Ce spune prefectul despre imobiliarii din Hoia reclamați de civicii din Cluj că s-au apucat să betoneze drumurile din pădure ca să deservească traficul auto de la viitoarele blocuri autorizate de Primăria Florești în zonă
AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - mart. 16, 2021 2 2532
Civici din Cluj au cerut ajutorul prefectului pentru a stopa haosul imobiliar din comuna Florești, unde s-au autorizat blocuri de 10 niveluri la liziera pădurii Hoia, un proiect imobiliar al constructorului Vasile Salanță. În plus, reclamă civicii, s-a betonat și un drum prin pădure care leagă zona viitorului șantier din Florești, situat deasupra Donath Park, de Cluj-Napoca, prin zona muzeului Etnografic și strada Tăietura Turcului, drum menit să deservească viitorul șantier dar și să consfințească traficul auto prin pădurea Hoia. Prefectul Tasnadi Szilard spune că deocamdată nu poate formula un punct de vedere deoarece sesizarea este în lucru, nu a ajuns la el și că „pentru a nu plana un indiciu de lipsă de imparțialitate, sesizările își încep cursul la compartimentele de specialitate, iar la conducere ajung la final și nu invers”.
Adrian Dohotaru, de la grupul SOS, cel care a sesizat situația din Hoia, a inițiat și un protest programat în 20 martie, de la ora 11.00, la fața locului, un fel de plimbare de la muzeul Etonografic, prin pădure, până la viitorul șantier al blocurilor din Florești, situate desupra Donath Park, la liziera pădurii. El a mai anunțat că demersul său are în spate și peste 10.000 de semnături pe o petiție inițiată acum doi ani pentru a stopa tăierile de pădure din Hoia dar și dezvoltările imobiliare acceptate de Primăria din Florești la liziera pădurii și îi cheamă pe semnatari la acțiune.
„Orice sesizare întegistrată la o autoritate/instituție publică își urmează cursul intern. După înregistrare, se repartizează serviciului/compartimentului de specialitate. După ce se analizează sesizarea, se va face un raport/referat cu o propunere, care ajunge la mine. Circuitul trebuie parcurs în termenul legal, iar cererile au fost depuse săptămâna trecută dacă nu mă înșel, când mi-a scris și domnul Dohotaru. Pentru număr de înregistrare trebuie să sune persoana interesată și o să primească detalii, având în vedere faptul că au fost depuse online și nu au primit număr imediat, cum se procedează la înregistrarea fizică prin registratură. Fiecare cerere va fi analizată în termenul legal, odată ce trece de compartimentul la care este alocată. Dacă se vor impune măsuri, acestea se vor aplica. Nu există sesizări mai mult sau mai puțin importante. Nu pot să intru în biroul de control legalitate și să le zic oamenilor să lase totul jos și să se ocupe de o anumită sesizare. Cu atât mai mult, nu le pot zice să opineze într-un fel sau altul. Probabil vor solicita acte suplimentare prin care se vor verifica aspectele semnalate, iar dacă se va confirma vreo ilegalitate, măsurile vor fi pe măsură. Indiferent despre ce și cine este vorba, ilegalitățile nu se vor tolera, de acest lucru vă asigur. Eventual voi vorbi cu colegii și colegele mele să înceapă partea de documentare, să avansăm. Asta încerc să explic: pentru a nu plana un indiciu de lipsă de imparțialitate, sesizările își încep cursul la compartimentele de specialitate, iar la conducere ajung la final și nu invers. O să discut cu colegii și colegele să vedem care este statusul. Eu nu știam de această speță înainte să mă contacteze domnul Dohotaru”, a declarat prefectul Tasnadi Szilard pentru Actualdecluj.ro.
În 10 martire, Adrian Dohotaru, cel care coordonează asociația SOS, a cerut prefectului să se implice și să suspende autorizația de construire emisă în ultimele zile de mandat ale fostului primar din Florești, Horea Șulea, pentru un ansamblu de 5 blocuri cu 10 niveluri la liziera pădurii Hoia pentru societatea Cristal Turism, controlată de investitorul imobiliar Vasile Salanță poreclit „Moșul Pic”, după cum relatează media locală. Aceasta după ce în pădurea Hoia a apărut și un drum betonat care leagă viitorul șantier situat pe teritoriul comunei Florești de Cluj-Napoca prin strada Tăietura Turcului.
Activistul a pornit un adevărat scandal legat de drumul betonat din pădure care l-a determinat pe șeful Ocolului Silvic din Cluj, Adrian Apostoaie, să anunțe că îl dă pe activist în judecată după ce Dohotaru ar fi sugerat că e implicat în proiectul imobiliar, având în vedere că a fost partener de afaceri cu Salanță și cu Teodor Pop Pușcaș de la PP Protect, cei trei având împreună hotelul Royal din Cluj-Napoca. La fel, Dohotaru a făcut plângeri penale. Inițial Apostoaie ar fi declarat că drumul este în regulă, apoi a revenit asupra declarației. „E o firmă care are ceva proprietăți sus pe culmea dealului. Deci în afara fondului forestier. Noi i-am chemat aici, le-am făcut proces verbal de contravenție, acum verificăm dacă se încadrează pentru o infracțiune și să facem plângere penală”, revenea Apostoaie, citat de TVR Cluj. „Aici este o încălcare a dispozițiilor Codului Silvic. Noi trebuia să emitem, chiar dacă nu suntem proprietari, suntem doar administratori – prestatori de servicii ai acelei suprafețe, atât noi cât și Garda forestieră trebuia să dăm un aviz. Acest lucru nu s-a întâmplat”, a anunțat public directorul Direcției Silvice Cluj, Dorel Nicolae Oros, citat de aceeași sursă. Firma care a făcut intervenția ar fi fost obligată prin procesul verbal de contravenție să refacă drumul pietruit din Hoia cu strat fertil, după cum au anunțat cei doi oficiali. Deja se pietruise peste un kilometru de drum.
Adrian Dohotaru, de la grupul SOS, cel care a sesizat situația din Hoia a inițiat și un protest programat în 20 martie, de la ora 11.00, la fața locului, un fel de plimbare de la muzeul Etonografic, prin pădure, până la viitorul șantier al blocurilor din Florești, situate desupra Donath Park, la liziera pădurii. El a mai anunțat că demersul său are în spate și peste 10.000 de semnături pe o petiție inițiată acum doi ani pentru a stopa tăierile de pădure din Hoia dar și dezvoltările imobiliare acceptate de Primăria din Florești la liziera pădurii și îi cheamă și pe semnatari la acțiune. „Nicio autoritate nu intervine pentru că spune că drumul nu e în proprietatea sa. În interesul cui e acest haos administrativ? Am cerut printr-o sesizare către Prefect să atace în contencios administrativ autorizația de construire a ansamblului imobiliar pe motiv că a expirat Planul Urbanistic Zonal care stă la baza sa. Am cerut primarului Emil Boc să facă pe bune o pădure parc, cum a declarat că vrea în trecut, la presiunea societății civile, nu o pădure cu trafic auto prin ea.
Anul trecut, tot în martie, clujenii sesizau că s-a tăiat o pădure de aluni situată tot deasupra Donath Park. În zonă se pregătea un proiect imobiliar păstorit de către arhirectul Radu Spânu, fostul arhitect al județului, cel care nu a mai terminat PUG-ul din Florești. Adică 500 de apartamente în blocuri de 4 etaje pe deal, în locul pădurii de aluni (care, de fapt, era vegetație spontană, după cum au informat autoritățile). Mai sus de Donath Park, pe deal, se mai face un cartier de blocuri. Peste 500 de apartamente. Un număr dublu de mașini, dacă judecăm după trendul actual potrivit căruia o familie deține cel puțin două mașini. Noua dezvoltare imobiliară cu blocuri de patru etaje se va face pe deal, în locul unei păduri de aluni, deasupra celei mai criticate zone dezvoltate în ultimii ani, Donath Park, comuna Florești. Ironic, ar fi mai bine acum, având în vedere că înainte de criza din 2008 în aceeași zonă s-au autorizat blocuri cu zece etaje. Mai jos erau propuneri și de 25 de etaje acceptate. Arhitectul Radu Spânu, fost arhitect șef al Județului, cel care facea de 8 ani și noul PUG al comunei Florești (actualul e expirat) și cel care păstorește Planul Urbanistic Zonal (semnat de fiul său Călin Spânu) pentru viitorul ansamblu amplasat în comuna Florești, Dealul de Jos, Zonele 1, 2, 3 și 4 declarat pentru Actualdecluj.ro că acesta este trendul de dezvoltare din zonă, cu blocuri. Toate au zone de joacă, spații verzi, iar traficul va fi descărcat, mai ales că se face centura metropolitană la care ar fi prevăzută și racordarea acestei zone, Donath Park, mai spune Spânu. Despre pădurea de aluni, el spune că în acte nu există și că era un fel de vegetație spontană, iar proprietarii au făcut toate diligențele legale pentru a curăța amplasamentul. Mai mult, Spânu spunea că e o dezvoltare firească, urbană, mai ales după ce la poalele Someșului s-a acceptat un turn cu 40 de etaje.
Vedeti ca toata portiunile de drum sunt largite si pietruite, chiar daca apartin unor entitati diferite ale statului?! Acolo este intelegere pe bani grei, cu iz de mare nevoie de control DNA. Sau poate ca se cam stie deja si se asigura „protectie”…
Alin Tișe, despre drumul pietruit din Hoia: „La fel de importanți sunt și ecologiștii, dar și cei care plătesc taxe și impozite”. Deci ?