Printre semnatarii scrisorii de susținere a finanțării culturii pe OG51/1998 se numără instituții de cultură importante din Cluj Napoca, precum Centrul Cultural Clujean, Festivalul Internațional de Film Transilvania (prin Tudor Giurgiu și Cristian Hordilă), Opera Națională Română, Teatrul Maghiar de Stat (prin Tompa Gabor), Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Filarmonica de Stat, Opera Maghiară din Cluj, Teatrul Național Lucian Blaga.
Regulamentul are ca scop susținerea producătorilor culturali locali, prin trecerea finanțării în baza OG51, lege specială a culturii, ce asigură transparentizarea și depolitizarea procedurii de selecție a proiectelor culturale și prevede multianualitatea bugetării și crearea altor instrumente de susținere, precum rezidențele artistice și bursele de creație, astfel încât Cluj-Napoca să aibă în continuare o viață culturală dinamică.
Artiștii clujeni au participat și la ședința de Consiliu Local de luni, 12 februarie, pentru a-i explica direct primarului Emil Boc de ce cultura locală are nevoie de acest regulament depus de lidera grupului consilierilor USR, Alexandra Oană, în decembrie, însă primarul Emil Boc i-a întâmpinat cu jigniri, arată consilierii locali USR.
În ultima categorie se încadrează declarația primarului Emil Boc din care rezultă că, de fapt, consilierii locali fac cultura în Cluj Napoca, nu artiștii: „Vorbiți de politizare. Acest Consiliu Local pe care îl criticați a făcut ceea ce sunteți voi astăzi. Acești consilieri locali pe care-i huliți și despre care spuneți că sunt incompetenți, că sunt ingineri, ăștia au făcut cultura din Cluj, până la urmă, prin deciziile lor. Da. Așa că v-aș ruga să aveți respect față de ei pentru că ei au creat ceea ce este astăzi la Cluj„, a afirmat Emil Boc
Lorand Maxim, regizor de teatru și manager al Fundației Tranzi, a intervenit pentru a expune tehnicile lui Emil Boc de a nu supune dezbaterii publice regulamentul propus de USR: „Nu sunt obișnuit cu acest gen de manevre. Altă manevră este să vă focusați vendeta personală, pe Szakacs Istvan, să mutați discuția la Școala Ardeleană, la USR și PNL. Toate acestea nu sunt subiectul acestei discuții care există de mult mai mult timp și a fost purtată prin nenumărate scrisori și solicitări”.
Reprezentanta USR, Alexandra Oană i-a replicat lui Emil Boc: „Știți, domnule primar, ce este mai important pentru exercițiul democratic decât să vorbim pe rând? Să vorbim onest și să spunem adevărul! Dumneavoastră astăzi ați picat acest examen”.
USR Cluj a transmis că este inacceptabil ca răspunsul la o solicitare atât de importantă pentru dezvoltarea culturală a Clujului să fie întâmpinat cu jigniri și lipsă de considerație. „Cultura este coloana vertebrală pentru o comunitate și merită să fie susținută printr-un cadru financiar transparent și echitabil, care să valorizeze meritocrația și profesionalismul. Facem din nou apel la Primăria Cluj-Napoca să trateze cu seriozitate și respect cererile sectorului cultural și să pună în dezbatere publică noul regulament, asigurând un proces deschis de îmbunătățire și adaptare la nevoile reale ale comunității culturale din Cluj. Este timpul ca primarul orașului Cluj-Napoca să intre în dialog cu cetățenii, cu artiștii locali, cu societatea civilă, cu toate partidele politice, și să nu mai răspundă la problemele sectorului cultural și la critici cu jigniri. Clujul are nevoie de acest dialog care să consolideze poziția orașului nostru ca lider cultural în România și în Europa”, se precizează în comunicatul USR.
Nicoleta Braniște, manager cultural, curator și lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teatru și Film, și-a exprimat îngrijorarea legată de finanțarea culturii în Cluj. A menționat că a scris o teză de doctorat analizând dinamica scenei culturale din Cluj între 2009 și 2019 și a identificat ca problemă majoră finanțarea pe baza Legii 350, o lege depășită. A solicitat ca regulamentul depus în decembrie, care prevede aplicarea Ordonanței de Guvern 51 pentru finanțarea proiectelor culturale, să intre în consultare publică. Argumentele sale pentru această schimbare includ transparența și implicarea profesioniștilor în procesul de selecție, în contrast cu sistemul actual bazat pe Legea 350, care, în opinia sa, nu implică specialiști în cultură în comisia de selecție.
De asemenea, regizorul Lorand Maxim a reiterat solicitarea de a trece la Ordonanța de Guvern 51, o cerere veche de ani de zile, căreia Emil Boc i-a răspuns favorabil încă din 2020, dar nu s-a întâmplat nimic. A menționat că există un consens în sectorul cultural pentru această schimbare, evidențiat de semnăturile a peste 50 de organizații din domeniul cultural. Maxim a subliniat urgența de a pune regulamentul în consultare publică pentru a permite îmbunătățiri și ajustări de către specialiști și comunitatea culturală. Criticile sale s-au axat pe lipsa de acțiune din partea administrației locale în adoptarea noului cadru legal, care ar oferi mai multă transparență și eficiență în finanțarea culturii.
Primarul Emil Boc le-a reproșat reprezentanților sectorului cultural, în ședința de Consiliu Local, că fac teatru: „Nu facem teatru în orice situație. Teatrul, totuși, are locul lui pe scenă, nu în piața publică”. Discuțiile pe tema regulamentului au durat circa o oră și jumătate și s-au purtat la finalul ședinței propiu-zise de Consiliu Local din 12 februarie.
Reprezentanții din sectorul cultural dar și cei din USR au reușit să îl enerveze pe primarul Emil Boc după ce i-au citit chiar declarațiile sale din ultimii ani în care promitea că va aloca banii după un nou regulament aliniat la ordonanța 51.
„Domnule primar, constat din partea dumneavoastră o foarte mare flexibilitate a declarațiilor de la o ședință la alta. Timp de patru ani, din exact acel loc, ați promis schimbarea regulamentului pe OG 51. Fără supărare n-ați mișcat un deget în direcția aceasta. (…) Asta ați făcut în ultimii patru ani, ați mutat mingea și poarta în timpul jocului, cu mare talent”, arăta Alexandra Oană.
Ca să distragă atenția și să nu piardă capital politic, Boc i-a acuzat pe cei din USR că, deși public au zis că banii pentru cultură se alocă clientelar, de fiecare dată în ultimii ani, au votat lista de alocări.
„Vă dați un vot de blam aici, direct. Vă detonați în direct. Voi, cei care votați… Vă detonați în direct, spuneți că sunteți părtinitori, că sunteți clienteliști politic, vă fac cei de dinafară șmenari. Vă detonați în direct și acceptați. Foarte bine. Bravo vouă. Eu nu sunt parte la proces și mă bucur. Vă recunoașteți clientelismul. Vă recunoașteți partizanatul. Recunoașteți incapacitatea de a putea să gestionați aplicarea unor prevederi legale”, a repliat primarul în cadrul ședinței.
„De atâtea ori ați lăudat munca cu experții, cu specialiști și spuneți că acum ne-am detona în public pentru că recunoaștem că nu suntem specialiști în domeniul culturii. Nu e o rușine să recunoaștem că nu suntem specialiști în domeniul culturii și să dorim să vină specialiști în cultură în această comisie și să evalueze proiectele. Asta nu înseamnă detonare. Nu înseamnă recunoașterea clientelismului. Înseamnă că vrem să se lucreze profesionist”, a menționat și Alexandra Oană, consilieră.
Emil Boc a reproșat USRului că se ocupă cu smulgerea de lacrimi și like-uri dar că „Nu cred că puteți cumpăra sectorul cultural pentru că sectorul cultural este independent și face ce vrea el dar să capturați un subiect și să îl faceți unul politic e camelionism politic”.
„Îmi pare rău, dar nu vom accepta niciodată lecții de la cei care au venit să ne spună ‘votați-ne pe noi, că dăm jos PSD-ul’, iar acum guvernează împreună. Până aici, domnule primar!”, a spus Adriana Cristian, consilieră USR, arătând că în comisia de alocare a fondurilor pentru cultură, alocările se dau cu trei zile înainte, iar
Consilierul PNL Valentin Gliga a făcut lumină asupra motivului pentru care nu se dorește finanțare culturii după un regulament aliniat Ordonanței 51, arătând că forul local alocă banii pentru a susține toate manifestările culturale nu doar cele specializate ci și cultura sub toate formele ei. De asemenea, s-a invocat buna colaborare cu UDMR care primește procentul său din suma totală, procent distribuit către asociațiile și actorii culturali maghiari. „Am ascultat ca să înțeleg toate motivațiile. Noi aici prin votul dat pe finanțare pe 350 sau pentru fenomenul cultural ne dăm votul pentru cultură sub orice formă s-ar manifesta. Nu ne dăm votul pentru un concus de proiecte specializat. Sunt chestiuni subiective și așa ar trebui să rămână. În domeniul cultural supranormalizarea fenomenului nu cred că se poate. Din toate perspectivele ar trebui privită cultura, nu doar dintr-o direcție”, a spus Gliga.
