Pasaje din motivearea Curții de Apel Cluj:
„Deopotrivă, la individualizarea pedepsei şi a executării acesteia, în mod corect s-a ţinut seama de modalitatea efectivă de săvârşire a infracţiunii şi de împrejurările concrete în care inculpatul a acţionat (abuzând de poziţia sa de autoritate, influenţă şi control la nivelul comunităţii din care face parte şi în cadrul căreia inculpatului a comis faptele), precum şi de poziţia constantă de nerecunoaştere (integrală) a faptelor de către inculpat, care, aşa cum s-a arătat deja, deşi a fost confruntat cu probe certe de vinovăţie, a negat vehement comiterea infracţiunii, nu a manifestat nicio urmă de regret şi de asumare a responsabilităţii pentru faptele săvârşite. Strâns legat de aceste aspecte, Curtea, în consens cu prima instanţă, reţine că inculpatul a adoptat în repetate rânduri o poziţie intimidantă faţă de martorul #### ########, aspecte consemnate în cuprinsul încheierilor de şedinţă pronunţate de Tribunalul #### în această cauză.
Instanţă a avut în vedere circumstanţele reale de comitere a activităţii infracţionale, dar şi datele care caracterizează persoana inculpatului, conduita acestuia anterior şi ulterior comiterii infracţiunii, concluzionând în sensul este adecvată o pedeapsă cu închisoarea al cărei cuantum a fost determinat prin orientare la mijlocul limitelor de pedeapsă, iar durata pedepsei principale, aceea de 5 ani închisoare, nu se impune a fi micşorată în această fază procesuală. Majorarea duratei acestei pedepse nu se impune a fi realizată în apelul Parchetului (declarat în defavoarea inculpatului), avându-se în vedere durata totală a procedurilor judiciare şi obligaţia pozitivă a organelor judiciare de a lua toate măsurile procedurale şi administrative pentru soluţionarea unei cauze cu celeritate.
În cauză, Curtea constată că prima instanţă a realizat o analiză judicioasă a tuturor criteriilor de individualizare a răspunderii penale, cu punerea în evidenţă a tuturor circumstanţelor reale şi personale ce influenţează gravitatea activităţii infracţionale comise şi periculozitatea făptuitorului.
Astfel, în acord cu prima instanţă, Curtea reţine că la adoptarea uneia dintre soluţiile prev. de art. 396 C.proc.pen. trebuie avute în vedere toate criteriile de individualizare a răspunderii penale, limitele speciale ale pedepsei principale, stările şi circumstanţele reale şi personale care atenuează/agravează răspunderea penală şi, finalmente, modalităţile concrete de individualizare a răspunderii penale, aplicare a pedepsei şi executare a acesteia.
În consecinţă, este corectă aserţiunea instanţei de fond privitoare la limitele speciale ale pedepselor principale, la gravitatea concretă a faptelor şi periculozitatea inculpatului, iar soluţia pronunţată ţine seama de toate împrejurările legate de persoana acestuia şi care au relevanţă în procesul de individualizare şi evaluare prev. de art. 74 şi urm. C.pen. corob. cu art. 396 C.proc.pen.
Astfel fiind, pornindu-se de la examenul cerut de art. 74 C.pen. şi art. 396 C.proc.pen., respectiv de la procesul de individualizare a răspunderii penale (ce cuprinde trei faze – individualizarea judiciară a pedepsei în sens restrâns; individualizarea judiciară a aplicării pedepsei; individualizarea judiciară a executării pedepsei), în raport de criteriile şi elementele reale şi personale, reflectate în mod judicios în hotărârea apelată, Curtea reţine că, în speţă, pedeapsa principală aplicată inculpatului, aceea de 5 ani închisoare, corespunde în întregime scopului sancţiunii penale şi nu se impune a fi modificată sub aspectul duratei acesteia”.
