Tags Posts tagged with "teatrul national cluj"

teatrul national cluj

by -
0 91

Începe a șasea ediție a Întâlnirilor Internaționale de la Cluj, săptămâna viitoare, cu scurtmetraje experimentale și horror, plus o conferință susținută de reputatul om de teatru George Banu, o prezentare susținută de japonezul Fumio Owada și proiecția în avanpremieră mondială a unui film după o piesă de Matei Vișniec.

A șaptea ediție a Întâlnirilor Internaționale de la Cluj are loc la Cluj între 4 și 8 octombrie și e organizată, ca până acum, de Teatrul Național în Cluj-Napoca – de data aceasta în parteneriat cu o asociație, Conexio. Tema ediției din acest an – “Extreme”. Purtătorul de cuvânt al instituției, Eugenia Șarvari: “În acest an, tema Extreme propune iubitorilor de teatru nu doar o călătorie teatrală, ci și o adâncă reflexie asupra unor situații aflate la limită. Că este vorba de devieri de la normă, rezultat al disfuncționalității societății, aflată într-o criză majoră, ori de cazuri complicate de vieți trecute prin totalitarism și ajunse într-o democrație rebelă sau de grotescul ivit dintr-un umor negru, care ascunde oribile crime, mai vechi sau mai noi, fiecare dintre spectacolele prezentate nasc întrebări majore, menite să ne trezească conștiințele adesea adormite”.

Ediția din acest an programează spectacole ale teatrului din Cluj, ca “Portocala mecanică”, după romanul lui Anthony Burgess, în regia lui Răzvan Mureșan, “Playlist”, de C.C. Buricea-Mlinarcic, o piesă despre totalitarism și întâmplări de după revoluția română din 1989, în regia lui Tudor Lucanu, “Procesul” după romanul lui Franz Kafka, regia Mihaela Panainte, spectacolul invitat “Goldberg Show – Facerea lumii și alte întâmplări” după George Tabori, regia Mihai Măniuțiu, sau “OST (Organic Sound Twist)”, un spectacol de dans realizat de Andrea Gavriliu.

În plus evenimentul de la Cluj cuprinde două seri în care vor fi proiectate scurtmetraje experimentale și horror, din cadrul ClujShorts ISFF, plus o conferință susținută de reputatul om de teatru George Banu, “Teatrul extremelor și extremele teatrului”, o prezentare susținută de Fumio Owada de la Japan Arts Council despre teatrul japonez tradițional, proiecția în avanpremieră mondială a filmului “Dinții” după piesa lui Matei Vișniec, precum și lansări de carte. În cadrul evenimentului e programată de asemenea decernarea unor titluri onorifice ale Teatrului Național Cluj-Napoca.

Programul complet:

ÎNTÂLNIRILE INTERNAȚIONALE DE LA CLUJ

ediția a VII-a

4-8 octombrie 2017

Extreme

PROGRAM

4 octombrie

ora 17.30, Studio „Euphorion“

OST (Organic Sound Twist)

concept, coregrafie, interpretare, ilustrație muzicală, text și sudoare: Andrea Gavriliu

ora 19.00, Sala mare

PORTOCALA MECANICĂ

de Anthony Burgess, regia: Răzvan Mureșan

ora 22.00, Studio „Euphorion“

SERI EXTREME

proiecții de scurtmetraje (film experimental)

Introducere de Ioan Pop-Curșeu (președintele juriului ClujShorts ISFF)

5 octombrie

ora 11.00, Studio „Euphorion“

Lansări:

– Robert Cohen, Un teatru al regizorului. Teatrul românesc văzut de un american, traducere de Carmen Borbely și Anca Măniuțiu; ediție alcătuită și îngrijită de Anca Măniuțiu, Casa Cărții de Știință, 2017 – prezintă Anca Măniuțiu

Studia UBB Dramatica (1/2017), număr tematic: „Structuri narative în artele performative contemporane“, revistă de studii teatrale – prezintă Ștefana Pop-Curșeu (redactor-șef)

Revista Hystrio (Italia), revistă de teatru, Italia, număr tematic dedicat teatrului românesc – prezintă Irina Wolf

ora 17.00, Studio „Euphorion“

OST (Organic Sound Twist)

concept, coregrafie, interpretare, ilustrație muzicală, text și sudoare: Andrea Gavriliu

ora 20.30, Studio „Euphorion“

DE CE, ANTON PAVLOVICI CEHOV?

după Mașinăria Cehov de Matei Vișniec, regia: Cătălin Bocîrnea

6 octombrie

ora 11.00, Studio „Euphorion“

Lansări:

– Roxana Croitoru și Irina Zlotea, Ștefan Braborescu – portret din crâmpeie – Fundația Culturală Camil Petrescu, 2017prezintă Florica Ichim și Ion Vartic

– Eugenia Sarvari, Anton Tauf între vocație și damnare, Fundația Culturală Camil Petrescu, 2017, în prezența actorului Anton Tauf – prezintă Cornel Țăranu și Anca Hațiegan

ora 18.00, Muzeul de Artă, Sala Tonitza

Conferință:

George Banu: Teatrul extremelor și extremele teatrului, moderator Ștefana Pop-Curșeu

Lansare de carte:

George Banu – Ușa, o geografie intimă, traducere de Anca Măniuțiu, Nemira, 2017 – prezintă Monica Andronescu și Anca Măniuțiu

ora 20.30, Sala mare

Decernarea Diplomelor de Onoare suținătorilor Teatrului Național Cluj-Napoca

GOD’S PLAYGROUND

spectacol-concert cu Alexander Bălănescu și Ada Milea

7 octombrie

ora 11.00, Studio „Euphorion“

Teatrul japonez tradițional

prezentare susținută de Fumio Owada (Japan Arts Council)

ora 16.00, Casa TIFF

Proiecție de film în avanpremieră:

DINȚII după Matei Vișniec, regia: Rareș Stoica

urmată de discuții cu autorul, regizorul și actorii

ora 18.30, Studio „Euphorion“

PLAYLIST

de C.C. Buricea-Mlinarcic, regia: Tudor Lucanu

ora 20.30, Sala mare

GOLDBERG SHOW – FACEREA LUMII ŞI ALTE ÎNTÂMPLĂRI

după Variaţiunile Goldberg de George Tabori, regia: Mihai Măniuţiu

o producție a Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ Iași

8 octombrie

ora 20.00, Sala mare

PROCESUL

după Franz Kafka, regia: Mihaela Panainte

ora 22.00, Studio „Euphorion“

SERI EXTREME

proiecții de scurtmetraje (film horror)

Introducere de Ioan Pop-Curșeu (președintele juriului ClujShorts ISFF)

Pe parcursul întregului Festival, foaierul Teatrului Național va găzdui expoziția EXTREMELE CĂRȚII.

by -
0 67

Maraton pentru echipa teatrului național din Cluj, invitată la un festival de teatru în Portugalia, unde pune în scenă cinci reprezentații ale aceleiași piese, în patru zile.

Piesa e “Richard al III-lea se interzice” și e pusă în scenă la Festivalul Internaţional de Teatru de la Almada, Portugalia, de mâine până în 13 iulie, timp în care va avea cinci reprezentații – miercuri două, iar în rest câte una.

E a doua oară când Teatrul Național din Cluj e invitat la Festivalul de Teatru de la Almada, după ediția din 2015, când a pus în scenă “Livada de vișini” și “Spectatorul condamnat la moarte”.

Festivalul de la Almada are o selecţie de 26 de producţii din țări ca Portugalia, Franța, Israel, Argentina, Elveția, Spania și România; a ajuns la a 34-a ediție și e cea mai importantă manifestare de acest gen din Portugalia.

by -
0 87

Treabă bună pentru teatrele din Cluj: nu mai puțin de patru producții se află pe lista de 53 din cadrul Festivalului Național de Teatru, a cărei a 27-a ediție are loc în toamnă.
Criticul Marina Constantinescu, director artistic și selecționer al Festivalului Național de Teatru, a anunțat în această seară selecția oficială a celei de-a 27-a ediții a festivalului, în direct pe noul site al festivalului, ce va avea loc între 20 și 30 octombrie, la București. Lista completă numără 53 de producții, dintre care patru sunt de la Cluj. E vorba de “În adâncuri” și “Rosmersholm” puse în scenă de Teatrul Maghiar de Stat Cluj, “Playlist” și “Procesul” puse în scenă de Teatrul Național din Cluj-Napoca.

Iată lista completă a producțiilor din festival, în ordine alfabetică:

1. #EmojiPlay, un spectacol de teatru coregrafic de Gigi Căciuleanu, scenografia video și animația Les Ateliers Nomad, costumele Corina Boboc, Teatrul Excelsior în parteneriat cu ‘Gigi Căciuleanu Romania Dance Company’, București

2. AMADEUS de Peter Shaffer, traducerea Adrian Solomon, direcția de scenă Victor Ioan Frunză, decorul și costumele Adriana Grand, Teatrul Metropolis București

3. ANIVERSARE de Harold Pinter, traducerea și dramaturgia Csongor Czego, regia Alexandru Dabija, Teatrul ‘Tamási Aron’ Sfântu-Gheorghe

4. ANGAJARE DE CLOVN de Matei Vișniec, regia Ion Caramitru, decorul Florilena Popescu Fărcășanu, costumele Liliana Cenean, Teatrul Național ‘I.L.Caragiale’ din București

5. ARTISTS TALK, un spectacol de Gianina Cărbunariu, scenografia Dorothee Curio, ARCUB — Centrul Cultural al municipiului București. Co-producător Asociația Piese Refractare. Cu sprijinul Institutului Goethe, Ambasadei Franței la București și Institutului Francez

6. BABEL, conceptul, dramaturgia și coregrafia Arcadie Rusu, scenografia și light design-ul Hermina Stănciulescu, CNDB — Centrul Național al Dansului București și LINOTIP — Centru Independent Coregrafic, București

7. BUCUREȘTI. INSTALAȚIE UMANĂ, un spectacol devised de Nicholas Cațianis, Irina Crăiță-Mândră, Andu Dumitrescu, Florin Fieroiu, Ada Galeș, Dumitru Georgescu, Flavia Giurgiu, Vlaicu Golcea, Denis Hanganu, Ada Lupu, Ilinca Manolache, Ioana Marchidan, Dana Marineci, Radu-Alexandru Nica, Ciprian Nicula. Dramaturgia Ada Lupu, Florin Fieroiu, Radu-Alexandru Nica. Un spectacol coordonat de Radu-Alexandru Nica după un concept de Florin Fieroiu, ARCUB — Centrul Cultural al municipiului București

8. BULGAKOV 17 (după ‘Maestrul și Margareta’), dramatizarea și adaptarea scenică Zsolt Benedek și Roxana Marian, regia Laszlo Bocsardi, decorul Jozsef Bartha, costumele Zsuzsanna Kiss, Teatrul Național Târgu-Mureș — Compania ‘Liviu Rebreanu’

9. CABARETUL DADA de Matei Vișniec, adaptarea textului și regia Anca Bradu, costumele Andra Bădulescu Vișniec, decorul Doru Păcuraru, Teatrul ‘Regina Maria’ Oradea

10. CAFENEAUA PIRANDELLO, scenariul dramatic de Anca Măniuțiu după texte de Luigi Pirandello, regia Mihai Măniuțiu, coregrafia Andrea Gavriliu, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, Teatrul ‘Regina Maria’ Oradea

11. CAMERA MEA FRIGORIFICĂ de Joel Pommerat, traducerea Forgach Andras, regia Theodor Cristian Popescu, scenografia Irina Moscu, Teatrul ‘Szigligeti’ din Oradea

12. DACĂ AM GÂNDI CU VOCE TARE de Adnan Lugonic, regia Radu Afrim, decorul Vanda Maria Sturdza, costumele Lia Dogaru, Teatrul Național ‘Marin Sorescu’ Craiova

13. DEȘTEPTAREA PRIMĂVERII de Frank Wedekind, regia Charles Muller, decorul Helmut Stürmer, costumele Ioana Popescu, Teatrul German de Stat Timișoara

14. DEȘTEPTAREA PRIMĂVERII de Frank Wedekind, traducerea Victor Scoradeț, regia și scenografia Vlad Cristache, Teatrul Mic București

15. DON JUAN, adaptare după Moliere, regia Andrei și Andreea Grosu, scenografia Vladimir Turturică, Teatrul de Comedie București

16. DORIAN, conceptul regia și coregrafia Oana Răsuceanu, video Iulia Rugină, Dan Adrian Ionescu, Mizdan și Adrian Câmpean, decorul Dan Adrian Ionescu. One man show George Albert Costea, Asociația Culturală Control N, București

17. FAMILIA FĂRĂ ZAHĂR, texte de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia Arh. Gabi Albu, Teatrul Mic București și Centrul de Teatru Educațional Replika, București

18. FAMILII, un spectacol de Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu. Co-producători: Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu — Facultatea de Litere și Arte, Departamentul de Artă Teatrală și Centrul de Cercetări Avansate în Domeniul Artelor Spectacolului

19. IARNA de Jon Fosse, traducerea Carmen Vioreanu, adaptarea scenică Anca Măniuțiu, regia Mihai Măniuțiu, scenografia Adrian Damian, Teatrul ‘Nottara’ București

20. IMPROVIZAȚIA DE LA VERSAILLES SAU CASA MAIMUȚELOR, după Moliere, dramaturgia Senyi Fanni, regia Sardar Tagirovsky, decorul Judit Dobre Kothay, costumele Bajko Blanka-Aliz, Teatrul Maghiar de Stat ‘Csiky Gergely’ Timișoara

21. INCENDII de Wajdi Mouawad, traducerea Zeno Fodor, regia Irina Alexandra Banea, scenografia Vladimir Iuganu, Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ București

22. IUBIREA LA OAMENI de Dmitri Bogoslavski, traducerea Raluca Rădulescu, regia Evghenia Berkovici, scenografia Ksenia Sorokina, Teatrul ‘Nottara’ București

23. IUBIREA LA OAMENI de Dmitri Bogoslavski, traducerea Raluca Rădulescu, regia Vlad Massaci, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul Clasic ‘Ioan Slavici’ Arad

24. ÎN ADÂNCURI de Maxim Gorki, traducerea Annamaria Radnai, dramaturgia Visky Andras, regia Yuri Kordonsky, scenografia Dragoș Buhagiar, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

25. ÎNAINTEA EREI NOASTRE, conceptul și regia Daniel Chirilă, Teatrul LUNI de la Green Hours & Frilensăr, București

26. JURNAL DE ROMÂNIA. SFÂNTU GHEORGHE, scenariul și regia Carmen Lidia Vidu, costumele Raluca Alexandrescu, Teatrul ‘Andrei Mureșanu’ Sfântu-Gheorghe

27. JURNALUL LUI ROBINSON CRUSOE, un musical după Insula de Gellu Naum, regia Mihai Măniuțiu, cântece Ada Milea, decorul Adrian Damian, costumele Andrada Chiriac, Teatrul Odeon București

28. KARAMAZOVII de Horia Lovinescu și Dan Micu, după romanul ‘Frații Karamazov’ de F.M. Dostoievski, adaptarea și regia Nona Ciobanu, scenografia Peter Kosir și Nona Ciobanu, costumele Doina Levintza, Teatrul Mic București

29. KIMBERLY de David Lindsay-Abaire, traducerea și regia Andreea Vulpe, scenografia Cristina Milea, Teatrul de Comedie București

30. MACBETH de William Shakespeare, traducerea Horia Gârbea, dramaturgia Daniel Pribyl, regia Michal Docekal, decorul Martin Chocholousek, costumele Hana Fischerova, Teatrul ‘Lucia Sturdza Bulandra’ București

31. MĂCELĂRIA LUI IOV de Fausto Paravidino, regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național ‘Vasile Alecsandri’ Iași

32. N-AI TU TREABĂ! de Cătălin Ștefănescu, după ‘Dănilă Prepeleac’ de Ion Creangă, regia Alexandru Dabija, Teatrul ACT București

33. NO MAN’S LAND de Danis Tanovic, traducerea Andrei Marinescu, adaptarea, regia și ilustrația muzicală Alexander Morfov, decorul Nikola Toromanov, costumele Andrada Chiriac, Teatrul Național ‘I.L.Caragiale’ din București

34. O FEMEIE SINGURĂ de Dario Fo și Franca Rame, traducerea Daniel Grigore-Simion și Andreea Bibiri, regia Daniel Grigore-Simion, scenografia Adrian Pitica. One woman show Andreea Bibiri, Teatrul de Artă București

35. O INTERVENȚIE de Mike Bartlett, regia Radu Iacoban, scenografia Cezarina Iulia Popescu, Teatrul ACT București

36. O MIE DE MOTIVE, după ‘Every Brilliant Thing’ de Duncan Macmillan, traducerea și adaptarea Horia Suru și Florin Piersic Jr., regia Horia Suru. One man show Florin Piersic Jr., POINT București

37. OUR LADIES OF PERPETUAL SUCCOUR (FECIOARELE NOSTRE GRABNIC AJUTĂTOARE) de Lee Hall, după romanul ‘Sopranele’ de Alan Warner, traducerea și adaptarea Carmen Stanciu, regia și coregrafia Răzvan Mazilu, scenografia Romana Țopescu și Dragoș Trăistaru, Teatrul Excelsior București

38. PASĂREA RETRO SE LOVEȘTE DE BLOC ȘI CADE PE ASFALTUL FIERBINTE, scenariul și regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național Târgu-Mureș — Compania ‘Tompa Miklos’

39. PE JUMĂTATE CÂNTEC, un spectacol de Crista Bilciu. One woman show Anda Saltelechi, Teatrul de Foc București

40. PLAYLIST de C.C. Buricea-Mlinarcic, regia și scenografia Tudor Lucanu, Teatrul Național Cluj-Napoca

41. PRINȚUL NEFERICIT (‘La Double Inconstance’) de Pierre de Marivaux, traducerea Sabrina Iașchevici, adaptarea și regia Sânziana Stoican, scenografia Valentin Vârlan, Teatrul ‘Maria Filotti’ Brăila

42. PROCESUL, după Franz Kafka, traducerea Gellu Naum, dramatizarea Mihaela Panainte și Daniel Ilea, regia Mihaela Panainte, scenografia Helmut Stürmer, Teatrul Național Cluj-Napoca

43. RAMBUKU de Jon Fosse, traducerea Daria Ioan, adaptarea Anca Măniuțiu, regia Mihai Măniuțiu, decorul Adrian Damian, costumele Luiza Enescu, Teatrul Național ‘Mihai Eminescu’ din Timișoara

44. RĂZBOIUL NU A ÎNCEPUT ÎNCĂ de Mikhail Durnenkov, traducerea Raluca Rădulescu, regia Bobi Pricop, decorul Adrian Damian, costumele Corina Boboc, Teatrul ‘Toma Caragiu’ Ploiești

45. REGELE LEAR de William Shakespeare, regia și scenografia David Doiashvili, costumele Liliana Cenean, Teatrul Național ‘I.L.Caragiale’ din București

46. ROCKY HORROR SHOW de Richard O’Brian, traducerea Peca ștefan, regia Cosmin Chivu, scenografia Alin Gavrilă, Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu. Co-producători: InterArt Group și Universitatea ‘Lucian Blaga’ din Sibiu

47. ROSMERSHOLM de Henrik Ibsen, adaptarea, regia și light design-ul Andriy Zholdak, scenografia Andriy Zholdak și Daniel Zholdak, Teatrul Maghiar de Stat Cluj

48. ROVEGAN, textul și regia Catinca Drăgănescu, Asociația ARENA și Centrul de Teatru Educațional Replika, București

49. RUG, după romanul lui Gyorgy Dragomán, traducerea Elise Wilk, regia Armin Petras, decorul Olaf Attmann, costumele Katja Strohschneider, Teatrul Național ‘Radu Stanca’ Sibiu. Co-producători: Schauspiel Stuttgart, Staatsschauspiel Dresden, Vigszinhaz

50. SCRISORI DE DRAGOSTE de A.R. Gurney, un spectacol de Mircea Cornișteanu, Teatrelli — creart (Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București)

51. ȘI NEGRU ȘI ALB ȘI GRI, textul și regia Mimi Brănescu, scenografia Nina Brumușilă, Teatrul Metropolis București

52. TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE ȘI VIAȚĂ FĂRĂ DE MOARTE, după basmul omonim al lui Petre Ispirescu, dramaturgia Adrian Nicolae, scenariul și direcția de scenă Victor Ioan Frunză, decorul, costumele și recuzita Adriana Grand, Teatrul ‘Ion Creangă’ București

53. UMBRE de Marilia Samper, traducerea Florin Galiș și Iunia Mircescu, regia, scenografia, ilustrația muzicală și lighting design Vlad Cristache, Teatrul Național ‘I.L.Caragiale’ din București

by -
0 54

Premieră la Teatrul Național din Cluj, “Procesul” de Franz Kafka, iar scenografia poartă o semnătură celebră, a lui Helmut Stürmer, care revine la Naționalul clujean după 16 ani.

Premiera e programată la sfârșitul lunii aprilie, peste o lună; regizor e Mihaela Panainte.

Una dintre vedetele spectacolului e însă scenograful Helmut Stürmer, care revine la Cluj după 16 ani. Secretarul literar al instituției de cultură din Cluj îi ia un interviu pe site-ul oficial, pe care îl redăm mai jos.

Născut la Timișoara, în 1942, Helmut Stürmer a urmat Institutul de Arte Plastice din București, după care a fost angajat ca scenograf la Teatrul din Sibiu și Teatrul „L.S. Bulandra“ din București. Până la plecarea din țară, în 1977, a făcut scenografie de teatru la spectacole regizate de Liviu Ciulei, Dinu Cernescu, Sanda Manu, Ivan Helmer, Ion Taub, David Esrig și scenografia pentru cinci filme artistice în regia lui Dan Pița, Mircea Veroiu, Radu Gabrea, Alexandru Tatos. După stabilirea în Germania, a lucrat cu companii din Franța, Germania, Anglia, dar și din România. La Teatrul Național Cluj-Napoca a realizat decorul unui spectacol memorabil, Hamlet de William Shakespeare, realizat de Vlad Mugur, în 2001.
Cu ce gânduri reveniți pe scena Teatrului Național, după trecerea a mai bine de cincisprezece ani de la realizarea Hamlet-ului lui Vlad Mugur, spectacol care a marcat spectacologia românească?

Cu un mare pachet de nostalgie. Am avut o surpriză extraordinar de plăcută când șeful mașinist Ioan Negrea îmi explica astăzi că încă au toate semnele când trebuie să coboare sau să urce ștăngile la Hamlet (n.n.: spectacolul lui Vlad Mugur). „Știți, domnule Stürmer, și acum le mai știm pe dinafară.“ Și pentru mine asta a fost o surpriză extraordinară. A însemnat că nu numai în capul meu și al lui Magdi (n.n.: Magda Stief) sau al celor foarte intimi și dragi lui Vlad, el a rămas undeva, cum spune Magdi: „el, de acolo de unde este, ne urmărește, ne dă sfaturi, ne salvează, ne dirijează“. Deci, în primul rând, spiritul lui Vlad Mugur este pentru mine motivul principal al nostalgiei și al bucuriei. Pentru că Hamlet a fost un spectacol care a stârnit unanim bucurii și admirație. Când vezi sau lucrezi la un spectacol despre care știi că a fost o reușită deplină, acest lucru te scoate pentru un timp îndelungat din depresiile artistice, pe care le avem cu toții.

Știți că mașiniștii știu și acum pe dinafară replici din Hamlet?

Asta cu replicile nu o știam, dar e o mare admirație pentru Vlad și acuma, aici, în acest teatru.

Ce fire vă leagă de Kafka?

O, ca orice copil din familie de intelectuali, la pubertate, toți am trăit metamorfoza. Și eu, iar apoi și băiatul meu, la paisprezece-cincisprezece ani ne simțeam gândacul lui Kafka. Dacă l-am citit. Kafka m-a urmărit toată viața. E unul dintre autorii care m-au urmărit ca o umbră toată viața. Și particulară și profesională. Când l-ai citit puțin pe Kafka înțelegi foarte multe lucruri. Și politice și ideologice și de viață. Adică e, așa, un fel de Biblie pentru înțelegerea vieții. Foarte complicat exprimat, dar mai precis nu știu cum aș putea explica. Și de asta m-a atras. Adică ideea de Kafka, de a face un Kafka mi-a plăcut de la bun început. Eu de mult vreau să fac un Kafka și mi-am făcut puțin timp pentru acest spectacol, între alte proiecte dinainte stabilite. Așa că, din păcate, voi fi la Cluj pentru un timp relativ scurt, dar cum se arată deja, acum, colaborarea cu oamenii de scenă, parcă a fost ieri, adică atmosfera e bună pe scenă. Oamenii sunt – cel puțin cei pe care îi mai știu – foarte pozitivi vis à vis de scenografie. Adică de tot ce depinde de mine.

Numele dumneavoastră se leagă în special de cel al lui Vlad Mugur, al lui Silviu Purcărete ori al lui Gábor Tompa. Cum a apărut acest proiect și colaborarea cu Mihaela Panainte?
Din dorința de a face Kafka. Dar și dintr-o experiență pe care am avut-o deja cu Mihaela Panainte. Am făcut un proiect la Baia Mare, nu într-un teatru, ci într-un spațiu de galerie, care era extraordinar de frumos, al „Școlii de la Baia Mare“. Știam de această școală încă din timpul facultății, însă nu chiar foarte multe. Am văzut că e un loc extraordinar, cu o istorie extraordinară și o galerie de pictură, care era multiculturală și la care revenim acum, dacă nu va fi distrusă de politicienii de azi. Pentru că erau toate națiile prezente la Baia Mare și era un spațiu-galerie făcut la o mie opt sute și ceva, Art Deco, superbă, și în acest spațiu am făcut o instalație pentru un text adus de Mihaela și am avut prilejul atunci să leg scenografia de arta de galerie. Adică arta artă, care a fost întotdeauna un vis de-al meu, de a face scenografie în afara unui teatru. Așa cum totdeauna am avut o dorință să fac un Kafka. Instalații de artă am făcut și la București, la Muzeul de Artă Contemporană. Asta a fost o primă legătură cu Mihaela.

Cum veți modela spațiul Procesului kafkian?

Urăsc să-mi descriu decorurile, mai ales cele care nu sunt decorative. Și în ultima vreme tot tind să fac lucruri care să fie foarte diferite de conceptul de decor. De ceva decorativ sau ceva descriptiv realist; și tot aici văd șansa de a face puntea între scenografia de teatru și arta de galerie, care e din ce în ce mai modernă în Occident și în teatrele de acolo. Deci spațiul e un fel de cușcă psihologică, dacă vreți, care poate să fie o închisoare, ori un coșmar, poate să fie și o scenă grotescă de film mut. În această zonă se mișcă.

by -
0 133

Actrița Oana Pellea vine la Cluj, ca invitată specială a Zilelor Porților Deschise de la Teatrul Național.

Ziua Porților Deschise de la teatrul din Cluj are loc în 27 martie, de Ziua Mondială a Teatrului, iar intrarea e liberă. Evenimentele programate de instituția de cultură au loc între orele 12 și 19 și includ concerte, spectacole, o repetiție deschisă, ateliere și zone de creație pentru copii și adolescenți. “De asemenea, veți avea ocazia să intrați în contact direct cu lumea teatrului și artiști: ca în fiecare an, programul nostru conține o dezbatere publică, o repetiție deschisă și vizite în culise și pe scenă, ghidate de actori ai teatrului”, promit reprezentanții instituției de cultură.

Evenimentul se va încheia cu o întâlnire cu actrița Oana Pellea, într-o discuție cu regizorul Mihai Măniuțiu, urmată de o sesiune de autografe. Pellea își vinde și cartea, “Jurnal 2003-2009”, în holul teatrului.

PROGRAMUL EVENIMENTULUI

Evenimente pentru copii:

12:00-13:00, Sala mare
CARNAVALUL ANIMALELOR – concert interactiv, susținut de membrii Do Re Mi START!, dirijor Dalma Kovács

13:00-14:00, Studio „Euphorion
MINUNI ȘI CIOBURI DE OGLINDĂ, după Alice în Țara Minunilor și Alice în Țara Oglinzilor de Lewis Carroll (spectacol-examen, clasa Ionuț Caras și Mara Opriș, Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB Cluj-Napoca)

11:00-14:00, Foaier rang II, dreapta
Atelier de film cu Cristian Pascariu (Create.Act.Enjoy) – înscrieri la [email protected]

13:00-15:00, Foaier rang II, stânga
PĂPUȘA – jocul cu forma, , atelier de creație susținut de Elena Ilash și Florin Marin (Teatrul de Păpuși „Puck“)

13:00-15:00, Rotondă
Face painting și baloane modelabile (Boom Party Club)

13:00-18:00, Foaier rang II
Măști de desenat – zonă de creație

15:00-15:50, Foaier rang II, dreapta
Proiecția filmului realizat în cadrul Atelierului de film

Evenimente pentru adulți:

15:15-16:15, Foaier rang II, stânga
Dezbatere: DE CE SĂRBĂTORIM ASTĂZI TEATRUL?
Invitați: conf. univ. Miriam Cuibus și lect. univ. Filip Odangiu. Moderator: Ștefana Pop-Curșeu

16:00-16:50, Foaier rang II, dreapta
Colţul „Restituiri“: vizionarea înregistrării spectacolului NUNTA, scenariul și regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Naţional Cluj-Napoca (1997), urmată de discuţii cu realizatori ai spectacolului: Irina Wintze şi Mihai Măniuţiu

17:00-17:50, Sala mare
Repetiție deschisă: scene din spectacolul ROMEO ȘI JULETA de William Shakespeare, regia: Tudor Lucanu, urmată de discuții cu publicul

18:00-19:00, Sala mare
Invitata specială a zilei, actrița OANA PELLEA, în dialog cu regizorul MIHAI MĂNIUȚIU – întâlnire urmată de o discuție cu publicul și o sesiune de autografe

Evenimente speciale:

13:15-16:45
Vizite în culise, ghidate de actori ai Teatrului Național Cluj-Napoca

14:00-18:00
Statui vivante (Create.Act.Enjoy)

15:00-17:00
Cabina de film

Pe toată perioada zilei:

Standuri de prezentare: Colectiv A, Create.Act.Enjoy, REACTOR de creație și experiment, ZUG.zone – Foaier, parter
Cafeneaua „Doamna T“ – Rotondă
Librăria Bookstory și Librăria Teatrului Național Cluj-Napoca – Foaier, parter
Târg de obiecte realizate de copii cu dizabilități (Asociația Derzelas) – Foaier, parter

Citește și:

Ce îți pregătește Teatrul Maghiar de Ziua Mondială a Teatrului: concert pe malul Someșului, talcioc și campionat de tenis de masă

by -
0 220

Protestele n-au cuprins în această seară doar străzile, în Cluj: în vreme ce prin față treceau puhoaie de zeci de mii de manifestanți, în incinta Teatrului Național din Cluj actorii organizau și ei protestul lor – la locul de muncă.

A fost reprezentație în această seară la Teatrul Național din Cluj, “Zbor deasupra unui cuib de cuci” – o reprezentație altfel banală, dacă actorii n-ar fi fost sensibilizați de protestele din ultimele zile, din țară și din Cluj-Napoca. De altfel chiar în vreme ce piesa începuse, prin fața instituției treceau zeci de mii de oameni în marșul ce a cuprins, în aceste seri, mare parte din populația orașului.
protest teatrul national 402 2Mihai, cititor actualdecluj.ro, se afla în sală, la spectacol – de altfel, el ne-a trimis și  fotografiile cu actorii-protestari. “În momentul în care la începutul actului doi publicul a observat mesajul #Rezist pe tricoul actorului din rolul principal, piesa a fost întreruptă de ropote de aplauze în sală”, a descris acesta. Pe parte din față a aceluiași tricou era mesajul 1984. “Am apreciat și aluzia la cartea lui Orwell, 1984, care e o radiografie socială și politica foarte actuala in România de azi, deși acum câteva luni as fi zis ca se referă doar la perioada ante 1989 – Și le doresc la mulți ani celor care de ziua lor și-au petrecut seara in strada! Le doresc ca anul viitor sa își aducă aminte de aceste momente”, a adăugat Mihai. Acesta a menționat că astfel de gesturi, exprimate de actori pe scenă, te emoționează la propriu în aceste zile în care românii din toată țara au reușit să empatizeze și să fie solidari. “Gestul actorilor a fost emoționat. Tot ce se întâmpla în aceste zile, taximetriști care duc gratuit oameni la protest, oameni care împart ceai, fructe sau covrigi gratuit în strada arată o Românie unita de care nu putem fi decât mândri”, spune Mihai.

16492244_1585435081467425_961232160_o

Vom reveni mâine cu declarațiile actorilor.

 

 

by -
0 64

Teatrul din Cluj reia în această stagiune mai multe spectacole vechi ce s-au bucurat de succes la public, iar primul e comedia “John Wayne e de vină”, unde în rolul principal e faimosul “Magician” din anii ’90, Marian Râlea.

Piesa, pusă în scenă prima dată în iulie 2014, e o adaptare după “Zeul măcelului” de Yasmina Reza, e regizată de Cristian Hadji-Culea iar din distribuție fac parte Marian Râlea (Michel Houillé), Irina Wintze (Véronique Houllié), Diana Buluga (Anette Reille) și Miron Maxim (Alain Reille).

“E un text foarte puternic, cu întorsături psihologice neașteptate”, spune regizorul Hadji-Culea pe site-ul oficial al instituției de cultură. “E o piesă după care s-au făcut mari spectacole în toată lumea. Chiar și un film, în regia lui Roman Polanski. Se vorbeşte aici despre oameni foarte civilizaţi, fiecare în parte realizat. Au trecut toţi prin şcoli şi universităţi. Citesc cărţi, vizitează muzee şi expoziţii. Sunt intelectuali și nu-şi doresc conflicte nici între ei și cu atât mai puțin în interiorul lor”.

Scrisă de Yasmina Reza în 2006, piesa Zeul măcelului (Le Dieu du carnage) a fost pusă în scenă pentru prima oară de Jurgen Gösch la Schauspielhaus din Zürich, în 2007. În ianuarie 2008, Yasmina Reza îşi regizează propria piesă la Teatrul Antoine din Paris, cu o distribuție din care făcea parte faimoasa actriță de teatru și film Isabelle Huppert. Filmul lui Roman Polanski, “Carnage”, ce are la bază textul Yasminei Reza, a primit premiul pentru cea mai bună adaptare la Festivalul de la Cannes din 2011.

 

by -
0 154

A doua premieră din acest an a Teatrului Național din Cluj e programată în această duminică seara, e vorba de o punere în scenă a faimosului roman-cult din anii ’60 “Portocala mecanică”, de Anthony Burgess. Dacă citiți această știre și vreți să vă cumpărați bilet la premieră, aflați însă că biletele au fost cumpărate deja – toate. Spectacolul mai are totuși o reprezentație în 24 ianuarie – cam 30 de locuri mai erau libere din totalul de aproape o mie, la ora redactării acestei știri. 

Regizor e Răzvan Mureșan iar rolurile principale sunt jucate de Cristian Grosu (Alex), Radu Lărgeanu (Dim) și Miron Maxim (George).  Piesa vorbește despre Alex, Pete, Dim şi George, patru tineri rebeli care trăiesc din jafuri nocturne aducătoare nu doar de bani, ci și de plăcere. După o serie de astfel de infracţiuni, Alex, șeful bandei este închis şi supus unor tehnici de reeducare ce ar trebui să-l transforme într-un individ perfect integrat în societate.

Sala mare a Teatrului Național are 926 de locuri, dintre care cutuma prevede că o treime sunt rezervate pentru protocol – actori, croitorii de la ateliere și în principiu oricine participă în vreun fel la construirea piesei. Restul de două treimi sunt scoase la vânzare – iar la restul reprezentațiilor, care nu sunt premiere, se scot la vânzare toate cele aproape o mie de locuri. Se întâmplă des o astfel de situație, în care biletele la o reprezentație – care nu e o premieră, cum e cazul celei din 24 ianuarie – fie vândute aproape integral cu două săptămâni înainte? Da, spun reprezentanții Teatrului pentru actualdecluj.ro – de exemplu la piese de Shakespeare. Sau la “Sânziana și Pepelea”, “când apare pe site, a doua zi e buluc lumea pe bilete”. Sau, de exemplu, reprezentația din decembrie a piesei “Zbor deasupra unui cuib de cuci”, cea mai longevivă din repertoriul Teatrului – unde nici măcar actorii sau angajații teatrului n-au mai găsit bilete. “Am reținut foarte puține locuri, reprezentația fiind de 18 ani jucată, și ne-am trezit că s-a vândut toată sala și n-am mai avut locuri să stăm noi cei din teatru, o colegă a fost nevoită să stea undeva în loja actorilor, că n-a găsit locuri în sală”, exemplifică aceștia

Ca notă, le-am cerut acestora să ne spună și care sunt cele mai bune locuri din sală, sunt cele între 409 și 412.

“Portocala mecanică” este cel mai cunoscut roman al lui Anthony Burgess (1917-1993), publicat în 1962 şi ecranizat în 1971 de Stanley Kubrick. Filmul a stârnit foarte multe controverse și a fost retras de pe piață pentru 30 de ani.

by -
0 74

Prima premieră de la Teatrul Național din Cluj în acest an e sâmbătă în studioul Euphorion și vorbește despre cum o familie mixtă româno-maghiară trece prin “Epoca de aur” – cu lipsă de lumină, curent și alimente – până în 2008, în plină democrație în care vechii securiști sunt oameni de afaceri prosperi.

Piesa “Playlist” e regizată de Tudor Lucanu sâmbătă în studioul Euphorion a Teatrului Național și e o poveste derulată de-a lungul a nouăsprezece ani – între 1989 și 2008 – a unei familii româno-maghiare, trecute prin „epoca de aur”, cu alte cuvinte fără lumină, căldură, cu alimentele raționalizate și ajunse, în cele din urmă, în plină democrație. O democrație în care vechii securiști sunt acum oameni de afaceri prosperi, iar atunci când sunt demascați, e firesc să nu recunoască: „Nu sunt decât un biet om de afaceri implicat până peste cap în schimbarea la față a țării noastre”, după cum arată o prezentare a spectacolului. „Playlist este istoria unei familii mixte care începe în comunismul românesc și se adaptează treptat la noile forme sociale. Playlist este o istorie recentă. O istorie care ne-a schimbat și care continuă să ne schimbe cu sau fără voința noastră. O istorie pe care nu ai cum să o controlezi, ci care mai degrabă te controlează ea pe tine. O istorie subjugată manipulării de orice fel”, explică regizorul.

Din distribuție fac parte o profesoară de muzică ajunsă după Revoluție sound designer, un inginer în comunism transformat în ziarist de tranziție, fiica celor doi, un recepționer sovietic, un colonel de securitate fost tehnician zootehnist transformat după 1989 în om de afaceri și, în fine, un reporter și prezentator TV.

Dramaturgul și teatrologul Cristian Buricea-Mlinarcic, autorul piesei ce va fi pusă în scenă sâmbătă, s-a născut într-o familie cu rădăcini slave, bunicul său fiind ofițer în armata țaristă, combatant în Războiul de Independență din 1877. Tentat de o carieră militară, însă, după cum declara într-un interviu, neavând șansa să se nască „într-o familie de țărani sau muncitori”, și astfel neavând „acces în acest domeniu”, a fost nevoit să se orienteze înspre literatură și în special înspre teatru: „Am înlocuit cariera militară cu un alt tip de militantism. E și asta o formă de a lupta”. Piesa Playlist a fost scrisă în 2008 și vorbește în special despre degradarea relațiilor de familie. Buricea-Mlinarcic a fost și profesor: a îndrumat numeroase generații de studenți la Facultatea de Teatru și Televiziune din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj. În anul când a decedat, în 2009, la 58 de ani, era conferenţiar universitar la Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB.

by -
0 118

Un spectacol se joacă la Cluj de nu mai puțin de 18 ani iar reprezentația care-i reprezintă majoratul e joi seara – cine vine la teatru poate apoi schimba două vorbe și cu actorii.

“Zbor deasupra unui cuib de cuci” e cel mai longeviv spectacol din Cluj-Napoca: e montat pe scenă de nu mai puțin de 18 ani: premiera a fost în 27 decembrie 1998 și, chiar dacă distribuția a suferit modificări în acești 18 ani, o serie de actori au rămas aceiași: Cristina Pardanschi ca Sora Ratched, Dragoș Pop ca Șeful Bromden, Dan Chiorean ca Billy Bibbit, Petre Băcioiu ca Dale Harding și Sorin Misirianțu ca doctorul Spivey.

Dan Chiorean e nu doar unul dintre actorii ce au rămas în distribuția originală, dar și asistent de regie și a fost acum întrebat pe ce loc ocupă acest spectacol ce îl joacă de 18 ani în ierarhia personală, și răspunde că acesta ocupă primul loc. De ce? “În primul rând, să ne gândim la momentul istoric când a fost făcut acest spectacol. Totodată, a fost primul rol mare pe care l-am interpretat la Teatrul Național din Cluj. Al doilea lucru: nașterea acestui spectacol a fost destul de grea. Ne putem da seama de modul în care a fost tratat el, dacă ne uităm la data la care a fost fixată premiera: 27 decembrie 1998. În perioada respectivă, probabil că nu s-a crezut că va fi un spectacol reușit. Nu i s-a acordat aceeași atenție ca altor premiere de la acea vreme. A fost puțin cam marginalizat. S-a mizat și pe faptul că n-o să fie multă lume la premieră. Dar sala a fost arhiplină. După aceea, toate spectacolele, cu foarte puține excepții, s-au jucat cu sala plină. După părerea mea, acesta e un spectacol cu rețetă clară de succes. Americanul știe să scrie scenarii. Mai ales dacă ai pilonii pe care să te sprijini”.

Personajul pe care-l joacă Dan Chiorean, Billy Bibitt (foto, în pat), are două particularități – e bâlbâit, fapt ce l-a provocat pe actor să găsească o “justă măsură” în care defectul de vorbire să nu obosească publicul și, la cei 26 de ani ai săi, e încă virgin. În 18 ani de reprezentații ori schimbi actorul cu unul mai tânăr, ori, ca regizor, găsești soluții: în cazul lui Dan Chiorean soluția a fost mărirea vârstei: “De-a lungul timpului, l-am rugat pe Andone să spună 30 de ani, după aceea 34 și de la un moment dat se spune că „are o vârstă și e încă virgin”. Acum mă gândesc foarte serios – și sper să am atâta luciditate să pot să iau o decizie corectă – în privința continuării sau nu a acestui rol. Dar Mihai Măniuțiu mi-a explicat că o dată cu înaintarea în vârstă, personajul devine și mai dramatic. Nu știu, o să vedem cum va reacționa publicul. El va decide, în cele din urmă. Dar mi-ar face mare plăcere să descopăr un posibil actor pentru Billy Bibitt. Am făcut castinguri în acest sens. Recunosc că sunt foarte exigent și că nu aș vrea să las acest rol pe mâna cuiva care nu-l înțelege”.

“La această reprezentație aniversară, am pregătit o surpriză fidelilor noștri spectatori: în rolul principal îi veți putea urmări, în alternanță, atât pe Dorin Andone cât și pe Ionuț Caras, iar în rolul Martini, atât pe Ioan Isaiu, cât și pe Adrian Cucu”, spun acum reprezentanții instituției de cultură, care adaugă că, “în mod excepțional”, imediat după reprezentație publicul doritor să afle mai multe despre povestea acestui spectacol este invitat să rămână în sală pentru o discuție cu actorii.

Ieri au ost programate repetiții pentru spectacolul de mâine – iar Dan Chiorean oferă un preview: