Tags Posts tagged with "Curtea de Apel"

Curtea de Apel

by -
0 49
SAMSUNG

O instanță a Curții de Apel Cluj a decis, luni, achitarea definitivă a omului de afaceri Călin Stoia, judecat într-un dosar disjuns din cel al fostului primar de Cluj Sorin Apostu.

“Curtea de Apel Cluj a dispus luni achitarea lui Călin Stoia, decizia fiind definitivă. S-a menținut sentința de achitare pronunțată anterior de Tribunalul Cluj, dar s-a schimbat temeiul achitării, în sensul că nu sunt probe suficiente că el ar fi fost autorul faptei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Cluj, judecătorul Lucian Marian, pentru agerpres.ro.

Călin Stoia a fost trimis în judecată în 2011, de către DNA, pentru trafic de influență, în cauza în care era acuzat și fostul primar din Cluj-Napoca, Sorin Apostu.

În 2012, Călin Stoia a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare de către Tribunalul Cluj, sentința a fost menținută de Curtea de Apel Cluj, dar în urma recursului judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, dosarul a fost trimis spre rejudecare, iar Tribunalul Cluj l-au achitat în decembrie 2016 și decizia a fost confirmată de Curtea de Apel Cluj.

O nouă decizie a fost luată de instanțele clujene săptămâna aceasta în privința acordurilor cadru semnate de primărie anul trecut cu Garden Center Grup pentru întreținera spațiilor verzi din Cluj-Napoca.  Tribunalul a dat, din nou, dreptare firmei Rosal care a pornit acțiuni în instanță după ce a pierdut licitația în favoarea firmei bucureștene și a dispus constatarea nulității acrodurilor cadru încheiate de primărie cu Garden Center Grup.

 

“Respinge excepţia inadmisibilităţii şi a nulităţii cererii completatoare, invocate de pârâta Mun. Cluj-Napoca, prin primar. Respinge excepţia lipsei de interes a reclamantei, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei G C G SRL, şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocate de pârâta G C G SRL. Admite excepţia autorităţii de lucru judecat a petitului 3 din acţiunea formulată. Respinge petitul privind obligarea autorităţii contractante să continue procedura de atribuire prin licitaţie publică deschisă în vederea atribuirii acordurilor-cadru de servicii pentru “întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi de pe raza Municipiului Cluj-Napoca” pentru loturile I şi II, pentru autoritate de lucru judecat. Admite în parte acţiunea formulată şi completată de reclamantul R G SA, în contradictoriu cu pârâtele MUN. CLUJ-NAPOCA, prin primar, G C GR SRL, A B S E, SC R SRL, F P COM SRL, A G E SRL. Anulează Acordurile cadru nr. 75716/24.02.2016 şi 75718/24.02.2016. Respinge petitul 4 al acţiunii ca inadmisibil. Compensează cheltuielile de judecată. Ia act de declaraţia reprezentantei reclamantului de solicitare a cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocaţial pe cale separată”, este soluția pe scurt dată de Tribunalului Cluj.

Decizia pronunțată în 11 iulie nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Societatea Garden Center Grup deținută de Ionuț Olteanu, supranumit de media “părintele spațiilor verzi din Capitală” a cerut Primăriei în luna mai să anuleze deciziile prin care a dat activitatea de întreținere a spațiilor verzi din Cluj propriei regii și să fie repusă în drepturi. Aceasta după ce Curtea de Apel a casat sentința prin care Rosal Group (mare pierzătoare a contractului cu administrația clujeană) reușise să blocheze contractul încheiat în februarie 2016 de Primărie cu Garden Center Group. Consilierii locali au respins solicitarea.

Viceprimarul Dan Tarcea a spus că, înainte de a se pronunța, trebuie să primească motivarea pentru a vedea exact dacă, în afara de anularea acordurilor cadru cu Garden Center Grup, primăria mai are și alte obligații. “Noi avem contractul cu Regia Domeniului Public în vigoare pentru activitatea de întreținerea spații verzi. Încă nu am văzut noua soluție a instanței, Dacă sunt anulate acordurile cadru cu Garden Center Grup, asta este. Noi vom respecta oricum o decizie definitivă a instanței”, a menționat Tarcea.

Contractul pentru întreținerea spațiilor verzi ale Clujului a fost încheiat, la finalul lunii februarie 2016, după o licitație, cu firma Garden Center Grup pentru 52,5 milioane lei și 4 ani de zile. Marea pierzătoare a fost firma Rosal Grup care deținea anterior contractul, participantă și ea la licitație. Rosal s-a adresat instanței și a reușit să blocheze contractul cu Garden Center Grup. Anul trecut, niciunul dintre oficialii primăriei nu recunoșteau că au probleme cu contractul de înreținere a spațiilor verzi din oraș. În februarie 2017, Consiliul Local a decis să își angajeze regia proprie pentru a se ocupa de spațiile verzi din oraș, în baza unui contract atribuit direct, în condițiile legii. Este vorba despre o afacere de peste 10 milioane de lei pe an. Același for local a aprobat și tarifele la care regia va presta activitățile specifice din acest contract.

Avocatul societății Garden Center Group, Florea Valerică, semnala Primăriei atunci că respectivele tarife sunt mult mai mari decât cele cu care firma privată a câștigat licitația organziată de primărie. Mai precis, cu 38% mai mari în condițiile în care firma privată și-a asumat prețurile mai mici cu un punct de lucru deschis la Cluj unde are angajați 115 oameni. Primarul Emil Boc susținea atunci că nu a avut obiecții privind derularea contractului cu Garden Center Group și decizia primăriei de a ceda activitatea către RADP nu este vreun fel de sancține aplicată firmei. Modul de abordare propus de primărie rezultă după o decizie a instanței din 14.10.2016 prin care s-a constatat nulitatea absolută a acordurilor cadru încheiat de primărie cu societatea Garden Center Grup, după ce Rosal a atacat în instanță deciziile primăriei de a da contractul firmei bucureștene. Primarul a spus că, potrivit respectivei decizii, primăria nu mai poate încheia din 1 martie 2017 vreun contract subsecvent în baza acordului cadru pentru întreținerea spațiilor verzi. Așa că a venit cu varianta temporară ca RADP să se ocupe de această activitate, mai ales că decizia instanței a fost atacată cu recurs, însă instanța n-a stabilit vreun termen în această nouă acțiune iar primăria trebuie să aibă alternativă până la o soluție definitivă.

DETALII DESPRE SITUAȚIE dar și DESPRE CUM MOTIVA DIRECTORUL RADP, ION PANTELIMON, PREȚURILE PROPUSE: Spațiile verzi merg la regia primăriei. La prețuri cu aproape 40% mai mari, acuză firma care deținea contractul, acum suspendat prin grija Rosal

Vezi și: Firma “părintelui spațiilor verzi din Capitală” strânge cu ușa Primăria: a dat nelegal propriei regii activitatea de întreținere a spațiilor verzi

 

 

 

by -
0 214

Curtea de Apel Cluj a respins azi cererea Direcţiei Generale Regională a Finanţelor Publice care se împotrivea planului de reorganizare al producătorului de lenjerie intimă Jolidon, acesta evitând „la mustaţă” falimentul.

„Respinge apelul declarat de DGRFP CN împotriva sentinţei civile nr. 84 pronunţată la data de 18.01.2017 în dosarul nr. 803/1285/2015/a9 al Tribunalului Specializat Cluj, pe care o păstrează în întregime. Decizia este definitivă şi executorie”, potrivit deciziei Curţii de Apel.

Astfel, compania Jolidon din Cluj Napoca va continua să se reorganizeze, planul fiind prelungit de la trei luni la trei ani.

Citește articolul integral pe Ziarul Financiar

by -
0 83

Curtea de Apel din Cluj va decide azi soarta produ­că­to­rului de lenjerie intimă Jolidon, care ar putea intra în fali­ment.

Astfel, la finalul lunii mai Direcţia Generală Re­gională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca a depus o cerere la Curtea de Apel prin care se opune planului de reor­ga­nizare a companiei româneşti controlate de antre­prenorul local Gabriel Cârlig.

Decizia vine în contextul în care producătorul clujean de lenjerie intimă prin ad­ministratorul său judiciar CII Minodora Letiţia Georgiu a cerut prelungirea planului de reorganizare de la trei luni la trei ani. Iniţial, Astra Rail Management Gmbh, creditorul principal al Jolidon, a fost de acord cu prelungirea planului, însă ul­te­rior a subscris cererii depuse de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca. CItește articolul pe Ziarul Financiar

sursa foto: Facebook

Liderul USR, Nicușor Dan, a pierdut o bătălie împtriva urbanismului practicat de Primăria București care demolează clădiri de patrimoniu pentru a lărgi artere din Capitală. Dar e pregătit să continue lupta, tot în instanțe din afara Bucureștiului.

Dan a reprezentat Asociația pentru Protecția și Documentarea Patrimoniului din România – Pro Do Mo care a cerut curții de apel să oblige primăria condusă de Gabriela Firea să reconstruiască o serie de clădiri istorice demolate. Din păcate acțiunea formulată a fost respinsă de Curtea de Apel Cluj, notează muzicainstantelor.ro.

Nicușor Dan a declarat pentru publicația în cauză că singura șansă pentru reconstruirea patrimoniului demolar din București o reprezintă procesele în afara Bucureștiului unde, din pricina traficului infernal și a presiunii șoferilor, astfel de procese sunt pierdute din start.

Despre soluție și despre alte acțiuni câștigate de Nicușor Dan împotriva Primărie Capitalei conduse de fostul primar Sorin Oprescu, pe muzicainstantelor.ro: NICUŞOR DAN S-A STRECURAT PRIN TRAFICUL INFERNAL DIN CLUJ PENTRU CA SĂ-I PUNĂ TĂLPI GRABIELEI FIREA

 

 

 

by -
0 80

Curtea de Apel Cluj a dispus azi că primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, se poate întoarce la muncă, după ani de zile în care nu a putut-o face pentru că a fost cercetat și arestat sub acuzații de corupție.
Cherecheș își poate exercita de azi funcția de primar în Baia Mare, iar sentința e una definitivă.

Decizia instanței Curții de Apel de azi admite contestația lui Cherecheș împotriva deciziei anterioare a Tribunalului Cluj, care prevedea între altele că inculpatul nu-și poate exercita funcția și nu poate comunica direct sau indirect cu patru martori din proces.

Amintim, Cherecheș e judecat la Cluj de mai bine de un an – în 27 aprilie 2016 a fost arestat pentru 30 de zile pentru luare de mită în formă continuată, după audieri maraton cu ușile închise la Tribunalul Cluj. De după gratii, Cherecheș a câștigat un nou mandat la șefia Primăriei Baia Mare, și nu oricum, ci cu o majoritate covârșitoare: peste 70% dintre sufragii.

Cherecheș are pleiadă de avocați care să-l apere, unul dintre ei e Tiberiu Ban, același care a apărat mai multe oficialități publice din Cluj în procesele penale cu DNA Cluj.

Procurorii DNA Cluj spun că acesta i-a propus unei persoane să ocupe o funcție de conducere, în 2014, cu condiția ca o parte dintre banii primiți să se întoarcă la el. “Inculpatul Cherecheș i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului. Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, Cherecheș a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar”, spun procurorii.
“În cursul anului 2014, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, i-a propus unei persoane (denunțător în cauză) să ocupe o funcție de conducere în cadrul Clubului sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare (FCM Baia Mare), propunere cu care aceasta a fost de acord. În continuare, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului. Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, inculpatul Cherecheș Cătălin a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar. De asemenea, în perioada imediat următoare, inculpatul Cherecheș Cătălin, pentru a propune Consiliului local al municipiului Baia Marea susținerea financiară a clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, a pretins denunțătorului să cesioneze pe numele unei anumite persoane o societate comercială. La data de 14 aprilie 2016, pentru o altă tranșă de bani, în același cuantum, edilul i-a solicitat denunțătorului suma de 400.000 lei, bani ce reprezentau mai mult de jumătate din sponsorizarea pe care o firmă o făcuse anterior clubului. În legătură cu remiterea sumei de bani pretinse, la data de 22 aprilie 2016, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a transmis denunțătorului să nu scoată din bancă decât sume cuprinse între 10.000 și 30.000 lei, lucru cu care acesta din urmă s-a conformat. În același context, la data de 26 aprilie 2016, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului Cherecheș Cătălin fiind găsită suma de 30.000 lei”, a arătat DNA Cluj într-un comunicat.

by -
0 78

Crește numărul de dosare judecate în instanțele de pe raza Curții de Apel Cluj, arată un raport al instituției.

E vorba mai exact de 142.867 dosare nou-intrate în instanțele din aria de competență a Curții de Apel în 2016, în creștere față de 2015, când numărul dosarelor nou intrate a fost de 131.331 şi în uşoară scădere faţă de anul 2014, când numărul acestora a fost de 146.511. Motivul – “o creştere semnificativă a numărului de dosare nou intrate la nivel de judecătorii”, arată bilanțul Curții de Apel, care subliniază că la nivelul acestor instanțe anul trecut au fost înregistrate peste 101.000 dosare noi, față de 87.900 în 2015.

Curtea de Apel Cluj a înregistrat anul trecut peste 10.000 de dosare noi – iar numărul total de cauze instrumentate a fost de peste 13.500. Totuși, numărul dosarelor ce ajung până la Curtea de Apel e în scădere: 11.350 soluționate anul trecut față de 16.800 în 2015 și 17.300 în 2014.

Anul trecut judecătorii de la Curtea de Apel Cluj și de la instanțele inferioare au avut de soluţionat, în medie, 804 dosare, în scădere faţă de 828 dosare în 2015 şi 976 dosare în 2014, analiza rapoartelor statistice întocmite pe categorii de instanţe evidenţiind faptul că la nivelul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, media cauzelor de soluţionat pe judecător a fost de 583 dosare, la tribunale de 648 dosare, iar la judecătorii – de 1.001 dosare.

În cazul tribunalelor, peste media de 648 cauze de soluţionat pe judecător, s-au situat Tribunalul Cluj (758 cauze) şi Tribunalul Specializat Cluj (848 cauze), iar sub această medie, Tribunalul Maramureş, cu 577 cauze, Tribunalul Sălaj, cu 535 cauze şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud cu 522 cauze. De precizat, însă, că și numărul deciziilor atacate la instanțe superioare e pronunțat: din totalul de 11.357 hotărâri pronunţate în anul 2016 de către judecătorii din cadrul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, au fost atacate 641 hotărâri, deci o pondere a atacabilităţii de 5,64%, mai mare decât aceea înregistrată în anul precedent, respectiv 2,59% (Anexa 14). La tribunale procentul e considerabil mai mare: 20% din decizii au fost atacate – 6.500 din 32.000. Procentual, cele mai multe hotărâri atacate au aparţinut Tribunalului Cluj (3.164), ponderea atacabilităţii la această instanţă crescând de la 21,02%, în anul 2015, la 25,84% în anul 2016, arată raportul Curții de Apel.

by -
0 331

Liber pentru șoferii Uber în Cluj – cel puțin deocamdată: conflictul deschis de taximetriști împotriva acestora a ajuns în instanță, dar Curtea de Apel a decis azi în favoarea companiei.

 

Clujul a fost al doilea oraș din țară în care a început să opereze revoluționarul sistem de car sharing Uber, după București. Compania funcționează în România printr-un SRL, Uber Systems România, și și-a ridicat taximetriștii în cap, după ce a ajuns să le facă acestora concurență serioasă. Taximetriștii obiectează între altele că serviciul e ilegal, iar la Cluj o parte au înființat o asociație, Asociația de Monitorizare Taxi Transilvania, și-au angajat avocat – Casa de Avocatură Câmpan & Timonea – și au dat Uber în judecată. Deocamdată procesul n-a ajuns să fie judecat pe fond, căci asociația taximetriștilor a cerut o ordonanță prezidențială care să blocheze Uber să mai opereze în oraș până la soluționarea definitivă a conflictului iar în final astăzi, după trei amânări în trei zile consecutive, instanța a decis să respingă cererea emiterii ordonanței prezidențiale.ubertaxi

 

“Curtea de Apel Cluj a considerat că asociația nu poate promova prezenta ordonanță președințială, că societățile Uber Systems SRL și Rasier Operations BV nu pot fi chemate în judecată și că asociația nu are interes în formularea acestei cereri”, explică avocații asociației taximetriștilor. Aceștia adaugă că vor ataca decizia de azi la Înalta Curte de Casație și Justiție.Image may contain: text
E de precizat, așa cum informează și avocații, că decizia privind respingerea ordonanței președințiale nu face parte din procesul pe fond dintre taximetriști și Uber, care “își va urma cursul firesc în continuare”.

Asociația a organizat și un eveniment pe Facebook, programat miercurea viitoare, în care sunt invitați toți taximetriștii, ca să decidă dacă e oportună organizarea unui protest de stradă.

Am vorbit cu vicepreședintele asociației, Ioan Pugna, care e foc și pară pe decizia instanței, de azi: “nu prea mai pot stăpâni furia taximetriștilor”, spune el, și adaugă – cererea a fost respinsă pentru că asociația taximetriștilor nu ar avea motiv să ceară ordonanță prezidențială, “dar dacă o asociație profesională nu poate reprezenta taximetriștii, despre ce vorbim?”. “Ce mă neliniștește pe mine e că ober crede că e legal, dar nicidecum. sunt la fel de ilegali ca la început, legea e în vigoare”, completează el.

L-am întrebat ce formă va lua protestul ce ar urma să fie analizat săptămâna viitoare. “Probabil vom circula cu 10 kilometri pe oră din Florești până în Someșeni”, spune el.

Asociația taximetriștilor din Cluj are 110 membri cotizanți, “dar eu consider că avem 2.500 membri simpatizanți”, completează Pugna.

Deocamdată reprezentanții Uber în România nu au putut fi contactați pentru declarații; vom reveni.

UPDATE Avocata Ioana Hrisafi, de la casa de avocatură ce reprezintă Uber – Țucă, Zbârcea și Asociații – spune că în procesul pe fond, ce nu a început încă, va argumenta că serviciul Uber, deși încă nedefinit, e benefic pentru industrie și consumatori: “Decizia de azi a Curții de Apel din Cluj este una definitivă, după două decizii favorabile dar temporare și permite serviciului Uber să funcționeze fără nicio problemă în Cluj. Odată ce va începe procesul pe fond, vom continua să susținem argumentele conform cărora Uber, un serviciu încă nedefinit, este benefic atât pentru consumatori, cât și pentru întreaga industrie”.

Purtător de cuvânt al companiei e Alexandra Corola: “Cluj-Napoca este un oraș modern, în plină dezvoltare, care are nevoie de cât mai multe opțiuni de mobilitate urbană. Scopul nostru este să le oferim oamenilor încă o alternativă viabilă la mașina personală, iar Clujul are nevoie de cât mai multe astfel de alternative”. Ea spune că serviciul are în Cluj 20.000 de clienți, fără însă a preciza câți dintre aceștia sunt regulari și câți ocazionali.

Citește și:

Taximetriștii scot Uber din Cluj

by -
0 152

Soția politicianului Alexandru Cordoș, Mihaiela, a fost condamnată la închisoare cu suspendare; decizia a luat-o instanța Curții de Apel Cluj în urmă cu puține momente.

Vestea bună pentru Cordoș e că instanța Curții de Apel a desființat latura penală a sentinței date în prealabil în acest caz de Tribunalul Cluj; vestea proastă e că și instanța superioară a condamnat-o la închisoare, chiar dacă cu suspendare: doi ani și opt luni, plus zece zile – aceasta e sentința pentru trafic de influență în formă continuată. În plus Mihaiela Cordoș va trebui să muncească neremunerat în folosul comunității 70 de zile în cadrul Primăriei Feleacu iar pe casa familiei sale din Feleacu, pe un teren de peste 5.100 metri pătrați, a fost păstrat sechestrul asigurător.

Amintim, mai bine de 20 de persoane au fost și ele trimise în judecată sub acuzația de cumpărare de influență după ce au plătit-o pe Mihaiela Cordoș ca să le găsească locuri de muncă lor ori rudelor lor; toți aceștia și-au recunoscut faptele în fața procurorilor, care spun că din 2013 până la momentul începerii anchetei ar fi fost angrenați în mecanismul Mihaielei Cordoș, care promitea locuri de muncă la Spitalul Județean Cluj, în schimbul unor sume de bani. Astfel, spun procurorii DNA, Cordoș, care era angajată ca referent în cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj, a pretins și a primit direct sume consistente de bani, între o mie și zece mii de lei, pentru ca, prin influența pe care ea și soțul său, politicianul Alexandru Cordoș o aveau asupra persoanelor cu funcții de conducere din cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj, Inspectoratului Școlar Județean Cluj și a altor instituții publice, să le obțină cumpărătorilor de influență posturi sau locuri de muncă cum ar fi cele de profesor suplinitor, infirmier, asistent medical, juristconsult și altele.

Iată decizia Curții de Apel:

Admite apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –DNA – Serviciul Teritorial Cluj şi al inculpatei Cordoș Mihaiela împotriva sentinţei penale nr. 92/11.03.2016 a Tribunalului Cluj, pe care o desfiinţează în latura penală şi civilă şi judecând:

Condamnă pe inculpata Cordoș Mihaiela Lucia

În baza art. 291 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cp şi cu art. 5 NCP şi cu art. 396 alin. 10 C.p.p., pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată,

la o pedeapsă de: 2 ani şi 3 luni închisoare. în baza art. 291 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 NCP şi cu art. 396 alin. 10 C.p.p, pentru infracţiunea de trafic de influenţă ( un act material comis în anul 2010) la o pedeapsă de: 1 an şi 4 luni închisoare.

În temeiul art. 67 alin. 1 C.pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă complementară, pe o durată de 2 ani, exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) C.pen., şi anume dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (referent la Serviciul Resurse Umane, Normare, Organizare, Salarizare din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj);

pedeapsă complementară ce se va executa de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 lit. b C.p., respectiv de la data de 26 octombrie 2016.

În baza 65 alin. 1 C.pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) C.pen., a căror exercitare a fost interzisă de instanţă, ca pedeapsă complementară, aceasta executându-se de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală este considerată ca executată.

În baza art. 38 alin. 1 C.pen. şi art. 10 din Legea nr. 187/2012, constată că infracţiunile săvârşite de inculpată sunt concurente, iar în baza art. 39 alin. 1 lit. b), art. 45 alin. 1 C.pen., contopeşte pedepsele principale stabilite şi aplică inculpatei pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 2 ani şi 3 luni, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv de 5 luni şi 10 zile, aceasta executând în final:

– 2 ani (doi) 8 luni (opt) şi 10 zile (zece) închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) C.pen., ca pedeapsă complementară, şi anume dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (referent la Serviciul Resurse Umane, Normare, Organizare, Salarizare din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj).

Conform art. 68 alin. 1 lit. b) C.pen., pedeapsa complementară se execută de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, respectiv de la data de 26 octombrie 2016.

Face aplicarea art. 45 alin. 5 şi art. 65 alin. 1 C.pen. şi interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) C.pen., a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară, pedeapsa accesorie executându-se de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală este considerată ca executată.

În baza art. 91 Cp suspendă sub supraveghere pedeapsa aplicată inculpatei C.M.L., aceea de 2 ani 8 luni şi 10 zile închisoare, pe durata termenului de supraveghere prev. de art. 92 Cp, acela de 3 ani, care se calculează potrivit art. 92 alin. 2 Cp de la data de 26.10.2016 când decizia Curţii este definitivă.

În baza art. 93 Cp pe durata termenului de supraveghere inculpata C.M.L. va respecta următoarele măsuri: – lit. a – să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de acesta; – lit. b – să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; – lit. c –să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; – lit. d –să comunice schimbarea locului de muncă; – lit. e –să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor de existenţă; În baza art. 93. alin. 2 lit. d Cp, impune inculpatei C.M.L. să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei, pe durata termenului de supraveghere.

În baza art. 93 alin. 3 Cp pe parcursul termenului de supraveghere inculpata C.M.L., va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 70 de zile, în cadrul Primăriei Feleacu, jud. Cluj.

În baza art. 93 alin. 5 Cp inculpata C.M.L., va trebui să îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere. În baza art. 94 alin. 1 Cp pe durata termenului de supraveghere, datele prev. în art. 93 alin. 1 lit. c-e Cp se comunică Serviciului de Probaţiune. Atrage atenţia inculpatei C.M.L. asupra nerespectării art. 96 Cp privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art.72 alin.1 C.pen. şi art. 404 alin. 4 lit. b C.p., deduce din pedeapsa aplicată inculpatei reţinerea de 24 de ore, din data de 23 aprilie 2015, ora 21:10 şi până la data de 24 aprilie 2015, ora 21:10, precum şi arestarea preventivă şi arestul la domiciliu, începând cu data de 24 aprilie 2015 şi până la data de 27.06.2015, inclusiv.În baza art. 241 lit. c C.p.p. constată încetată de drept măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpată prin încheierea penală nr. 170/25.06.2015 a Tribunalului Cluj, în dosar nr. 2756/117/2015/a1, definitivă prin necontestare.Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate. Constată că din sumele supuse confiscării inculpata a consemnat la dispoziţia Tribunalului Cluj suma de 30 000 lei conform recipiselor de consemnare nr. 881280/1/15.01.2016 şi nr. 884018/1/18.02.2016, eliberate de CEC Bank S.A. (filele 142, 172, dosar instanţă).

Constată că în faţa Curţii a consemnat la dispoziţia instanţei suma de 30 000 lei, conform recipiselor nr. 897866/1/03.10.2016 şi nr. 898749/1/19.10.2016, eliberate de CEC Bank S.A.

În baza art. 291 alin. 2 C.pen., dispune confiscarea specială de la inculpată a sumei de 8119,82 euro sau echivalentul în lei la cursul BNR la data plăţii.

În temeiul art. 404 alin. 4 lit. c) C.proc.pen. rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, menţine măsura sechestrului asigurător luată prin ordonanţa din 22.05.2015 în dosar de urmărire penală nr. 146/P/2014 – asupra imobilului situat în com. Feleacu, jud. Cluj, înscris în CF nr. 5072 Feleacu, sub A+1, nr. cad. 2412, constând în curţi, construcţii – casă de locuit cu teren în suprafaţă totală de 5.131 mp, deţinută în proprietate de inculpata C.M.L., şi de numitul C.A., până la concurenţa sumei de 8119,82 euro sau echivalentul în lei la cursul BNR la data plăţii, în vederea confiscării speciale. Stabileşte onorariu apărător oficiu la 130 lei, pentru av. T.I., din cadrul Baroului Cluj, ce se va achita din FMJ. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 26 octombrie 2016.”

Citește detalii despre caz:

Dosarul Cordoș, episodul II: 23 persoane trimise în judecată după ce au cumpărat locuri de muncă

INTERCEPTĂRI Mecanismul infracțional prin care Mihaiela Cordoș aranja posturi pe pile și șpagă

Senatorul Cordoș, soția Mihaiela și fiica lor, trimiși în judecată pentru corupție

by -
0 75

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, rămâne după gratii: instanța din Cluj i-a respins contestația la arestarea preventivă aseară, târziu în noapte.

Instanța Curții de Apel a decis aseară în jurul orei 1 să respingă contestația lui Cherecheș la decizia de arestare preventivă din urmă cu câteva zile.

„În baza art. 4251 alin.7 pct.1 lit.b) CPP respinge ca nefondată contestaţia formulată de către inculpatul C. C. împotriva Încheierii penale nr. 197 /C/27.04.2016 a judecătorului de drepturi şi libertăţi al Tribunalului Cluj. Obligă pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 200 de lei. Definitivă.

Pronunţată în camera de consiliu , azi 04.05.2016, ora 00,45„

Amintim pimarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost arestat în 27 aprilie pentru 30 de zile, după audieri maraton cu ușile închise la Tribunalul Cluj.

Cherecheș are pleiadă de avocați care să-l apere, unul dintre ei e Tiberiu Ban, același care a apărat mai multe oficialități publice din Cluj în procesele penale cu DNA Cluj.
Propunerea de arestare a primarului din Baia Mare vine de la procurorii DNA Cluj, care spun că acesta i-a propus unei persoane să ocupe o funcție de conducere, în 2014, cu condiția ca o parte dintre banii primiți să se întoarcă la el. “Inculpatul Cherecheș i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului. Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, Cherecheș a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar”, spun procurorii.
“În cursul anului 2014, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, i-a propus unei persoane (denunțător în cauză) să ocupe o funcție de conducere în cadrul Clubului sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare (FCM Baia Mare), propunere cu care aceasta a fost de acord. În continuare, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului. Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, inculpatul Cherecheș Cătălin a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar. De asemenea, în perioada imediat următoare, inculpatul Cherecheș Cătălin, pentru a propune Consiliului local al municipiului Baia Marea susținerea financiară a clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, a pretins denunțătorului să cesioneze pe numele unei anumite persoane o societate comercială. La data de 14 aprilie 2016, pentru o altă tranșă de bani, în același cuantum, edilul i-a solicitat denunțătorului suma de 400.000 lei, bani ce reprezentau mai mult de jumătate din sponsorizarea pe care o firmă o făcuse anterior clubului. În legătură cu remiterea sumei de bani pretinse, la data de 22 aprilie 2016, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a transmis denunțătorului să nu scoată din bancă decât sume cuprinse între 10.000 și 30.000 lei, lucru cu care acesta din urmă s-a conformat. În același context, la data de 26 aprilie 2016, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului Cherecheș Cătălin fiind găsită suma de 30.000 lei”, a arătat DNA Cluj într-un comunicat.

Citește și:

Primarul din Baia Mare, arestat preventiv la Cluj

Cum a fost arestat primarul din Baia Mare la Cluj