Închide

Fac „jucării” supradimensionate de pus în spaţiul public. Poveste cu Blajini

CulturăSocialTop News by Kristina Reştea - dec. 18, 2016 1 692

Se zice că prima frază a poveştii e cea mai dificilă pentru un scriitor. Prima frază din prima pagină a primului capitol. El ajunsese la ultima pagină. Şi nu era bine. Nu era bine deloc. S-a încruntat la carnetul cu dungi (de ce îşi luase un carnet cu linii?), a mormăit ceva în barbă şi a rupt fără regret hârtia cu ultimele fraze. Apoi s-a liniştit. Calm, a împăturit pagina de câteva ori, în etapele prescrise jucăriei, şi s-a uitat mândru la avionul construit din finalul acela nemulţumitor. Era gata pentru un alt final, aşa că a trimis avionul în spaţiu. Acum, avionul e o bancă pe Cetăţuie, de unde se văd turlele de catedrale şi blocurile Clujului. Echipa Blajin a gândit o poveste cam ca cea de mai sus (un scriitor nemulţumit rupe o pagină) şi a făcut, din lemn şi metal, o bancă în formă de avion de hârtie. O bancă pusă pe Cetăţuie, în cadrul unui proiect al fundaţiei AltArt, prin care se „echipează” cu artă spaţii publice. Nu e prima oară când echipa Blajin aduce în spaţiul public obiecte care fac mai prietenoase locuri de prin oraş – au mai fost pe malul Someşului, în Parcul Feroviarilor, la Castelul Banffy din Bonţida. „Jucării supradimensionate”, după cum spun autorii. Am stat de vorbă cu echipa Blajin despre proiectul-avion şi idee, dar şi despre planul următor: un pod peste Canalul Morii.

Sursa foto: AltArt. Credit Foto: Roland Váczi

Sursa foto: AltArt. Credit Foto: Roland Váczi

Inaugurat la început de decembrie, avionul, botezat „Val-Vârtej”, poartă, scrise, fragmente din Micul Prinţ, oi desenate şi priveşte oraşul. Despre proiectele premiate la această ediţie a Oraşului Vizibil, proiect Altart, citiţi mai multe aici:

FOTO/VIDEO Proiecte în spații publice ale orașului, cu vernisaj pe Cetățuie

dsc_4168

15424487_1259348160789647_907950942_n

dsc_4154

15415989_1259348054122991_1874566043_n

„Proiectul a venit prin excludere. Adică, mai erau câteva idei, dar punerea lor în practică ar fi costat prea mult. Erau şi acestea tot din universul jucăriilor din hârtie, adică aceleaşi forme, dar refăcute prin alt material. Ne gândeam la o „bărcuță de hârtie”, dar care să fie făcută din piatră şi pusă pe malul Someșului. Dar ar fi costat mii de euro”, explică, pe Cetăţuie, reprezentantul echipei – Bazil. Premiul din cadrul Altart a fost de 6000 de lei, iar echipa Blajin s-a încadrat în acest buget pentru construirea avionului. „Din aceste considerente financiare am ajuns să regândim ideea, prin excludere – ne-am gândit la ce materiale putem folosi, în aşa fel încât să ne încadrăm în buget şi am ajuns la lemn și metal”, continuă istoria. „A venit cumva ideea de „avion pe Cetățuie”. Că e un loc fain”, completează Ioana, colegă de echipă de avion.

dsc_4157

„După ce ne-am gândit la Cetățuie, am venit într-o zi să caut locul și acesta mi s-a părut cel mai potrivit – e la confluența de trepte, cărări și chiar nu e nimic aici. Trebuia ceva. E doar un loc de trecere, voiam să îl facem și loc de stat. Adică eu sper să se oprească oamenii şi aici. Măcar să mănânce un sandvici”, anticipează creatorul de avion.

dsc_4160

Vedere de pe băncuţă

dsc_4174

Aşadar, s-a stabilit că va fi un avion şi că va fi pe Cetăţuie. Cum s-a ajuns la acest avion? „Știam că aș vrea să arate ca și cum ar fi făcut dintr-o foaie ruptă dintr-un carnețel, o foaie mâzgălită, cu notări din astea random: programare la frizer, un citat din Beckett. Până la urmă ideea a căzut. Dar mi-a ajuns în mână o ediție din Micul Prinț și am zis: de ce nu? Micul Prinț e fain. Am rugat un prieten care are mână de artist (Lucian Szekely Rafan) să îl deseneze”, spune Bazil.

dsc_4163

dsc_4169

Povestea scriitorului care face din foaie avion, transpusă de Blajin în bandă desenată:

dsc_4314

dsc_4315

 

Nu e primul proiect pus prin oraş de Blajin. Nu departe, la poale de deal, pe malul Someşului – un leagăn se balansează de „Poarta Sărutului” (e un proiect din Oraşul Vizibil ediţia de 2015). A primit deja „adnotări” de la utilizatori. Preferata „Blajinilor”: „i-artă-mă”. Mai e una cu „Paranoia”.

 

leagan

După malul Someşului, Cetăţuie sau Parcul Feroviarilor urmează un alt loc neglijat al oraşului – de fapt, un traseu: cel al Canalului Morii. Blajin a câştigat cu o idee unul dintre premiile puse la bătaie de organizatorii Jazz in the Park, care urmează să finanţeze câteva idei din fondul deschis la festival. „La anul, în primăvară cândva, trebuie să facem un pod destul de mare pietonal, peste Canalul Morii. Nu am avut timp să lucrăm prea mult la el, fiindcă am avut multe proiecte în perioada asta. E la nivel de schiță și concept, ne-au venit noi idei despre cum ar trebui să arate. Vom lucra la idee, apoi voi merge la primărie și la Apele Române, pentru avizele necesare. Când am amplasat bărcuța (în zona Parcului Feroviarilor),  a venit un domn de la Apele Române să vadă despre ce e cvorba. Inițial ne-au dat autorizaţie pe o zi, pentru o construcţie de 600 de kilograme, pe care abia am pus-o. Era imposbil să o luăm așa repede. A venit când o montam. Pentru ei ideea de instalații temporare avea probabil altă semnficație. Când a văzut ditamai obiectul a zâmbit şi ne-a felicitat. Aşa că sper să fie ok şi cu podețul”, spune Bazil.

Vezi şi:

Propuneri de proiecte pentru oraș: pod peste Canalul Morii, muzică în parc și Păcăliciul reinterpretat

Podețul ar urma să fie instalat în zona Splaiului Independenței, lângă Sala Sporturilor. „E o bucată de canal într-un spațiu neactivat, pe lângă care toată lumea trece, dar pe care nimeni nu îl observă. Am fi vrut să îl punem în mai multe locuri, dar nu avem ambele maluri publice. Decât acolo. Așa am găsit locul. Am vrut să fie și cât de cât vizibil”, explică Ioana. „Am bătut canalul la pas şi am constatat că e foarte puțin deschis către oraș, mult mai puțin decât Someșul. Şi nici Someșul nu e foarte accesibil”, completează Bazil.

Despre accesibiltate pe Canalul Morii:

FOTO Înainte şi După. Cum ar putea arăta Clujul pe malul Canalului Morii: poduri, gradene, spaţii verzi şi hotelul Cristian demolat

Proiectele Blajin apar în spații publice care merită reactivate, chiar dacă acum sunt încă puţin folosite. Cum sunt ele primite? „Au semne de uzură, deci sunt folosite. Eu merg din când în când să le repar. Cred că ele cumva devin dragi. Jam-urile (obiecte de şezut pe mal de Someş) au fost luate de afară şi băgate în pavilion, ca să nu le strice vremea rea. Şi nu am făcut noi treaba asta, era cineva de acolo. Am venit într-o zi să refac nodurile la leagăn, fiindcă stătea un pic câș. Și a venit un nene care locuiește prin zonă, ca să mă întrebe amenințător ce fac. Mai mult ca sigur oamenii și le asumă”, constată artistul de la Blajin.

leagn-3

Proiecte „Blajin”e

Jam by Blajin, propus de Grup de inițativă – Blajin. Valoare finanțare: 7.408 lei, din Fondul Jazz in the Park

“Jam e o structură modulară, alcătuită din 8 module identice, care permite o serie de reasamblări succesive, la discreţia şi imaginaţia utilizatorilor. Jam modelează un spaţiu ce se lasă locuit în funcţie de voinţa potenţialilor locuitori. Nu implică un dat şi nu imprimă un loc deja prestabilit. Funcţionalitatea locului e multiplă, de la mini-concerte la un loc de relaxare sau de joacă. Amplasarea instalației va fi făcută într-unul din parcurile orașului”, a propus echipa. Proiectul a fost realizat în 9 aprilie, pe mal de Someș.

Foto Radu Pădurean

Foto Radu Pădurean

Blajin | ”Vestigiu” Oraşul Vizibil 2015. Instalație de lemn/leagăn pentru dialog. Locație: Malul Someșului, Str. General Dragalina, lângă podul Horea

„Un vestigiu din sec 21 care ar putea fi descoperit pe malul Someșului în secolul 33, un leagăn de lemn, cu motive inspirate din alt vestigiu, mai vechi, din zona Târgu-Jiu. Un loc de joacă, puțin diferit, scaunele leaganului stau față în față, pentru a pune în dialog utilizatorii”, descrie echipa.

 

leagn-2

 

„Îmbarcarea” – proiect înscris în week-endul cu evenimente „Somes 2021. Sunt Riveran” în august. Proiectul din Parcul Feroviarilor a fost pus în operă alături de AltArt,sub umbrela Arizen. A presupus amplasarea unei bărci – o instalație de 700 kg, statică, cu scaune și masă și ponton. Echipa a descris şi jocul-concept care a pus barca pe valuri. „Îmbarcarea e un joc de împăcare. Se joacă în doi sau în echipe de câte doi. Regulile jocului în doi sunt simple și se aplică și-n cazul jocului pe echipe. Fiecare jucător își ocupă locul pe una dintre cele două băncuțe despărțite de vela metalică. Spate la spate, jucătorii privesc în zare până ajung să se plictisească de moarte și hotărăsc să se împace. Ambii jucători sunt declarați câștigători, în momentul în care ocupă amândoi aceeași băncuță; scopul jocului fiind – vorba lui Saint- Exupéry – să privească amândoi în aceeași direcție”.

Sursa foto: Blajin

Sursa foto: Blajin

Familia cailor de lemn

Administratorii castelului Bánffy din Bonțida au inaugurat un centru de Arte şi Meserii în 18 septembrie, iar proiectul este rezultatul concursului Waiting for Revival organizat de asociația Transylvania Trust cu scopul de a refuncționaliza aripa principală a Castelului Banffy. Intervențiile trebuiau să se înscrie într-un buget de 10.000 de euro, să fie realizate în cadrului unui workshop și rămân în castel temporar, pentru cinci ani, menționau cei care au lansat apelul de proiecte.

 

FOTO. Cum arată și cum a fost gândit noul Centru de Arte și Meşteşuguri din Castelul Bánffy de la Bonțida

Concursul lansat a dat posibilitatea sa se aleagă două soluții: interior și exterior. Așa că au fost alese două echipe câștigătoare: echipa Norma, responsabilă de amenajarea interioară, și cei de la Blajin pentru decorul exterior.

Sursa foto: Blajin

Sursa foto: Blajin

Sursa foto: Blajin

Sursa foto: Blajin

Un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.