AcasăActualitateDupă ce primarul Emil Boc a acuzat sectorul cultural că ...
După ce primarul Emil Boc a acuzat sectorul cultural că face teatru, Primăria alocă cea mai mare sumă din ultimii ani pentru manifestările culturale din Cluj/ Tot pe vechiul regulament, contestat de instituțiile și organizațiile culturale
Peste 176 de organizații și fundații din Cluj au primit o sumă totală de peste 16,2 milioane de lei (din care 700.000 pentru 12 proiecte sociale), cea mai mare din istoria Clujului, după cum a declarat primarul Emil Boc, pentru un număr de 164 de proiecte culturale sau sociale. Alocările pentru cultură, adică suma de 15, 5 milioane lei, s-au făcut tot pe regulamentul de până acum, contestat chiar de secorul cultural clujean care i-au cerut primarului la începtul anului să schimbe regulile de alocare. Atunci, Emil Boc i-a acuzat pe oamenii din sectorul cultural că fac teatru. Ulterior, primarul a convocat un grup de lucru care să pregătească, în decurs de o lună, un nou regulament, așa cum a fost el cerut de instituțiile și organizațiile culturale din Cluj care au semnat și o petiție în acest sens, susținută de consilierii USR. Un alt susținător al sectorului este deputatul Sabin Sărmaș, candidat independent la Primăria Cluj.
Alocările pentru sectorul cultural clujean s-au votat de consilierii locali într-o ședință extraordinară convocată în 23 aprilie.
Un număr de 164 de proiecte culturale au primit o alocare totală de 15,5 milioane de lei, cea mai mare de până acum. De asemenea, alte 12 proiecte sociale au mai primit alocări de 700.000 de lei, în aceeași ședință.
În ceea ce privește sectorul cultural, cap de listă este Festivalul Internațional de Film Transilvania cu o alocare de 1,8 milioane lei.
Urmează Centrul Cultural Clujean a primit o alocare de 1,4 milioane lei și Zilele Culturale Maghiare primesc o alocație de 710.000 lei.
În cazul sedintei de Consiliu Local, consilierii USR au amendat faptul că alocările pentru cultură s-au făcut tot pe vechiul regulament.
În replică, primarul Boc a arătat că a convocat deja un grup de lucru care încă nu i-a prezentat o formă finală de regulament pe care să îl pună în dezbatere publică, solicitând un răgaz până în data de 3 iunie. „Când se pun de acord pe acest regulament, a doua zi îl depun în dezbatere publică. Toți cei interesați vă rog să vă implicați”, a spus primarul Emil Boc.
Reprezentanții sectorului cultural din Cluj-Napoca au depus ieri la Primăria condusă de Emil Boc o petiție prin care solicită ca propunerea de regulament pentru finanțarea culturii în baza legii OG51/1998, depusă de USR, în urma consultării cu artiștii clujeni, să fie pusă în dezbatere publică.
Printre semnatarii scrisorii de susținere a finanțării culturii pe OG51/1998 se numără instituții de cultură importante din Cluj Napoca, precum Centrul Cultural Clujean, Festivalul Internațional de Film Transilvania (prin Tudor Giurgiu și Cristian Hordilă), Opera Națională Română, Teatrul Maghiar de Stat (prin Tompa Gabor), Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Filarmonica de Stat, Opera Maghiară din Cluj, Teatrul Național Lucian Blaga.
Regulamentul are ca scop susținerea producătorilor culturali locali, prin trecerea finanțării în baza OG51, lege specială a culturii, ce asigură transparentizarea și depolitizarea procedurii de selecție a proiectelor culturale și prevede multianualitatea bugetării și crearea altor instrumente de susținere, precum rezidențele artistice și bursele de creație, astfel încât Cluj-Napoca să aibă în continuare o viață culturală dinamică.
Artiștii clujeni au participat și la ședința de Consiliu Local de luni, 12 februarie, pentru a-i explica direct primarului Emil Boc de ce cultura locală are nevoie de acest regulament depus de lidera grupului consilierilor USR, Alexandra Oană, în decembrie, însă primarul Emil Boc i-a întâmpinat cu jigniri, acuzându-i că fac teatru.
Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014.
A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.
