„Someșul este bulevardul nostru de 15 kilometri și merită lucrat pe el”. Este ceea ce spunea Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) despre ultimii ani în care oameni de bine (arhitecți, civici, organizatori de festivaluri) au pornit o serie de proiecte care să îi aducă pe clujeni mai aproape de apa care travesează orașul- Someș Delivery, proiecte de amenajări ale malurilor făcute de studenți, festivalul Someșului, jazz pe plaja din Grigorescu cu vedere la râu, etc.

Acum, această concluzie a fost îmbrățișată și de primărie care chiar este pegătită să lanseze concursul de soluții pregătit în parteneriat cu OAR-Filiala Transilvania pentru realizarea unui „Plan integrat de dezvoltare pentru malurile râului Someșul pe parcusul municipiului Cluj-Napoca”. Acest plan, o practică curentă pentru alte țări, va fi cel care va garanta dezideratul din Planul Urbanistic General – întroarcerea orașului cu față către Someș – dar și schimbarea feței nu doar a malurilor ci și a zonei de influență a râului în anumite puncte din Cluj.

Consilierii locali vor discuta la ședința ordinară din 20 decembrie un proiect de hotărâre privind stabilirea cuantumului premiilor pentru concursul de soluții care are ca punct central râul Someș. După această etapă, administrația locală urmează efectiv să lanseze acest concurs, în SEAP, așa cum a făcut recent și cu cel pentru redeschiderea Turnului Pompierilor.

Potrivit proiectului de hotărâre de pe ordinea de zi a ședinței, premiile la concursul dedicat Someșului sunt de peste 1.680.000 de lei. Adică, premiul I, de 1.577.345 de lei, va fi reprezentat de contractul de proiectare, premiul II va fi de  60.000 lei, iar premiul III – 30.000 lei plus va fi acordată și o mențiune specială de 15.000 lei.

Potrivit arhitectului Dan Clinci, cel care s-a ocupat de tema concursului pentru Someș din partea OAR-T, a menționat că cerința este ca planul să cuprindă nu doar malurile de contact cu apa ci și zona influențară de râu (cum ar fi de exemplu plaja din zona cu blocuri a cartierului Grigorescu). „Practic, acest plan va aduce în concret un regulement specific pentru utilizarea malurile râului, mult mai clar decât ceea ce s-a prevăzut în alte documente strategice – PUG, Plan de Mobilitate, etc. Vom cere ca echipele care vor participa la concurs să studieze potențialul întregii zone străbătute de râu, dar și să vină cu o serie de propuneri detaliate pentru niște puncte de interes arzătoare din Cluj-Napoca. Căutăm un fel de viziune futuristă, adică propuneri care să arate cum trebuie procedat dacă se dorește să se facă ceva bun în zona râului. E vizată și zona neexploatată a Someșului din cartierul Grigorescu, cea din zona industrială sau cea de la Armătura, etc”, a menționat Clinci. Arhitectul a spus că planul e un produs neobișnuit pentru România, dar prin faptul că el a fost pornit în Cluj face din oraș un pionier în țară și îl apropie de ceea ce se întâmplă în afara țării. „Noi am reușit împreună cu primăria să lansăm deja concursul pentru redeschiderea și reabilitarea Turnului Pompierilor. La anul și Consiliul Județean va lansă un concurs de soluții pentru extinderea parcului etnografic din Hoia. De asemenea, primăria vrea să lanseze și acest concurs pentru planul Someșului. În acest context este nevoie de o structură calendaristică care să permită concurenților să poată lucra și să participe în număr cât mai mare la toate aceste concursuri”, a mai spus Clinci.

Cu planul odată realizat, primăria va putea să se ocupe și ea – în cazul zonelor publice de pe maluri – de o serie de proiecte prin care să îi aducă pe clujeni mai aproape de râu.

“Someşul are fluctuaţii mari de debit, e greu de stăpânit. Nu s-a construit foarte tare pe Someş, pentru că era năbădăios, în secolele XIV, XV clujenii se fereau de Someş, Clujul nu a fost un oraş construit pe apă, ci lângă apă. Clujenii ştiau că au totuşi nevoie de apă, aşa că au făcut Canalul Morii, o formă de Someş controlat. Ne dorim acum apropierea de apă, există proiecte în lume, în China, în Ljubljana, cu feluri inventive de a folosi malurile apei – ca să stai aici, să dormi, să dansezi, să mănânci. Pentru un astfel de obiectiv, cred că avem nevoie de un mod de a gândi radical – cu ştranduri pe zone de mal, construire de amenajări pentru un Someş primitor, pe malul Someşului, e timpul să ne gândim la dezvoltare pe maluri, nu doar la pus de băncuţe. E cazul de soluţii radicale. Şi podurile şi pasarelele pot arăta altfel. Pot apărea și unele noi pe care ni le dorim. Una pietonală în Grigorescu. Alta în centru și vorbim de podul Nemților care a existat.  Şi toate acestea trebuie făcute prin concurs internaţional, prin colectare de idei din toată lumea”, a mai spus arhitectul Dan Clinci.

Someșul a reintrat în vizorul primăriei odată cu noul PUG care a prevăzut reglementări urbanistice care, odată urmărite și impuse de primăriei, să genereze o întoarcere a orașului cu fața către râu (multe dintre construcțiile realizare pe malul râului sunt cu spatele la acesta). În plus, o serie de civici, organizații, arhitecți au propus manifestări sau amenajări pe mal de apă pentru a atrage atenția primăriei asupra potențialului imens pe care îl are Someșul dar și pentru a-i convinge pe clujeni să utilizeze malurile. S-a amenajat o plajă în cartierul Grigorescu unde s-au făcut, din 2015, evenimente diverse. S-a organizat și manifestarea Someș Delivery (două ediții) evenimentul care aduce proiecte şi evenimente pe mal de apă (în mai multe zone cu potențial) şi câteva locuri de stat cu şanse să rămână o vreme ca să fie folosite de clujenii care vor să se adune aproape de râu. Anul trecut s-a organizat chiar un festival dedicat râului și generat de Asociația care a pregătit dosarul de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. În acest dosar, Someșul a fost piesă centrală pentru a genera dezvoltare urbană. Chiar dacă nu a câștigat acest titlul, Clujul și-a asumat (cu susținerea financiară de la primărie și Consiliul Județean) să continue proiectele din acest dosar.

Președintele OAR, arhitectul Șerban Țigănaș, spune că la Cluj s-a înțeles demul că Someșul este „bulevardul orașului”, dar că lucrurile s-au mișcat mai greu pentru că în această ecuație, primăria, deși a acceptat ideea, a acționat câteodată (de exemplu proiectul stopat după proteste pentru sacrificarea verdelui și trotuarelor de pe malul Splaiului Indepenței aferent Someșului în favoarea circulației mașinilor) ca „un fel de Dr Jekyll and Mr Hyde”, adică ca și cum ar fi propriul dușman, ca și cum cu o mână a dat și cu o mână voia să ia ce a dat.

Chiar civicii de la Someș Delivery au subliniat că nici până în ziua de astăzi administrația locală nu s-a sinchisit să facă niște treceri de pietoni (unele acceptate chiar) pentru a lega oamenii de râu în anumite zone.

Chiar dacă mai e de lucrat pentru ca primăria chiar să susțină cu adevărat proiectele asumate pentru a integra râul în oraș, specialiștii clujeni salută faptul că instituția a făcut pașii spre organizarea concursului pentru Someș.

Nu e (doar) loc de festival! E râul care ne străbate oraşul. Ce facem cu el?

Au dispărut gradenele de lângă Someș. Urmează copacii de pe Splaiul Independenței. Luați-vă ADIO, faceți ultimele poze!

FOTO/ VIDEO Aşa au arătat malurile Someşului timp de două zile. Ce rămâne după Someş Delivery II

Someşul Capitalei Culturale: “aquapark” pe mal de apă şi studii despre traseul râului, în 13 august

“Campanie electorală pentru Someș!” Râul a primit anul acesta un festival, dar e jegos, plin de gunoaie și PET-uri. Ce termene și soluții au autoritățile

FOTO Ce se întâmplă când Someşul e pus pe harta evenimentelor. Cifrele “Capitalei Culturale” de pe mal de râu

Barca pe valuri plutește ușor. În curând, pe Someș, aproape de Parcul Feroviarilor

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.