Închide

Afaceri „verzi” pregătite la Cluj: „polistirenul de 15” vs. tehnologiile viitorului

ActualitateDezvoltareEconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - mart. 16, 2016 0 656

“Punem polistiren de 15!”. Soluţia clasică în sistemul românesc de „eficientizare energetică” e combătută prin câteva exemple de proiecte care au ca temă energia verde. Exemplele sunt aici, la Cluj, dar şi ceva mai departe de casă, implementate chiar de companii locale: un hotel cu centrală de cogenerare, un proiect de parc tehnologic cu centru de cercetare pentru energii prietenoase cu mediul, un cartier de locuinţe „solare”, o hală din Cluj echipată din fonduri norvegiene, o fabrică din Letonia care şi-a redus consumul de energie cu sfaturi „româneşti”. Acestea sunt câteva dintre modelele prezentate într-un eveniment organizat ieri de IKON IDEEA şi Rainpower Norvegia, împreună cu Cluster TREC (energie): conferinţa “Think for the future – Green Industry and Energy Conference, parte a programului “ Inovare verde în industria din România” sprijinit prin granturi norvegiene.

Ikon Ideea, o companie ce activează din 2004 în domeniul confecțiilor metalice, a câștigat un proiect de finanțare din fonduri norvegiene a carui valoare totală este de 574.300 euro, din care 250.000 euro reprezintă finanțarea acordata prin Mecanismul Financiar Norvegian, în cadrul programului „Inovare în Industria Verde din Romania”. Investițiile au fost realizate în hala de producție a societății din Apahida, care urmează să fie inaugurată.

Citește și

Investiție de peste 574.000 de euro, derulată din fonduri norvegiene, de firma clujeană Ikon Ideea

Un proiect deja implementat şi funcţional în cadrul unuia dintre cele mai mari hoteluri ale oraşului a vizat reducerea consumului de energie. Pentru implementarea soluției, Hotelul City Plaza a încheiat un parteneriat cu EnergoBit ESCO, privind realizarea unui proiect de cogenerare pe gaz natural, care a fost pus în funcţiune la final de 2014. Parteneriatul asigură pârghiile necesare de finanțare a proiectului prin împrumut propriu şi colaborare cu Banca Europeană de Reconstrucție şi Dezvoltare. Investiția totală de realizare a acestui proiect a fost de aproximativ 200.000 euro, din care cea mai mare parte, aproape 90%, este suportată de compania care implementează soluția. Amortizarea investiției depinde de nivelul tarifelor gazului natural și al electricitații achiziționate de hotel pe parcursul celor 10 ani de contract. După cei 10 ani prevăzuţi în contract, investiţia rămâne în cadrul hotelului, a subliniat Sorin Hanja, reprezentantul EnergoBit Esco, care nu a uitat să menţioneze şi beneficiile pentru mediu, dincolo de cele financiare: s-a redus amprenta de carbon și emisiile de gaze cu efect de seră. Investiţia asigură 65% din necesarul de energie termică anuală aferentă hotelului. “În ceea ce priveşte aşteptările noastre, ne dorim dezvoltarea acestei pieţe, care e deocamdată la început. Încă e greu să convingi investitorii să se implice. Am vrea şi să ajungem la o reducere a perioadei de recuperare a investiţiei, undeva la sub 7 ani”, a spus Hanja despre planurile de viitor. Costurile de producţie de energie termică şi electrică sunt cu 20-25% mai mici, în cazul implementării unei astfel de soluţii, iar economia de consum de energie electrică e de minim 53%, arată datele prezentate.

Citește și:

City Plaza nu a plantat 140 de copaci. Ce a făcut în schimb hotelul pentru „înverzire”: parteneriat cu o companie din Energie

 

Poveste din Letonia, „semnată” de la Cluj

O altă companie clujeană exemplifică puterea “verdelui” cu un proiect implementat în afara României. Tocmai în Letonia. “Anul trecut am iniţiat o serie de proiecte în Ţările Baltice. Ceea ce s-a întâmplat acolo poate fi un exemplu că sunt companii în România ce exportă valoare adăugată în alte ţări”, a menţionat Andrei Ceclan, de la ServElect. Clujenii au ajuns în Letonia la o fabrică activă în domeniul producţiei de componente pentru industria auto, ce îşi desfăşoară activitatea într-o fostă clădire de birouri. O situaţie care e exact invers faţă de trendul din Cluj, unde se fac birouri în foste fabrici. În clădirea din Letonia îşi desfăşoară activitatea 300 de persoane, pentru care trebuie create condiţii optime de muncă. Primul pas în “misiunea” companiei: un audit. “După audit, le-am arătat că pot îmbunătăţi regimul de lucru. Un prim pas a fost obţinerea de economii imediate, din îmbunătăţirea administrării clădirii – e vorba de soluţii mici ca dimensiune, dar uşor de implementat şi cu efecte immediate”, arată Ceclan. Plimbarea prin fabrică în timpul auditului energetic a scos la iveală câteva soluţii uşor de pus în aplicare: pe sisteme deja existente, prin mici “corecţii” au apărut economii în totalul consumului din fabrică – reduceri de 0,3%, 0,8%, 1%, 2%. Spre exemplu, doar optimizare iluminatului (prin sisteme LED) poate însemna un minus de 4% în consumul total. “După ce ne-am asigurat că avem suficienţă energetică, că am redus consumul de energie, ne putem gândi la încorporare de sisteme. Benef a cerut studiu de fezabiliate pentru acoperirea clădirii cu panouri fotovoltaice”, arată reprezentantul ServElect. La final de tabel, datele arată că în acest caz s-au realizat economii anuale totale 851 Mwh , adică 43,3% din total. Cu investiţii de 246.000 de euro se poate ajuge la economii de 104.000 euro, adică o recuperare a investiţiei în aproximativ doi ani.

Dar există alte exemple, mai aproape de casă: compania s-a implicat într-un studiu pentru creşterea eficienţei energetice la complexul de nataţie al Universităţii Tehnice din Cluj. Soluţiile identificate pentru reducerea consumului merg de la recomandarea de negociere a preţului la energie, la acţionarea cu turaţie variabilă a pompajului pentru recircularea apei din bazin (prin sponsorizare) şi un proiect de sistem de cogenerare de mică putere, pentru autoconsum, proiect pus deocamdată pe “hold”. “Punem polistiren de 15”, aminteşte Andrei Ceclan de “soluţia universală” adoptată la noi atunci când vine vorba de “eficienţă energetică”. “Nu asta e soluţia. Trebuie să pornim de la asigurarea a trei factori legaţi de calitate: calitatea aerului interior, nivelul de iluminare şi confort termic. Trebuie să venim cu soluţii integrate, nu să căptuşim cu polistiren”, subliniază Ceclan.

O altă echipă interesată de energie verde care şi-a trimis reprezentanţi propune dezvoltarea unui complex rezidenţial sustenabil format din mai multe tipuri de locuinţe, variaţii ale prototipului EFdeN, „o locuinţă solară inteligentă, eficientă energetic şi prietenoasă cu mediul”, spun reprezentanţii EFdeN.

 

Bani europeni pentru piaţa energiei Verzi

“Verdele” are loc în bugetele europene, iar proiectele care au legătură cu eficientizarea în ceea ce priveşte consumul de energie pot găsi finanţare, a arătat Gergely Torok, reprezentantul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Aşadar, există: Programul Operaţional Regional 2014-2020, Horizon 2020 (prin care se finanţează în special proiecte colaborative între companii şi institute de cercetare), programe europene de colaborare, programe transfrontaliere.

Trei clustere din Cluj au şi câştigat deja proiecte pe Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020: TREC alături de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare, Mobilier Transilvan şi Agro Transilvania. “Încercăm să facem legătura între mediul academic şi piaţă”, sintetizează Alexandra Stoica, de la TREC. “Vrem să promovăm cercetarea. Nu cercetare de dragul cercetării, ci pentru ceeea ce piaţa doreşte şi finanţează şi pentru ceea ce aduce profit. Clusterul e un intermediar, nu e o instituţie care îţi aduce beneficii imediate, nu e entitate generatoare de profituri”, a subliniat Stoica.

 

Sursa foto: TREC

Sursa foto: TREC

În perioada anterioară de programare, o sumă mare de bani a fost alocată reabilitării termice a clădirilor, a menţionat Torok referitor la ceea ce s-a făcut până acum în acest sector din bani europeni. “În ceea ce priveşte accesarea altor fonduri şi oportunităţi, au fost o serie de surse de finanţare care s-au axat pe finanţarea proiectelor de producţie a energiei din resurse regenerabile; dar exista condiţia ca dacă se finanţează prin aceste mecanisme, proiectele nu sunt eligibile pentru certificate verzi. Asta i-a convins pe mulţi să îşi retragă proiectele”, a menţionat Torok. Întrebat de moderatorul conferinţei, Gabriel Avăcăriței, despre problemele întâlnite, reprezentantul ADRNV admite şi că există obstacole în accesarea de fonduri: incapacitatea de a asigura cofinanţare sau prefinanţare pentru implementare, lipsa de informaţii, birocraţia, ritmul lent în care se implementează aceste proiecte sunt câteva dintre ele.

 

DSC_0704

 

Cât despre ritmul acestor proiecte, cu un exemplu a venit chiar Alexandra Stoica, din partea clusterului recent reactivat TREC, care are în derulare proiecte pe fonduri europene. “Avem un astfel de proiect pentru clustere mari. Am început să scriem proiectul în august, în aceeaşi lună l-am şi depus, iar până în decembrie au fost tergiversate anunţurile (privind acordarea sau nu a finanţării). Rezultatele finale au venit pe 8 martie, iar acum urmează partea de contractare. Aveam operaţiuni bugetate anul acesta. Tergiversarea poate dura jumătate de an, dar noi suntem caz fericit. Este vorba despre un proiect care va aduce un parc tehnologic şi ştiinţific mixt, pentru energii regenerabile – eoliene şi fotovoltaice – în Lomb, în care cercetătorii de la INCDTIM vor putea să îşi testeze echipamentele din Cetatea. Aplicaţii am mai făcut, sunt unele grele, care solicită mare capacitate de inovare şi cercetare, e nevoie de un consorţiu relevant, de parteneri internaţionali”, a menţionat Stoica.

Despre începuturile proiectul din Deal Lomb puteți citi AICI, iar despre centrul Cetatea al INCDTIM găsiți mai multe informații aici:

FOTO/VIDEO Vizită în “Cetatea” cu Energie: centru de cercetare de 10 milioane de euro la Cluj. Se studiază energiile “exotice”

 

Proiect finanţat cu bani norvegieni

Conferinţa “Think for the future – Green Industry and Energy Conference, parte a programului “ Inovare verde în industria din Romania” a avut temă trasată: facilitarea accesului la exemple recente de bune practici ale companiilor românești din sfera industrială care au implementat proiecte inovative și vizibile, din domeniile energiilor regenerabile, eficienței energetice, orașelor inteligente și de a analiza posibilitățile de a accesa finanțări europene pentru realizarea acestor deziderate. Evenimentul face parte din Programul „Inovare Verde în Industria din România“ care face la rândul său parte din schema de finanțare oferită de Mecanismul Financiar Norvegian 2009 – 2014 (Granturile Norvegiene) și contribuie la reducerea disparităților socio-economice în Spațiul Economic European şi la întărirea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări. Obiectivele programului „Inovare Verde în Industria din România“ vizează creșterea competitivității întreprinderilor verzi, ecologizarea industriilor existente, inovarea și dezvoltarea spiritului antreprenorial verde. Programul Inovare Verde în Industria din România este administrat de către Innovation Norway, o companie publică norvegiană cu sediul în Oslo, deținută de Ministerul Norvegian al Comerțului și Industriei și de municipalitățile județene norvegiene. Innovation Norway este cel mai important instrument al Guvernului Norvegian pentru inovare și dezvoltarea întreprinderilor și a industriei norvegiene.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.