în specii native și procese ecosistemice extrem de mari. Dacă se distrug aceste zone trebuie să mergem la 200 de kilometri să mai vedem așa ceva. Asta înseamnă că și copiii trebuie să își formeze o imagine asupra a ceea ce înseamnă natural. Pentru că o plantație de pini nu e natură, asta e natura. Privăm copiii de această experiență. Pe de altă parte e important să evidențiem că nu doar pădurea Hoia e importantă. Pădurea Hoia și un tampon de zonă deschisă, pajiște, de câteva sute de metri,  formează împreună un ansamblu stabil ecosistemic.  Dacă blocurile merg până la marginea pădurii, deja lucrurile s-au schimbat. Schimbările biotice devin dramatice și ireversibile. Pădurea Hoia și ansamblul până la pășunea Baciu joacă un rol important în conectivitatea la nivel de peisaj. Foarte multe insecte, fluturi, animale vor trebui să se miște.  Pur și simplu schimbările climatice îi forțează să se miște . Cum să se miște când sunt mici petice de gazon prin zonele astea periurbane.  Dacă le distrugem acum nu se vor mai reface. Sunt exemple din vest unde se investesc zeci de milioane de euro pentru a se crea coridorul pentru un fluture. Noi avem totul gata aici. Nu sunt împotriva dezvoltării, însă trebuie să vedem cum  se face, care este miza”, a spus Tibor Hardel, profesor la Facultarea de Biologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Așa a început Marșul haosului imobiliar de la Cluj.

Mai întâi jandarmii l-au mustrat pe inițiator că nu a anunțat la Primărie protestul și l-au sfătuit ca, pe viitor, să obțină autorizație pentru manifestarea publică. Apoi, activistul Adrian Dohotaru a chemat participanții adunați lângă Parcul Etnografic, pe un platou (unde recent Consiliul Județean a plantat pini) și le-a vorbit despre acțiune, despre planurile imobiliarilor din Florești de a folosi  drumul prin Hoia ca o cale alternativă de acces spre viitorele dezvoltări imobiliare autorizate la buza pădurii Hoia și le-a mai spus că a cerut autorităților locale să stopeze accesul auto pe acest drum din pădure. În paralel cu anularea autorizațiilor de construire pentru ansamblurile acceptate în Florești pe motiv că PUZ-ul care a stat la baza lor este expirat. El a mai spus că îi cere public primarului Emil Boc, președintelul Consiliului Județean Alin Tișe și prefectului Tasnadi Szilard să se constituie un grup de lucru la nivel local care să stabilească cum să fie protejată pădurea, la fel cu s-au început demersuri pentru protejarea lacurilor de la Tarnița, așa să se procedeze și în cazul pădurii Hoia. După Dohotaru, a arătat Hartel de ce e importantă și specială pădurea Hoia și de ce e necesar să fie protejată imediat.

Marinel Andro, șeful compartimentului de pază din cadrul Direcției de Ordine și Siguranță publică a Poliției Locale a Primăriei, prezent la acțiune, a estimat că au venit circa 200 de persoane la manifestare. Andro a spus pentru Actualdecluj.ro că a venit să se asigure că protestul se derulează în siguranță. Ne-a intrebat ce vor activiștii și a căzut de acord că pădurea e importantă pentru oraș. A spus că e familiarizat cu zona și a făcut apel la formația s-a de absolvent de horticultură. Apoi s-a interesat asupra traseului, până unde se va merge.

În jus de 11.30, protestatarii s-au pus în mișcare. Erau deja peste 300 de oameni. Hartel i-a spus lui Dohotaru că a încercat să fie cât mai puțin tehnic, să fie pe înțelesul oamenilor. „Stai liniștit că aici sunt mai mulți oameni cu doctorate decât oriunde și te înțelegeau oricum”, l-a liniștit Dohotaru.

Au venit pensionari, oameni cu copii și sănii, amatori de drumeții, universitari din Cluj, activiști, mulți căței. Au participat și consilieri locali și județeni USR PLUS. Ca în vremea marșurilor împotriva corupției din Cluj-Napoca. Au venit și cu pancarde. În pădure, Adrian Dohotaru a filmat și el coloana. I-a luat și un sincron lui Eniko Vincze, profesor universitar care militează pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire din oraș. Dohotaru a estimat în filmul său că sunt 300, poate 400 de oameni prezenți, dispersați în grupuri de câte 100 de oameni. Va avea o rubrică la Starea Nației, despre starea locuirii și va difuza înregistrarea.

L-am întrebat din ce trăiește un activist ca el, acum că nu mai e parlamentar și cum răspunde suspiciunilor sau acuzelor că hărțuiește imobiliarii din Cluj pentru eventuale foloase sau că vrea să ajungă din nou în politică pe modelul lui Elek Levente și al Asociației pentru Protecția Urbanismului din Cluj. Dohotaru a spus că trăiește din salariul pe un proiect din fonduri norvegiene derulat de o Asociație din București, că nu își dorește să fie noul Elek Levente al Clujului și că a pornit acțiunea în dorința de a atrage atenția asupra situației din Hoia, imediat ce a aflat de pietruirea drumului și de noile dezvoltări imobiliare autorizate în Florești. Dohotaru a mai spus că nu e interesat de capitalul de imagine, că  l-a avut și înainte de a fi parlamentar și a mai spus că își dorește ca pădurea Hoia sau parcul Est să devină arii naturale protejate.

Grupul a mai făcut un popas în zona clădirilor grajdurilor abandonate din zona Hoia ale USAMV de unde se deschidea o panoramă asupra dealurilor din comuna Baciu situată lângă Cluj-Napoca, dealuri pline de blocuri. Poliția locală, cea județană și Jandarmeria au participat la protest cu mașina. Jandarmii au asigurat perimetrul ca în timpul protestelor #Rezist. S-a mărșăluit cu mască, așa cum sunt regulile în pandemie.

O pensionară care locuiește din 1974 în cartierul Grigorescu spune că a venit la protest alături de un grup de prietene pensionare amatoare de mișcare și natură, odată ce a auzit despre ceea ce se întâmplă în pădure. Ne-a spus că deja știe că s-a tăiat pădurea de aluni situată deasupra Donath Park, că până acum doi ani pădurea Hoia era plină de ATW-uri și oameni cu puștile cu vopsea. Ne-a mărturisit că se bucură că au venit tinerii și sunt interesați de protejarea pădurii. Coordonatoarea Umbrela Verde i-a spus că e important ca oamenii să vorbească și să ia atitudine în număr cât mai mare. „Educația e și mai importantă, să învețe din școală copiii să iubească și să respecte natura”, a completat-o pensionara.

Drumul de aici, prin pădure, până la platoul de deasupra străzii Uliului, a durat încă 30 de minute.

Prin pădure, oameni cu măști, socializau. „Te-ai vaccinat, foarte bine!” sau „N-o să mai alergăm bine pe pietrele astea” . „La Tarnița nu mai poți sta nicunde, nu mai poți merge de garduri”. „Noi tot merem să avem de unde veni și socializăm iar ei continuă să-și împartă business-urile”. „Garda, ocolul silvic, partidul, toți sunt mână în mână”. Cineva povestește că un jandarm locuise în Grigorescu și frecventa pădurea, fiind încântat de protest, doar că a fost nevoie să respecte procedura și l-a legitimat la început pe Dohotaru și a cerut autorizație pentru acțiune. Cel mai relaxat ziarist din Cluj – cu 18 hobbyuri, o prietenă cu 20 de ani mai tânără și cu rapelul făcut – spune că deseară trebuie să ajungă la Stana, însă a venit pentru că trebuie ajutată pădurea.

Un riveran din zona străzii Alexandru Donici a ieșit la poartă să le spună protestatarilor că e bine cu asfalt, că trebuie lăsate mașinile să circule pe drum, mai ales că el există de peste 60 de ani. El a arătat că trebuie interzise camioanele și mașinile mari. „Aici e problema, domnule. După ce se pune asfalt va fi folosit de toți cei din Donath Park”, i-au răspuns participanții la protest.

Cei poate 100 de oameni care au ajuns pe platoul de la capătul străzii Uliului, de lângă pădure, deasupra zonei defrișate pentru viitoarea pădure de blocuri autorizată de Primăria Florești, au fost conștientizați din nou asupra importanței transmiterii de sesizări, în număr cât mai mare, către autorități pentru a stopa masacrarea pădurii. De pe platou se zărăște pădurea de blocuri din Florești, de pe dealuri. Cineva depistează unde e mall-ul Vivo. Dohotaru anunță că peste o lună va mai avea loc un alt marș prin care să se marcheze rezultatele obținute împotriva haosului imobiliar.

De aici, grupul s-a despărțit. O parte a coborât pe strada Uliului, în cartierul Grigorescu, o alta s-a reîntors prin pădure la parcul etnografic, unde oamenii și-au lăsat mașinile și bicicletele.

Cu Dan Crișan, Liviu Oros, băiatul acestuia și un alt biciclist am coborât în Donath Park, prima dezvoltare permisă de Primăria Florești care a dat startul haosului imobiliar din zonă. Dan ne arată pădurea tânără pusă la pământ, unde vor apărea 8 blocuri. Se aud drujbe. „Sunt…țigani. Pardon, oameni săraci care au venit cu căruțele după lemne”, adaugă în timp ce merge pe lângă bicicletă.

Liviu spune că a fost în Olanda și a văzut acolo păduri cu asfalt. Dar prin ele nu circula nicio mașină. Numai bicicliști și oameni pe jos. “Așa să fie și aici. Să se asfalteze, să poată urca pompierii în caz de incendii. În rest, să fie folosit de pietoni și bicicliști. Oamenii să-și lase mașinile la capetele pădurii și să se bucure de drumeție”, crede el. Îi spune lui Dan că a fost recent la Tarnița și că nu mai există niciun loc public, totul e îngrădit și nu se mai poate ajunge la apă ca în anii trecuți.

Coborâm pe de-a dreptul de pe deal. E zăpadă, noroi. În zare se văd drumurile de asfalt și pădurea tăiată pentru a pregăti ansamblul imobiliar. Dan se uită și decretează că el are mai mult spațiu verde în Mănăștur decât vor avea viitorii locatari din cele 8 blocuri care se vor construi. Se mai uită o dată și încearcă să înțeleagă cum încap 8 blocuri în locul pădurii. Ei sunt oameni de-ai locului, vin cu câinii pe dealuri, merg la pescuit, jos pe Someș.

Ajungem la capătul primelor blocuri din Donath Park. În 2018, unul de lângă pădure era gata și alte două erau în construcție. Nu exista asfalt pe drumul care pornește către creastă și pădurea mare. Acum blocurile sunt la răscruce, încadrate de un deal îngrădit unde suporterii UCluj au plantat copaci, Pădurea unor inimi românești, în memoria lui Radu Țenter,  de centura de nord a Floreștiului deschisă pe drumul pietruit care vine peste dealuri și de strada Donath care urca din cartierul Grigorescu. Strada fără trotuare, cu două benzi pe sens și ele gâtuite pe alocuri.

Pe margine, coborâm, să nu ne ia mașinile cu ele în Florești sau în Cluj-Napoca. Suntem încă în Florești, între cele două plăcute care marchează intrarea și ieșirea din localitate. Celălalt participant cu bicicletă se încumetă la vale, pe două roți.  Pe drum, în jos, ne uităm la Someș, la casele proaspăt construite pe care stau afișe cu „de vânzare” și ne amintim cât de scump se vând acum ele. Ne uităm la un viitor pilon imaginar al centurii metropolitane care va tăia Someșul și care va fi aproape de casa lui Janos, un prieten de-ai lui Liviu. Dan spune că a fost la o cunoștință în American Village, clădirea în trepte edificată în 2008 pe deal, când strada Donath nu avea decât parțial asfalt, că sunt destul de simpatice apartamentele, dar că stau să o ia cam la vale.

Dan se urca pe bicicletă, merge să o curățe la Someș. Ne salutăm cu Liviu și fiul său. Rămâne să ne vedem sănătoși la viitorul protest.

 

2 comentarii

  1. frumos ii sta lui Dohotaru, un fost deputat care incalca legea. Organizeaza manifestatii ilegale, aduna oameni cu pancarde si lozinci in plina pandemie, incalcand legea adunarilor publice. Ar trebui amendat drastic ! se plange de ilegalitati, dar la randul lui incalca legea.

  2. bine dar apara padurea de cine? eu nu stiu sa existe vreun proiect imobiliar acolo.
    Este dincolo de Deal in Floresti dar nu aici in padure. Deci care e faza cu minciuna asta?

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.